Discernământ - Revizia istoricului

Nick15 la 10 septembrie 2014 15:20

2014-09-10T15:20:47Z

Nick15: Adăugare citate

2014-09-10T15:19:17Z

Adăugare citate

Vladimir-Adrian: ortografie

2013-11-23T11:06:01Z

ortografie

Sîmbotin: Cred că articolul nu mai este "în lucru"

2010-02-13T06:35:00Z

Cred că articolul nu mai este "în lucru"

Sîmbotin: diacritice

2010-02-02T15:47:33Z

diacritice

Elena T.: /* Antonie cel Mare */

2010-02-02T13:03:48Z

‎Antonie cel Mare

Elena T.: /* Legături externe */

2010-02-02T13:00:36Z

‎Legături externe

Elena T.: /* Antonie cel Mare */

2010-02-02T12:54:23Z

‎Antonie cel Mare

Inistea la 2 aprilie 2008 01:13

2008-04-02T01:13:31Z

Cristianm: Pagină nouă: {{Traducere EN}} {{spiritualitate}} :Acesta se referă la conceptul de ''Discernământ''. Pentru jurnalul teologic vezi [[St._Andrew%27s_Greek_Orthodox_Theological_College_%28Sydn...

2008-04-01T05:21:03Z

Pagină nouă: {{Traducere EN}} {{spiritualitate}} :Acesta se referă la conceptul de ''Discernământ''. Pentru jurnalul teologic vezi [[St._Andrew%27s_Greek_Orthodox_Theological_College_%28Sydn...

Pagină nouă

{{Traducere EN}}

{{spiritualitate}}
:Acesta se referă la conceptul de ''Discernământ''. Pentru jurnalul teologic vezi [[St._Andrew%27s_Greek_Orthodox_Theological_College_%28Sydney%2C_Australia%29#Phronema|aici]].''

''''' Discernământul''''' este un termen folosit în [[teologie|teologia]] ortodoxă şi care se referă la '''capacitatea de a face distincţie între bine şi rău'''; este ''mintea ortodoxă''. Obţinerea ''discernământului'' este o chestiune de practicare a credinţei celei drepte (''orthodoxia'') în modul cel drept (''orthopraxia''). Ajungerea la ''discernământ'' este privită ca primul pas înspre ''[[Îndumnezeire]]'', care este starea de ''slăvire''.

==Semnificaţie==
Aceşti termeni sunt parte componentă din ceea ce se numeşte "metoda terapeutică" a Ortodoxiei sau "tradiţia terapeutică." Teologia Ortodoxă spune că o credinţă este adevărată dacă vindecă bolile spirituale şi aduce credinciosul la "vederea Luminii necreate." ''Phronema - Discernământul'' se referă la "credinţa şi încrederea până la autosacrificiul complet în adevărurile etice şi religioase... din vocea lui Dumnezeu.... o convingere de nezdruncinat despre adevărurile Credinţei... nemicşorată şi puternică de-a lungul întregii vieţi, o experienţă zilnică în mod continuu verificată," [http://www.orthodoxresearchinstitute.org/articles/dogmatics/stylianos_theologian_society.htm] "un sentiment în creştere pentru înţelegerea lui Dumnezeu şi practicarea pietăţii ortodoxe—comportamentului şi credinţei ortodoxe." [http://www.orlapubs.com/AR/R183.html] ''Discernământul'', în tradiţie, este considerat arma infailibilă "împotriva tuturor ereziilor şi schismelor din toate timpurile". [http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article7116.asp] "Mintea Părinţilor" este, de asemenea, un termen folosit pentru ''discernământ'' [http://www.anglicancommunion.org/documents/authority/resources.html] la fel ca şi "mintea lui Hristos." [http://www.fatheralexander.org/booklets/english/church_tradition_florovsky.htm]

==Legături externe==
*(ro) [http://www.filocalia.ro/sfantul-despre/49/Discernamant_-_Trezvia Discernământ, dreapta socoteală]
*(ro) [http://www.razbointrucuvant.ro/category/nevoia-de-discernamant/ Nevoia de discernământ]

*(en) [[Wikipedia:Phronema]]

[[Categorie:Teologie]]

[[en:Phronema]]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{spiritualitate}}
-'''Discernământul''' sau '''dreapta socoteală''' sau '''dreapta socotinţă''' este un termen folosit în [[teologie|teologia]] şi spiritualitatea ortodoxă pentru a desemna '''capacitatea de a face distincţie între bine şi rău'''.
+'''Discernământul''' sau '''dreapta socoteală''' sau '''dreapta socotință''' este un termen folosit în [[teologie|teologia]] și spiritualitatea ortodoxă pentru a desemna '''capacitatea de a face distincție între bine și rău'''.
-Obţinerea ''discernământului'' este o chestiune de practicare a credinţei celei drepte (''orthodoxia'') în modul cel drept (''orthopraxia''). Ajungerea la ''discernământ'' este privită ca primul pas înspre ''[[Îndumnezeire]]'', care este starea de ''slăvire''.
+Obținerea ''discernământului'' este o chestiune de practicare a credinței celei drepte (''orthodoxia'') în modul cel drept (''orthopraxia''). Ajungerea la ''discernământ'' este privită ca primul pas înspre ''[[Îndumnezeire]]'', care este starea de ''slăvire''.
-==Semnificaţie==
+==Semnificație==
-Aceşti termeni sunt parte componentă din ceea ce se numeşte "metoda terapeutică" a Ortodoxiei sau "tradiţia terapeutică." Teologia Ortodoxă spune că o credinţă este adevărată dacă vindecă bolile spirituale şi aduce credinciosul la "vederea Luminii necreate." ''Phronema - Discernământul'' se referă la "credinţa şi încrederea până la autosacrificiul complet în adevărurile etice şi religioase... din vocea lui Dumnezeu.... o convingere de nezdruncinat despre adevărurile Credinţei... nemicşorată şi puternică de-a lungul întregii vieţi, o experienţă zilnică în mod continuu verificată,"  [http://www.orthodoxresearchinstitute.org/articles/dogmatics/stylianos_theologian_society.htm] "un sentiment în creştere pentru înţelegerea lui Dumnezeu şi practicarea pietăţii ortodoxe&mdash;comportamentului şi credinţei ortodoxe." [http://www.orlapubs.com/AR/R183.html] ''Discernământul'', în tradiţie, este considerat arma infailibilă "împotriva tuturor ereziilor şi schismelor din toate timpurile". [http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article7116.asp] "Mintea Părinţilor" este, de asemenea, un termen folosit pentru ''discernământ'' [http://www.anglicancommunion.org/documents/authority/resources.html] la fel ca şi "mintea lui Hristos." [http://www.fatheralexander.org/booklets/english/church_tradition_florovsky.htm]
+Acești termeni sunt parte componentă din ceea ce se numește "metoda terapeutică" a Ortodoxiei sau "tradiția terapeutică." Teologia Ortodoxă spune că o credință este adevărată dacă vindecă bolile spirituale și aduce credinciosul la "vederea Luminii necreate." ''Phronema - Discernământul'' se referă la "credința și încrederea până la autosacrificiul complet în adevărurile etice și religioase... din vocea lui Dumnezeu.... o convingere de nezdruncinat despre adevărurile Credinței... nemicșorată și puternică de-a lungul întregii vieți, o experiență zilnică în mod continuu verificată,"  [http://www.orthodoxresearchinstitute.org/articles/dogmatics/stylianos_theologian_society.htm] "un sentiment în creștere pentru înțelegerea lui Dumnezeu și practicarea pietății ortodoxe&mdash;comportamentului și credinței ortodoxe." [http://www.orlapubs.com/AR/R183.html] ''Discernământul'', în tradiție, este considerat arma infailibilă "împotriva tuturor ereziilor și schismelor din toate timpurile". [http://www.goarch.org/en/ourfaith/articles/article7116.asp] "Mintea Părinților" este, de asemenea, un termen folosit pentru ''discernământ'' [http://www.anglicancommunion.org/documents/authority/resources.html] la fel ca și "mintea lui Hristos." [http://www.fatheralexander.org/booklets/english/church_tradition_florovsky.htm]
-==Sfinţi Părinţi despre discernământ==
+==Sfinți Părinți despre discernământ==
-===Antonie cel Mare===
+===Sfântul Antonie cel Mare===
-. Zis-a iarăşi: «Sunt unii care şi-au topit trupurile lor în asceză şi, pentru că n-au avut dreaptă socotinţă, departe de Dumnezeu s-au făcut».
+. Zis-a iarăși: «Sunt unii care și-au topit trupurile lor în asceză și, pentru că n-au avut dreaptă socotință, departe de Dumnezeu s-au făcut».
-. Zis-a iarăşi: «Ştiu monahi care, dupã multe osteneli, au cãzut şi întru ieşire din minţi au venit, pentru cã s-au nãdãjduit în lucrul lor şi amãgindu-se nu au înţeles porunca celui ce a zis: "Întreabã pe tatăl tău şi îţi va da de ştire" (Deut. 32, 7)».
+. Zis-a iarăși: «Știu monahi care, dupã multe osteneli, au cãzut și întru ieșire din minți au venit, pentru cã s-au nãdãjduit în lucrul lor și amãgindu-se nu au înțeles porunca celui ce a zis: "Întreabã pe tatăl tău și îți va da de știre" (Deut. 32, 7)».
-. Zis-a iarăşi: «De este cu putinţă, monahul este dator şi câţi paşi face sau câte picături bea în chilia sa, cu încredere să le facã cunoscute bătrânilor, ca nu cumva să greşească întru acestea».
+. Zis-a iarăși: «De este cu putință, monahul este dator și câți pași face sau câte picături bea în chilia sa, cu încredere să le facã cunoscute bătrânilor, ca nu cumva să greșească întru acestea».
 ===Sfântul Ioan Scărarul===
-. Dreapta socoteală este făclie în întuneric, întoarcerea celor rătăciţi, luminarea celor cu vederea scurtă (miopi). Cel ce deosebeşte (cele bune de cele rele) află sănătate şi depărtează boala.
+. Dreapta socoteală este făclie în întuneric, întoarcerea celor rătăciți, luminarea celor cu vederea scurtă (miopi). Cel ce deosebește (cele bune de cele rele) află sănătate și depărtează boala.
-. Avem nevoie de multă dreaptă socoteală (discernământ), ca să ştim când trebuie să stăm pe loc şi în ce lucruri şi până unde să ne luptăm cu prilejurile şi cu mijloacele patimilor şi când să ne retragem. Căci e de ales uneori mai bine fuga, din pricina slăbiciunii, ca să nu murim.
+. Avem nevoie de multă dreaptă socoteală (discernământ), ca să știm când trebuie să stăm pe loc și în ce lucruri și până unde să ne luptăm cu prilejurile și cu mijloacele patimilor și când să ne retragem. Căci e de ales uneori mai bine fuga, din pricina slăbiciunii, ca să nu murim.
 ===Sfântul Vasile cel Mare===
@@ Linia 37: / Linia 37: @@
 *(ro) [http://www.filocalia.ro/sfantul-despre/49/Discernamant_-_Trezvia Discernământ, dreapta socoteală]
 *(ro) [http://www.razbointrucuvant.ro/category/nevoia-de-discernamant/ Nevoia de discernământ]
-*(ro) [http://www.nistea.com/stefan_socotinta.htm Despre dreapta socotinţă] - interviu cu părintele Parintele Ieroschimonah Ştefan de la Schitul "Sf. Dimitrie" – Lacu, [[Muntele Athos]]
+*(ro) [http://www.nistea.com/stefan_socotinta.htm Despre dreapta socotință] - interviu cu părintele Parintele Ieroschimonah Ștefan de la Schitul "Sf. Dimitrie" – Lacu, [[Muntele Athos]]
@@ Linia 44: / Linia 44: @@
 [[en:Phronema]]
-* Sfântul Ioan Scărarul - Scara - traducere, introducere şi note de Pr.Prof.Dr.Dumitru Staniloaie - Ed.Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române - Bucureşti - 1992
+* Sfântul Ioan Scărarul - Scara - traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr.Dumitru Staniloaie - Ed.Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române - București - 1992

@@ Linia 17: / Linia 17: @@
 . Zis-a iarăşi: «De este cu putinţă, monahul este dator şi câţi paşi face sau câte picături bea în chilia sa, cu încredere să le facã cunoscute bătrânilor, ca nu cumva să greşească întru acestea».
+===Sfântul Ioan Scărarul===
 . Dreapta socoteală este făclie în întuneric, întoarcerea celor rătăciţi, luminarea celor cu vederea scurtă (miopi). Cel ce deosebeşte (cele bune de cele rele) află sănătate şi depărtează boala.
 . Avem nevoie de multă dreaptă socoteală (discernământ), ca să ştim când trebuie să stăm pe loc şi în ce lucruri şi până unde să ne luptăm cu prilejurile şi cu mijloacele patimilor şi când să ne retragem. Căci e de ales uneori mai bine fuga, din pricina slăbiciunii, ca să nu murim.
 ==Legături externe==

@@ Linia 22: / Linia 22: @@
 . Dreapta socoteală este făclie în întuneric, întoarcerea celor rătăciţi, luminarea celor cu vederea scurtă (miopi). Cel ce deosebeşte (cele bune de cele rele) află sănătate şi depărtează boala.
-. Avem nevoie de multă dreaptă socoteală (discernământ), ca să ştim cînd trebuie să stăm pe loc şi în ce lucruri şi până unde să ne luptăm cu prilejurile şi cu mijloacele patimilor şi cînd să ne retragem. Căci e de ales uneori mai bine fuga, din pricina slăbiciunii, ca să nu murim.
+. Avem nevoie de multă dreaptă socoteală (discernământ), ca să ştim când trebuie să stăm pe loc şi în ce lucruri şi până unde să ne luptăm cu prilejurile şi cu mijloacele patimilor şi când să ne retragem. Căci e de ales uneori mai bine fuga, din pricina slăbiciunii, ca să nu murim.
 ==Legături externe==

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 13 februarie 2010 06:35
Linia 1:		Linia 1:
−	~~{{În curs}}~~
	{{spiritualitate}}		{{spiritualitate}}

@@ Linia 2: / Linia 2: @@
 {{spiritualitate}}
-'''Discernământul''' sau '''drapta socoteală''' sau '''dreapta socotinţă''' este un termen folosit în [[teologie|teologia]] şi spiritualitatea ortodoxă pentru a desemna '''capacitatea de a face distincţie între bine şi rău'''.
+'''Discernământul''' sau '''dreapta socoteală''' sau '''dreapta socotinţă''' este un termen folosit în [[teologie|teologia]] şi spiritualitatea ortodoxă pentru a desemna '''capacitatea de a face distincţie între bine şi rău'''.
 Obţinerea ''discernământului'' este o chestiune de practicare a credinţei celei drepte (''orthodoxia'') în modul cel drept (''orthopraxia''). Ajungerea la ''discernământ'' este privită ca primul pas înspre ''[[Îndumnezeire]]'', care este starea de ''slăvire''.
@@ Linia 13: / Linia 13: @@
 . Zis-a iarăşi: «Sunt unii care şi-au topit trupurile lor în asceză şi, pentru că n-au avut dreaptă socotinţă, departe de Dumnezeu s-au făcut».
-. Zis-a iarãşi: «Ştiu monahi care, dupã multe osteneli, au cãzut şi întru ieşire din minţi au venit, pentru cã s-au nãdãjduit în lucrul lor şi amãgindu-se nu au înţeles porunca celui ce a zis: "Întreabã pe tatãl tãu şi îţi va da de ştire" (Deut. 32, 7)».
+. Zis-a iarăşi: «Ştiu monahi care, dupã multe osteneli, au cãzut şi întru ieşire din minţi au venit, pentru cã s-au nãdãjduit în lucrul lor şi amãgindu-se nu au înţeles porunca celui ce a zis: "Întreabã pe tatăl tău şi îţi va da de ştire" (Deut. 32, 7)».
-. Zis-a iarãşi: «De este cu putinţă, monahul este dator şi câţi paşi face sau câte picãturi bea în chilia sa, cu încredere sã le facã cunoscute bãtrânilor, ca nu cumva sã greşeascã întru acestea».
+. Zis-a iarăşi: «De este cu putinţă, monahul este dator şi câţi paşi face sau câte picături bea în chilia sa, cu încredere să le facã cunoscute bătrânilor, ca nu cumva să greşească întru acestea».

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 2 februarie 2010 13:00
Linia 34:		Linia 34:

	[[en:Phronema]]		[[en:Phronema]]
		+
		+	* Sfântul Ioan Scărarul - Scara - traducere, introducere şi note de Pr.Prof.Dr.Dumitru Staniloaie - Ed.Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române - Bucureşti - 1992

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 2 februarie 2010 12:54
Linia 16:		Linia 16:


−	40. Zis-a iarãsi: «De este cu putintã, monahul este dator si câti pasi face sau câte picãturi bea în chilia sa, cu încredere sã le facã cunoscute bãtrânilor, ca nu cumva sã greseascã întru acestea».	+	40. Zis-a iarãsi: «De este cu putintã, monahul este dator si câti pasi face sau câte picãturi bea în chilia sa, cu încredere sã le facã cunoscute bãtrânilor, ca nu cumva sã greseascã întru acestea».
		+
		+
		+	'''Sfântul Ioan Scărarul'''
		+
		+	22. Dreapta socoteală este făclie în întuneric, întoarcerea celor rătăciţi, luminarea celor cu vederea scurtă (miopi). Cel ce deosebeşte (cele bune de cele rele) află sănătate şi depărtează boala.
		+
		+	65. Avem nevoie de multă dreaptă socoteală (discernământ), ca să ştim cînd trebuie să stăm pe loc şi în ce lucruri şi până unde să ne luptăm cu prilejurile şi cu mijloacele patimilor şi cînd să ne retragem. Căci e de ales uneori mai bine fuga, din pricina slăbiciunii, ca să nu murim.

	==Legături externe==		==Legături externe==