Cercetarea - Revizia istoricului

Vladimir-Adrian: mici corecturi

2013-01-09T13:51:24Z

mici corecturi

Vladimir-Adrian la 11 noiembrie 2011 14:13

2011-11-11T14:13:38Z

Vladimir-Adrian la 11 noiembrie 2011 13:55

2011-11-11T13:55:27Z

Vladimir-Adrian la 27 octombrie 2011 11:34

2011-10-27T11:34:46Z

Vladimir-Adrian: /* Cercetarea lumii, a lucrărilor Domnului */

2011-10-27T11:21:08Z

‎Cercetarea lumii, a lucrărilor Domnului

Vladimir-Adrian la 27 aprilie 2011 18:29

2011-04-27T18:29:52Z

Vladimir-Adrian la 27 aprilie 2011 18:29

2011-04-27T18:29:14Z

Vladimir-Adrian: /* Cercetarea istoriei */

2011-04-27T18:27:41Z

‎Cercetarea istoriei

Vladimir-Adrian la 28 februarie 2011 15:34

2011-02-28T15:34:45Z

Vladimir-Adrian la 28 februarie 2011 15:31

2011-02-28T15:31:37Z

Afișare diferențe

@@ Linia 14: / Linia 14: @@
 În mod obişnuit omul nu poate pătrunde şi înţelege deplin ceea ce se petrece sub soare.<ref>Ecl8.17</ref>
-Deviza ,,Crede şi nu cerceta" aparţine duşmanului credinţei creştine, filosoful roman Celsus, sec 2. Pentru a denigra creştinismul, Celsus a pus în gura apostolilor din primele veacuri această zicere, pe care ei, chipurile, ar fi folosit-o pentru a-i atrage la [[credinţa|credinţă]] pe oamenii simpli. [[Origen]] citează acestă zicere a lui Celsus.<ref>Filocalia, Origen, Editura Herald, pag 106</ref> Deviza a fost preluată de gânditorii [[necredinţa|atei]], în special de comunişti, care au încercat să inducă ideea că ea aparţine creştinismului. Această deviză contravine spiritului [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] care are nenumărate îndemnuri clare şi explicite de cunoaştere a lumii.
+Deviza ,,Crede şi nu cerceta" aparţine duşmanului credinţei creştine, filosoful roman Celsus, sec 2. Pentru a denigra creştinismul, Celsus a pus în gura apostolilor din primele veacuri această zicere, pe care ei, chipurile, ar fi folosit-o pentru a-i atrage la [[credinţa|credinţă]] pe oamenii simpli. [[Origen]] citează această zicere a lui Celsus.<ref>Filocalia, Origen, Editura Herald, pag 106</ref> Deviza a fost preluată de gânditorii [[necredinţa|atei]], în special de comunişti, care au încercat să inducă ideea că ea aparţine creştinismului. Această deviză contravine spiritului [[Sfânta Scriptură|Bibliei]] care are nenumărate îndemnuri clare şi explicite de cunoaştere a lumii.
 Unele cercetări au o finalitate practică cum ar fi cercetarea minieră: ,,Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit. /Fierul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama. /Omul pune capăt întunericului, cercetează, până în ţinuturile cele mai adânci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii. /Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti."<ref>Iov 28.1-3</ref>
 === Mândria, pericolul cunoaşterii===
-Cunoaşterea este una din pricinile de mândrie, căci „cunoştinta îngâmfă, pe când dragostea zideşte” învaţă [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor8.1</ref>[[Adam]] şi [[Eva]] au fost alungaţi din [[rai]] din pricina trufiei cunoaşterii, pentru că au nesocotit porunca Domnului şi au mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului, arată [[Cartea Facerii]]<ref>Fac3.1-6</ref>[[diavol|Lucifer]] a căzut din [[cer]] din pricina trufiei, devenind [[diavol|Satan]] (duşmanul, [[diavol]]ul), învaţă proorocul [[Isaia]]<ref>Is14.12-14, Lc10.18</ref> De aceea cunoaşterea trebuie însoţită permanent de [[smerenia|smerenie]]. [[Înţelepciunea]] este cu cei smeriţi, spune [[Solomon]]<ref>Prov11.2</ref> ,,Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa", arată acelaşi Solomon<ref>Prov12.23</ref>
+Cunoaşterea este una din pricinile de mândrie, căci „cunoştința îngâmfă, pe când dragostea zideşte” învaţă [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor8.1</ref>[[Adam]] şi [[Eva]] au fost alungaţi din [[rai]] din pricina trufiei cunoaşterii, pentru că au nesocotit porunca Domnului şi au mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului, arată [[Cartea Facerii]]<ref>Fac3.1-6</ref>[[diavol|Lucifer]] a căzut din [[cer]] din pricina trufiei, devenind [[diavol|Satan]] (duşmanul, [[diavol]]ul), învaţă proorocul [[Isaia]]<ref>Is14.12-14, Lc10.18</ref> De aceea cunoaşterea trebuie însoţită permanent de [[smerenia|smerenie]]. [[Înţelepciunea]] este cu cei smeriţi, spune [[Solomon]]<ref>Prov11.2</ref> ,,Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa", arată acelaşi Solomon<ref>Prov12.23</ref>
 ==Cercetarea istoriei==

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 [[Image:Cercetarea 1.jpg|thumb|200px|right|Cercetător în domeniu medical]]
 {{Spiritualitate didactică}}
 '''Cercetarea''' este ,,o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor”.<ref>Ecl1.13</ref> Ea poate îmbrăca diverse forme: cercetarea lumii, lucrurilor în general, cercetarea istoriei, cercetarea [[Sfânta Scriptură|Scripturilor]], cercetarea morală a oamenilor, inclusiv cercetarea de sine care trebuie să preceadă împărtăşania, cercetarea celor necăjiţi pentru ajutorarea lor. [[Dumnezeu]] este cel care cercetează inimile şi rărunchii oamenilor. Din moment ce cunoaşterea (cercetarea) îngâmfă, precum spune apostolul Pavel<ref>1Cor8.1</ref>, ea trebuie însoţită permanent de [[smerenia|smerenie]]. [[Înţelepciunea]] este cu cei smeriţi, spune [[Solomon]]<ref>Prov11.2</ref> ,,Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa", arată acelaşi Solomon.<ref>Prov12.23</ref>
@@ Linia 73: / Linia 74: @@
 ==Cercetarea de sine==
 Apostolul Pavel scrie galatenilor:,,Fiecare să-şi cerceteze fapta lui, şi atunci va avea cu ce să se laude numai în ce -l priveşte pe el, şi nu cu privire la alţii."<ref>Gal6.4</ref> ,,Să luăm seama la umbletele noastre, să le cercetăm, şi să ne întoarcem la Domnul”, stă scris în Plângerile lui Ieremia.<ref>Pl3.40</ref>,, Veniţi-vă în fire, şi cercetaţi-vă, neam fără ruşine.", scrie proorocul Sofonie.<ref>Sof2.1</ref>
 Cercetarea de sine trebuie făcută şi înainte de [[euharistie|împărtăşanie]]:
@@ Linia 92: / Linia 94: @@
 ==Cercetarea celor necăjiţi==
 [[Apostolul Iacov]] scrie:,,Cucernicia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl, aceasta este: să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor, şi să ne păzim pe noi fără de pată din partea lumii."<ref>Iac1.27</ref> [[Iov]] spune: ,,Celor nenorociţi le eram tată, şi cercetam pricina celui necunoscut."<ref>Iov29.16</ref>

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 11 noiembrie 2011 13:55
Linia 1:		Linia 1:
		+	[[Image:Cercetarea 1.jpg\|thumb\|200px\|right\|Cercetător în domeniu medical]]
	{{Spiritualitate didactică}}		{{Spiritualitate didactică}}
	'''Cercetarea''' este ,,o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor”.<ref>Ecl1.13</ref> Ea poate îmbrăca diverse forme: cercetarea lumii, lucrurilor în general, cercetarea istoriei, cercetarea [[Sfânta Scriptură\|Scripturilor]], cercetarea morală a oamenilor, inclusiv cercetarea de sine care trebuie să preceadă împărtăşania, cercetarea celor necăjiţi pentru ajutorarea lor. [[Dumnezeu]] este cel care cercetează inimile şi rărunchii oamenilor. Din moment ce cunoaşterea (cercetarea) îngâmfă, precum spune apostolul Pavel<ref>1Cor8.1</ref>, ea trebuie însoţită permanent de [[smerenia\|smerenie]]. [[Înţelepciunea]] este cu cei smeriţi, spune [[Solomon]]<ref>Prov11.2</ref> ,,Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa", arată acelaşi Solomon.<ref>Prov12.23</ref>		'''Cercetarea''' este ,,o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor”.<ref>Ecl1.13</ref> Ea poate îmbrăca diverse forme: cercetarea lumii, lucrurilor în general, cercetarea istoriei, cercetarea [[Sfânta Scriptură\|Scripturilor]], cercetarea morală a oamenilor, inclusiv cercetarea de sine care trebuie să preceadă împărtăşania, cercetarea celor necăjiţi pentru ajutorarea lor. [[Dumnezeu]] este cel care cercetează inimile şi rărunchii oamenilor. Din moment ce cunoaşterea (cercetarea) îngâmfă, precum spune apostolul Pavel<ref>1Cor8.1</ref>, ea trebuie însoţită permanent de [[smerenia\|smerenie]]. [[Înţelepciunea]] este cu cei smeriţi, spune [[Solomon]]<ref>Prov11.2</ref> ,,Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa", arată acelaşi Solomon.<ref>Prov12.23</ref>

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{Spiritualitate didactică}}
-'''Cercetarea''' este ,,o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor”.<ref>Ecl1.13</ref> Ea poate îmbrăca diverse forme: cercetarea lumii, lucrurilor în general, cercetarea istoriei, cercetarea [[Sfânta Scriptură|Scripturilor]], cercetarea morală a oamenilor, inclusiv cercetarea de sine care trebuie să preceadă împărtăşania, cercetarea celor necăjiţi pentru ajutorarea lor. [[Dumnezeu]] este cel care cercetează inimile şi rărunchii oamenilor.
+'''Cercetarea''' este ,,o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor”.<ref>Ecl1.13</ref> Ea poate îmbrăca diverse forme: cercetarea lumii, lucrurilor în general, cercetarea istoriei, cercetarea [[Sfânta Scriptură|Scripturilor]], cercetarea morală a oamenilor, inclusiv cercetarea de sine care trebuie să preceadă împărtăşania, cercetarea celor necăjiţi pentru ajutorarea lor. [[Dumnezeu]] este cel care cercetează inimile şi rărunchii oamenilor. Din moment ce cunoaşterea (cercetarea) îngâmfă, precum spune apostolul Pavel<ref>1Cor8.1</ref>, ea trebuie însoţită permanent de [[smerenia|smerenie]]. [[Înţelepciunea]] este cu cei smeriţi, spune [[Solomon]]<ref>Prov11.2</ref> ,,Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa", arată acelaşi Solomon.<ref>Prov12.23</ref>
 ==Cercetarea lumii, a lucrărilor Domnului==
@@ Linia 17: / Linia 17: @@
 === Mândria, pericolul cunoaşterii===
-Cunoaşterea este una din pricinile de mândrie, căci „cunoştinta îngâmfă, pe când dragostea zideşte” învaţă [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor8.1</ref>[[Adam]] şi [[Eva]] au fost alungaţi din [[rai]] din pricina trufiei cunoaşterii, pentru că au nesocotit porunca Domnului şi au mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului, arată [[Cartea Facerii]]<ref>Fac3.1-6</ref><ref name="Anania 2"/> [[diavol|Lucifer]] a căzut din [[cer]] din pricina trufiei, devenind [[diavol|Satan]] (duşmanul, [[diavol]]ul), învaţă proorocul [[Isaia]]<ref>Is14.12-14, Lc10.18</ref><ref name="Anania 2"/> De aceea cunoaşterea trebuie însoţită permanent de [[smerenia|smerenie]].
+Cunoaşterea este una din pricinile de mândrie, căci „cunoştinta îngâmfă, pe când dragostea zideşte” învaţă [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor8.1</ref>[[Adam]] şi [[Eva]] au fost alungaţi din [[rai]] din pricina trufiei cunoaşterii, pentru că au nesocotit porunca Domnului şi au mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului, arată [[Cartea Facerii]]<ref>Fac3.1-6</ref>[[diavol|Lucifer]] a căzut din [[cer]] din pricina trufiei, devenind [[diavol|Satan]] (duşmanul, [[diavol]]ul), învaţă proorocul [[Isaia]]<ref>Is14.12-14, Lc10.18</ref> De aceea cunoaşterea trebuie însoţită permanent de [[smerenia|smerenie]]. [[Înţelepciunea]] este cu cei smeriţi, spune [[Solomon]]<ref>Prov11.2</ref> ,,Omul înţelept îşi ascunde ştiinţa", arată acelaşi Solomon<ref>Prov12.23</ref>
 ==Cercetarea istoriei==

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 27 octombrie 2011 11:21
Linia 15:		Linia 15:

	Unele cercetări au o finalitate practică cum ar fi cercetarea minieră: ,,Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit. /Fierul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama. /Omul pune capăt întunericului, cercetează, până în ţinuturile cele mai adânci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii. /Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti."<ref>Iov 28.1-3</ref>		Unele cercetări au o finalitate practică cum ar fi cercetarea minieră: ,,Argintul are o mină de unde se scoate, şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţit. /Fierul se scoate din pămînt, şi piatra se topeşte ca să dea arama. /Omul pune capăt întunericului, cercetează, până în ţinuturile cele mai adânci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii. /Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti."<ref>Iov 28.1-3</ref>
		+
		+	=== Mândria, pericolul cunoaşterii===
		+	Cunoaşterea este una din pricinile de mândrie, căci „cunoştinta îngâmfă, pe când dragostea zideşte” învaţă [[apostolul Pavel]]<ref>1Cor8.1</ref>[[Adam]] şi [[Eva]] au fost alungaţi din [[rai]] din pricina trufiei cunoaşterii, pentru că au nesocotit porunca Domnului şi au mâncat din pomul cunoaşterii binelui şi răului, arată [[Cartea Facerii]]<ref>Fac3.1-6</ref><ref name="Anania 2"/> [[diavol\|Lucifer]] a căzut din [[cer]] din pricina trufiei, devenind [[diavol\|Satan]] (duşmanul, [[diavol]]ul), învaţă proorocul [[Isaia]]<ref>Is14.12-14, Lc10.18</ref><ref name="Anania 2"/> De aceea cunoaşterea trebuie însoţită permanent de [[smerenia\|smerenie]].

	==Cercetarea istoriei==		==Cercetarea istoriei==

@@ Linia 4: / Linia 4: @@
 ==Cercetarea lumii, a lucrărilor Domnului==
-[[Eclesiastul]] spune lămurit:,,Mi-am pus inima să cercetez şi să adîncesc cu înţelepciune tot ce se întîmplă supt ceruri: iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor."<ref>Ecl1.13</ref> Psalmistul spune şi el:,,Mari sînt lucrările Domnului, cercetate de toţi cei ce îşi găsesc plăcerea în ele”.<ref>Ps111.2</ref> ,,Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor", arată [[Solomon]].<ref>Prov25.2</ref> [[Duhul Sfânt|Duhul]] cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu, cum ar fi lucrurile ce sunt pregătite de Dumnezeu celor ce-L [[iubirea|iubesc]], dezvăluite [[apostol]]ilor prin puterea Duhului Sfânt:
+Eclesiastul spune lămurit:,,Mi-am pus inima să cercetez şi să adîncesc cu înţelepciune tot ce se întîmplă supt ceruri: iată o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor."<ref>Ecl1.13</ref> Psalmistul spune şi el:,,Mari sînt lucrările Domnului, cercetate de toţi cei ce îşi găsesc plăcerea în ele”.<ref>Ps111.2</ref> ,,Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor", arată [[Solomon]].<ref>Prov25.2</ref> [[Duhul Sfânt|Duhul]] cercetează totul, chiar şi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu, cum ar fi lucrurile ce sunt pregătite de Dumnezeu celor ce-L [[iubirea|iubesc]], dezvăluite [[apostol]]ilor prin puterea Duhului Sfânt:
 ,,Lucruri, pe care ochiul nu le -a văzut, urechea nu le -a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, aşa sunt lucrurile, pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.``

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 27 aprilie 2011 18:29
Linia 1:		Linia 1:
		+	{{Spiritualitate didactică}}
	'''Cercetarea''' este ,,o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor”.<ref>Ecl1.13</ref> Ea poate îmbrăca diverse forme: cercetarea lumii, lucrurilor în general, cercetarea istoriei, cercetarea [[Sfânta Scriptură\|Scripturilor]], cercetarea morală a oamenilor, inclusiv cercetarea de sine care trebuie să preceadă împărtăşania, cercetarea celor necăjiţi pentru ajutorarea lor. [[Dumnezeu]] este cel care cercetează inimile şi rărunchii oamenilor.		'''Cercetarea''' este ,,o îndeletnicire plină de trudă, la care supune Dumnezeu pe fiii oamenilor”.<ref>Ecl1.13</ref> Ea poate îmbrăca diverse forme: cercetarea lumii, lucrurilor în general, cercetarea istoriei, cercetarea [[Sfânta Scriptură\|Scripturilor]], cercetarea morală a oamenilor, inclusiv cercetarea de sine care trebuie să preceadă împărtăşania, cercetarea celor necăjiţi pentru ajutorarea lor. [[Dumnezeu]] este cel care cercetează inimile şi rărunchii oamenilor.

@@ Linia 17: / Linia 17: @@
 ==Cercetarea istoriei==
-În [[Deuteronom|Cartea Deuteronomului]] suntem îndemnaţi la o cercetare deplină şi atotcuprinzătoare a istoriei pentru a ne convinge de faptul că Dumnezeu este unic în lume:
+În [[Cartea Deuteronomului]] suntem îndemnaţi la o cercetare deplină şi atotcuprinzătoare a istoriei pentru a ne convinge de faptul că Dumnezeu este unic în lume:
 ,,cercetează timpurile trecute, care au fost înainte de tine, din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ; cercetează de la o margine a cerului până la cealaltă margine a lui şi vezi dacă s-a mai săvârşit vreo faptă mare ca aceasta şi dacă s-a mai auzit ceva la fel!

@@ Linia 41: / Linia 41: @@
 ==Cercetarea Scripturilor==
-,,Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa vecinică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine”, spune [[Iisus]] iudeilor.<ref>Ioan5.39</ref>[[Apostolul Luca]] scrie: Iudeii aceştia(din Berea-n.r) aveau o inimă mai aleasă decît cei din Tesalonic. Au primit Cuvîntul cu toată râvna, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa<ref>FA17.11</ref> Ei (proorocii) cercetau să vadă ce vreme şi ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Hristos, care era în ei, când vestea mai dinainte patimile lui Hristos şi slava de care aveau să fie urmate, scrie apostolul Petru.<ref>1Pet1.11</ref>
+,,Cercetaţi Scripturile, pentru că socotiţi că în ele aveţi viaţa vecinică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine”, spune [[Iisus]] iudeilor.<ref>Ioan5.39</ref>[[Apostolul Luca]] scrie: ,,Iudeii aceştia(din Berea-n.r) aveau o inimă mai aleasă decît cei din Tesalonic. Au primit Cuvîntul cu toată râvna, şi cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea, este aşa"<ref>FA17.11</ref> ,,Ei (proorocii) cercetau să vadă ce vreme şi ce împrejurări avea în vedere Duhul lui Hristos, care era în ei, când vestea mai dinainte patimile lui Hristos şi slava de care aveau să fie urmate", scrie apostolul Petru.<ref>1Pet1.11</ref>
 ==Cercetarea morală==