Cartea Leviticului - Revizia istoricului

Alexandru30: Corectarea redirecționării

2021-12-20T13:52:31Z

Corectarea redirecționării

Inistea la 12 martie 2021 10:41

2021-03-12T10:41:13Z

Vladimir-Adrian: mici corecturi

2013-01-08T20:00:13Z

mici corecturi

Vladimir-Adrian: note pe două coloane

2011-10-05T11:57:41Z

note pe două coloane

Sîmbotin: /* Legături externe */ evitare supracategorizare

2011-09-07T15:12:24Z

‎Legături externe: evitare supracategorizare

Vladimir-Adrian: /* Anul Sabatic */ legături interne

2011-09-01T09:12:14Z

‎Anul Sabatic: legături interne

Sîmbotin: corect. grafie

2011-07-05T08:09:40Z

corect. grafie

Vladimir-Adrian la 5 iulie 2011 07:51

2011-07-05T07:51:09Z

Vladimir-Adrian la 5 aprilie 2011 11:41

2011-04-05T11:41:00Z

Vladimir-Adrian la 5 aprilie 2011 11:36

2011-04-05T11:36:16Z

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{VechiulTestament}}
-'''Cartea Leviticului''' sau pe scurt '''Leviticul''' (gr. Λευιτικός - "cu privire la [[leviți]]"; ebr.: ויקרא, lit. "și El a chemat") este a treia carte a [[Pentateuh]]ului, despre care cei mai mulți bibliști consideră că a fost scrisă de [[Moise]] în jurul anilor 550-400 î.Hr.
+'''Cartea Leviticului''' sau pe scurt '''Leviticul''' (gr. Λευιτικός - "cu privire la [[leviți]]"; ebr.: ויקרא, lit. "și El a chemat") este a treia carte a [[Pentateuh]]ului, despre care cei mai mulți bibliști consideră că a fost scrisă de [[Proorocul Moise|Moise]] în jurul anilor 550-400 î.Hr.
 Cartea Leviticului cuprinde dispoziţii privitoare la jertfe, preoţie, sărbători; regimul pământului şi caselor; unele prescripţii alimentare şi unele reguli de curăţire a oamenilor. Întâlnim dispoziţii legale şi morale privitoare la robie, ajutorarea [[sărăcia|săracilor]] şi străinilor, [[furt]], [[nedreptatea|măsluirea măsurilor]]; [[desfrânarea|desfrânare]], [[închinarea la dumnezei străini|idolatrie]]; [[vrăjitoria|ghicire]], [[Mărturia mincinoasă|ascunderea adevărului în faţa justiţiei]], îndemnuri morale la [[iubirea]] aproapelui ca pe sine, la respectul faţă de bătrâni; interdicţii morale (jurământul strâmb pe Numele Domnului, [[Păcatul întârzierii sau opririi plăţii lucrătorilor|amânarea până a doua zi a plăţii zilierilor]], [[uciderea|ura]], răzbunarea, [[nedreptatea|camăta]]), interdicţii referitoare la corp (tatuaje, etc)

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
 {{VechiulTestament}}
-'''Cartea Leviticului''' sau pe scurt '''Leviticul''' (gr. Λευιτικός - "cu privire la leviți"; ebr.: ויקרא, lit. "și El a chemat") este a treia carte a [[Pentateuh]]ului, despre care cei mai mulți bibliști consideră că a fost scrisă de [[Moise]] în jurul anilor 550-400 î.Hr.
+'''Cartea Leviticului''' sau pe scurt '''Leviticul''' (gr. Λευιτικός - "cu privire la [[leviți]]"; ebr.: ויקרא, lit. "și El a chemat") este a treia carte a [[Pentateuh]]ului, despre care cei mai mulți bibliști consideră că a fost scrisă de [[Moise]] în jurul anilor 550-400 î.Hr.
 Cartea Leviticului cuprinde dispoziţii privitoare la jertfe, preoţie, sărbători; regimul pământului şi caselor; unele prescripţii alimentare şi unele reguli de curăţire a oamenilor. Întâlnim dispoziţii legale şi morale privitoare la robie, ajutorarea [[sărăcia|săracilor]] şi străinilor, [[furt]], [[nedreptatea|măsluirea măsurilor]]; [[desfrânarea|desfrânare]], [[închinarea la dumnezei străini|idolatrie]]; [[vrăjitoria|ghicire]], [[Mărturia mincinoasă|ascunderea adevărului în faţa justiţiei]], îndemnuri morale la [[iubirea]] aproapelui ca pe sine, la respectul faţă de bătrâni; interdicţii morale (jurământul strâmb pe Numele Domnului, [[Păcatul întârzierii sau opririi plăţii lucrătorilor|amânarea până a doua zi a plăţii zilierilor]], [[uciderea|ura]], răzbunarea, [[nedreptatea|camăta]]), interdicţii referitoare la corp (tatuaje, etc)

@@ Linia 43: / Linia 43: @@
 ==Dispoziţii legale şi morale==
 ===Robia===
-Dacă un evreu se vindea fratelui său, acesta nu trebuia să-l pună să facă muncă de rob, ci el trebuia să fie ca un om tocmit cu ziua şi să stea astfel în slujbă până la anul de veselie. Atunci el urma să iasă de la stăpânul lui, împreună cu copiii lui şi să se întoarcă în familia lui, la moşia părinţilor lui căci ei erau slujitorii Domnului, pe care i-a scos din ţara Egiptului; ei nu trebuiau să  fie vânduţi cum se vând robii, nu trebuiau să fie stăpâniţi cu asprime, ci în teama lui Dumnezeu.
+Dacă un evreu se vindea fratelui său, acesta nu trebuia să-l pună să facă muncă de rob, ci el trebuia să fie ca un om tocmit cu ziua şi să stea astfel în slujbă până la anul de veselie. Atunci el urma să iasă de la stăpânul lui, împreună cu copiii lui şi să se întoarcă în familia lui, la moşia părinţilor lui căci ei erau slujitorii Domnului, pe care i-a scos din ţara Egiptului; ei nu trebuiau să fie vânduţi cum se vând robii, nu trebuiau să fie stăpâniţi cu asprime, ci în teama lui Dumnezeu.
 Dacă cineva vroia să aibă robi şi roabe el trebuia să ia de la neamurile înconjurătoare, de la ele puteau fi cumpăraţi robi şi roabe sau din copiii străinilor care locuiesc în Israel şi din familiile lor. Aceştia puteau fi averea evreilor, puteau fi lăsaţi moştenire.
-Dacă un străin se îmbogăţea şi fratele israelit sărăcea lângă el şi se vindea lui sau vreunuia din familia străinului, israelitul  avea dreptul de răscumpărare: unul din fraţii lui (evrei) putea să- răscumpere, fie că e vorba de oameni necunoscuţi,  rude, fie că este vorba chiar de el. El urma să plătească o răscumpărare care era calculată ţinând cont de numarul anilor rămaşi până la anul de veselie. Iar dacă nu era răscumpărat în niciunul din aceste feluri, el urma să iasă de la el în anul de veselie, el şi copiii lui care vor fi împreună cu el. Căci copiii lui Israel sunt robii lui Dumnezeu pe care i-a scos din ţara Egiptului.<ref>Lev25.39-55</ref>
+Dacă un străin se îmbogăţea şi fratele israelit sărăcea lângă el şi se vindea lui sau vreunuia din familia străinului, israelitul  avea dreptul de răscumpărare: unul din fraţii lui (evrei) putea să-l răscumpere, fie că e vorba de oameni necunoscuţi, rude, fie că este vorba chiar de el. El urma să plătească o răscumpărare care era calculată ţinând cont de numărul anilor rămaşi până la anul de veselie. Iar dacă nu era răscumpărat în niciunul din aceste feluri, el urma să iasă de la el în anul de veselie, el şi copiii lui care vor fi împreună cu el. Căci copiii lui Israel sunt robii lui Dumnezeu pe care i-a scos din ţara Egiptului.<ref>Lev25.39-55</ref>
 ===Ajutorarea săracilor şi străinilor===
 În Levitic apare pentru prima dată următoarea poruncă:,,Când veţi secera sămănăturile din ţara voastră, să laşi nesecerat un colţ din câmpul tău, şi să nu strângi ce rămâne de pe urma secerătorilor. Să laşi săracului şi străinului aceste spice. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.``<ref>Lev23.22,19.9</ref>şi ,,Nici să nu culegi strugurii rămaşi după cules în via ta, şi să nu strângi boabele care vor cădea din ei. Să le laşi săracului şi străinului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.”<ref>Lev19.10</ref> Ea va fi reluată în Deuteronom şi extinsă şi pentru orfani şi văduve şi, de asemenea, va fi extinsă şi pentru măslini.<ref>Deut24.19-22</ref>
@@ Linia 66: / Linia 66: @@
 În Levitic sunt tratate pentru prima oară unele relaţii sexuale interzise. Cele mai multe legi şi reguli privitoare la relaţiile sexuale se găsesc în această carte cap18, 19.20-22, 20.11-21
 ===Blestemele la adresa lui Dumnezeu===
-În Levitic este instituită pedeapsa cu moartea pentru blestemarea Numelui Domnului. Fiul lui Şelomit şi al unui bărbat egiptean s-a [[cearta|certat]] cu un bărbat israelit, şi a [[hula|hulit]] şi a blestemat Numele lui Dumnezeu. El a fost aruncat în temniţă până ce Moise urma să spună ce va porunci Domnul.  Domnul îi spune lui Moise: ,,Scoate din tabără pe cel ce a hulit; toţi cei ce l-au auzit, să-şi pună mâinile pe capul lui, şi toată adunarea să -l ucidă cu pietre. Să vorbeşti copiilor lui Israel, şi să le spui: ,Oricine va blestema pe Dumnezeul lui, îşi va lua pedeapsa pentru păcatul lui. Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să -l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băştinaş, să moară, pentrucă a hulit Numele lui Dumnezeu.<ref>Lev24.10-16</ref>
+În Levitic este instituită pedeapsa cu moartea pentru blestemarea Numelui Domnului. Fiul lui Şelomit şi al unui bărbat egiptean s-a [[cearta|certat]] cu un bărbat israelit, şi a [[hula|hulit]] şi a blestemat Numele lui Dumnezeu. El a fost aruncat în temniţă până ce Moise urma să spună ce va porunci Domnul.  Domnul îi spune lui Moise: ,,Scoate din tabără pe cel ce a hulit; toţi cei ce l-au auzit, să-şi pună mâinile pe capul lui, şi toată adunarea să -l ucidă cu pietre. Să vorbeşti copiilor lui Israel, şi să le spui: ,Oricine va blestema pe Dumnezeul lui, îşi va lua pedeapsa pentru păcatul lui. Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să -l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băştinaş, să moară, pentru că a hulit Numele lui Dumnezeu.<ref>Lev24.10-16</ref>
 ===Interzicerea măsurilor măsluite===
 Apar primele îndemnuri de [[nedreptatea|a nu face măsuri măsluite şi de a nu face nedreptate]]:,,Să nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere./Să aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului."<ref>Lev19.35-36</ref>
@@ Linia 75: / Linia 75: @@
 Îndemnul de a ne [[iubirea|iubi]] aproapele ca pe sine apare pentru prima dată în Levitic în următoarea formă:,, Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.”<ref>Lev19.18</ref>şi ,, Să vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să -l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.”<ref>Lev19.34</ref> În [[Cartea Deuteronomului|Deuteronom]] se face referire la [[prietenia|prietenul]] pe care-l iubeşti ca pe tine însuţi.<ref>Deut13.6</ref> şi se spune: ,,Să iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.”<ref>Deut10.19</ref> În Cărţile Regilor este zugrăvită prietenia dintre Ionatan şi David astfel: ,,David sfârşise de vorbit cu Saul. Şi de atunci sufletul lui Ionatan s-a alipit de sufletul lui David, şi Ionatan l-a iubit ca pe sufletul din el.<ref>1Regi18.1, vezi şi 3, 20.17, 2 Regi1.23</ref> ,,Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate", va spune [[Solomon]].<ref>Prov17.17</ref> Îndemnul va căpăta noi valenţe în [[Noul Testament]]: [[Iisus]] va spune că iubirea aproapelui ca pe sine reprezintă o a doua mare porunca, asemenea primeia care este a iubi pe Dumnezeu, în acestea fiind cuprinse Legea şi proorocii.<ref>Mt22.35-40</ref> iar iubirea vrăjmaşilor, la care ne îndeamnă Mântuitorul<ref>Mt5.44</ref> este un fel particular  de a ne iubi aproapele şi un semn distinctiv al creştinilor.<ref>Mt5.43-48</ref> Apostolul Pavel arată că:,, De fapt: ,,Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti``, şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``/Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.”<ref>Rom13.9-10</ref> În altă parte apostolul spune: ,,Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste./Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``<ref>Gal5.13-14</ref> [[Apostolul Iacov]] spune şi el:,,Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi``, bine faceţi.”<ref>Iac2.8</ref>
 ==Diverse interdicţii==
-Apare pentru prima dată interdicţia de a jura strâmb pe Numele Domnului căci asta ar însemna necinstirea Numelui lui Dumnezeu.<ref>Lev19.12</ref>Când cineva, vorbind cu uşurinţă, jură că are să facă ceva rău sau bine, şi nebăgând de seamă la început, bagă de seamă mai târziu, şi se va face astfel vinovat, el trebuia să-şi mărturisească păcatul şi să aducă o jertfă de vină pentru a fi iertat.<ref>Lev5.1-13</ref>  Apare pentru prima oară interdicţia de a stoarce prin silă anumite lucruri<ref>Lev19.13</ref>, interdicţia de [[nedreptatea|a amâna plata lucrătorilor]] sub forma:,,Să nu opreşti până a doua zi plata celui tocmit cu ziua."<ref>Lev19.13</ref>, ceea ce va deveni [[păcat]] strigător la cer. Apare pentru prima oară interdicţia de a [[uciderea|urî]] pe cineva sub forma: ,,Să nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.”<ref>Lev19.17</ref>; interdicţia de răzbunare:,,Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.”<ref>Lev19.18</ref>Când cineva, fiind pus sub jurămînt ca martor, va păcătui, [[mărturia mincinoasă|nespunând ce a văzut sau ce ştie]], şi va cădea astfel sub vină, el trebuia să-şi mărturiseacă păcatul şi să aducă o jertfă de vină pentru a fi iertat.<ref>Lev5.1-13</ref>Apare pentru prima oară interdicţia de a [[vrăjitoria|ghici]] sub forma: ,,Să nu ghiciţi după vârcolaci, nici după nori.”<ref>Lev19.26</ref>În [[Cartea Ieşirii]] exista principiul de [[nedreptatea|a nu cere camătă]] de la fratele [[sărăcia|sărac]].<ref>Exod22.25</ref> În Levitic principiul este reafirmat şi extins şi la merinde.<ref>Lev25.35-38</ref>
+Apare pentru prima dată interdicţia de a jura strâmb pe Numele Domnului căci asta ar însemna necinstirea Numelui lui Dumnezeu.<ref>Lev19.12</ref>Când cineva, vorbind cu uşurinţă, jură că are să facă ceva rău sau bine, şi nebăgând de seamă la început, bagă de seamă mai târziu, şi se va face astfel vinovat, el trebuia să-şi mărturisească păcatul şi să aducă o jertfă de vină pentru a fi iertat.<ref>Lev5.1-13</ref>  Apare pentru prima oară interdicţia de a stoarce prin silă anumite lucruri<ref>Lev19.13</ref>, interdicţia de [[nedreptatea|a amâna plata lucrătorilor]] sub forma:,,Să nu opreşti până a doua zi plata celui tocmit cu ziua."<ref>Lev19.13</ref>, ceea ce va deveni [[păcat]] strigător la cer. Apare pentru prima oară interdicţia de a [[uciderea|urî]] pe cineva sub forma: ,,Să nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.”<ref>Lev19.17</ref>; interdicţia de răzbunare:,,Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.”<ref>Lev19.18</ref>Când cineva, fiind pus sub jurămînt ca martor, va păcătui, [[mărturia mincinoasă|nespunând ce a văzut sau ce ştie]], şi va cădea astfel sub vină, el trebuia să-şi mărturisească păcatul şi să aducă o jertfă de vină pentru a fi iertat.<ref>Lev5.1-13</ref>Apare pentru prima oară interdicţia de a [[vrăjitoria|ghici]] sub forma: ,,Să nu ghiciţi după vârcolaci, nici după nori.”<ref>Lev19.26</ref>În [[Cartea Ieşirii]] exista principiul de [[nedreptatea|a nu cere camătă]] de la fratele [[sărăcia|sărac]].<ref>Exod22.25</ref> În Levitic principiul este reafirmat şi extins şi la merinde.<ref>Lev25.35-38</ref>
 ==Reguli referitoare la trup==
 Leviticul cuprinde unele interdicţii legate de tăierea părului:,,Să nu vă tăiaţi rotund colţurile părului, şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.<ref>Lev19.27</ref> şi interzice tatuarea trupului. ,,Pentru morţi să nu vă faceţi tăieturi pe trupurile voastre, nici semne cu împunsături să nu faceţi pe voi. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru." <ref>Lev19.28</ref><ref>ESV-tatoo; NIVUK- tatoo marks</ref>Interdicţia tatuării va fi reluată în Deuteronom.<ref>Deut14.1</ref>

@@ Linia 88: / Linia 88: @@
 ==Note==
-<references />
+<div style="font-size:85%; -moz-column-count:2; column-count:2;"><references /></div>
 ==Legături externe==

@@ Linia 96: / Linia 96: @@
 [[Categorie: Vechiul Testament]]
-[[Categorie: Sfânta Scriptură]]
 [[en:Leviticus]]

@@ Linia 14: / Linia 14: @@
 Sunt descrise diverse sărbători cum ar fi Rusaliile, Anul Sabatic, Anul de veselie, Sărbătoarea corturilor, Anul Nou.
 ===Anul Sabatic===
-Anul Sabatic fusese deja anunţat în [[Cartea Ieşirii||Exod]] <ref>Exod23.10-11</ref>(), în Levitic sunt aduse unele mici completări. Domnul a vorbit cu Moise pe muntele [[Sinai]], şi a zis să le spună copiilor lui Israel ca atunci când vor intra în ţara dată de Domnul ei să semene ogorul şi să taie via strângând roadele 6 ani. Dar anul al şaptelea  trebuia să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pământ, un Sabat ţinut în cinstea Domnului în care el  trebuia să nu semene ogorul şi să nu taie via, să nu secere ce va ieşi din grăunţele căzute de la seceriş şi să nu culeagă strugurii din via netăiată, ci acela să fie un an de odihnă pentru pământ. Ceea ce ieşea de la sine din pământ în timpul Sabatului lui trebuia să slujească de hrană evreului, robului şi roabei lui, celui tocmit  cu ziua şi străinului, vitelor sale şi fiarelor din ţară; tot venitul pământului trebuia să slujească de hrană.<ref>Lev25.1-7</ref>
+Anul Sabatic fusese deja anunţat în [[Cartea Ieşirii||Exod]] <ref>Exod23.10-11</ref>(), în Levitic sunt aduse unele mici completări. Domnul a vorbit cu Moise pe muntele [[Muntele Sinai|Sinai]], şi a zis să le spună copiilor lui Israel ca atunci când vor intra în ţara dată de Domnul ei să semene ogorul şi să taie via strângând roadele 6 ani. Dar anul al şaptelea  trebuia să fie un Sabat, o vreme de odihnă pentru pământ, un Sabat ţinut în cinstea Domnului în care el  trebuia să nu semene ogorul şi să nu taie via, să nu secere ce va ieşi din grăunţele căzute de la seceriş şi să nu culeagă strugurii din via netăiată, ci acela să fie un an de odihnă pentru pământ. Ceea ce ieşea de la sine din pământ în timpul Sabatului lui trebuia să slujească de hrană evreului, robului şi roabei lui, celui tocmit  cu ziua şi străinului, vitelor sale şi fiarelor din ţară; tot venitul pământului trebuia să slujească de hrană.<ref>Lev25.1-7</ref>
 ===Anul de veselie===
 În Levitic se vorbeşte întâia oară de anul de veselie. Acesta era calculat ca fiind o dată la 50 de ani de ani. În a 10-a zi  a lunii a 7-a a celui de-al 50-lea an era anunţat cu trâmbiţa anul de veselie. Fiecare urma să se întoarcă la moşia lui, şi în familia lui. Nu trebuia să se semene, nici să se secere ce urmau să aducă ogoarele, nici să culeagă via netăiată căci acest an era sfânt. Trebuia să se mănânce ceea ce urmau să dea ogoarele. Dumnezeu avea grijă ca în anul al şaselea să dea binecuvântarea Sa şi pământul urma astfel să dea rod pentru trei ani.<ref>Lev25.8-22</ref>

@@ Linia 3: / Linia 3: @@
 Cartea Leviticului cuprinde dispoziţii privitoare la jertfe, preoţie, sărbători; regimul pământului şi caselor; unele prescripţii alimentare şi unele reguli de curăţire a oamenilor. Întâlnim dispoziţii legale şi morale privitoare la robie, ajutorarea [[sărăcia|săracilor]] şi străinilor, [[furt]], [[nedreptatea|măsluirea măsurilor]]; [[desfrânarea|desfrânare]], [[închinarea la dumnezei străini|idolatrie]]; [[vrăjitoria|ghicire]], [[Mărturia mincinoasă|ascunderea adevărului în faţa justiţiei]], îndemnuri morale la [[iubirea]] aproapelui ca pe sine, la respectul faţă de bătrâni; interdicţii morale (jurământul strâmb pe Numele Domnului, [[Păcatul întârzierii sau opririi plăţii lucrătorilor|amânarea până a doua zi a plăţii zilierilor]], [[uciderea|ura]], răzbunarea, [[nedreptatea|camăta]]), interdicţii referitoare la corp (tatuaje, etc)
-Cartea Leviticului este numită de evrei ,,Legea preoţilor”(Torat Hacohanim) sau  adică ,,Legea jertfelor”(Torat Hacorbanot)
+Cartea Leviticului este numită de evrei „Legea preoţilor” (''Torat Hacohanim''), sau „Legea jertfelor” (''Torat Hacorbanot'').
 Leviticul cuprinde instrucţiuni foarte detaliate privind legile şi ritualurile preoţilor şi [[leviţi]]lor [[Vechiul Testament|Legii vechi]]. Primele şaisprezece capitole, împreună cu ultimul capitol al cărţii fac parte din [[w:Priestly_Code|Legea Preoţească]], cuprinzând regulile de respectat pentru curăţirea rituală, jertfele pentru păcat şi pentru Ziua Ispăşirii ([http://ro.wikipedia.org/wiki/Iom_Kipur Yom Kippur]); în capitolul 12 este prevăzută obligaţia circumciziei pentru bărbaţi.

@@ Linia 65: / Linia 65: @@
 Şi preotul va face pentru el ispăşirea înaintea Domnului, şi i se va ierta, oricare ar fi greşeala, de care se va fi făcut vinovat.``<ref>Lev6.2-7</ref>
 ===Relaţii sexuale interzise===
-În Levitic sunt tratate pentru prima oară unele relaţii sexuale interzise. Cele mai multe legi şi reguli privitoare la relaţiile sexuale se găsesc în Levitic cap18, 19.20-22, 20.11-21
+În Levitic sunt tratate pentru prima oară unele relaţii sexuale interzise. Cele mai multe legi şi reguli privitoare la relaţiile sexuale se găsesc în această carte cap18, 19.20-22, 20.11-21
 ===Blestemele la adresa lui Dumnezeu===
-În Levitic este instituită pedeapsa cu moartea pentru blestemarea Numelui Domnului. Fiul lui Şelomit şi al unui bărbat egiptean s-a certat cu un bărbat israelit, şi a hulit şi a blestemat Numele lui Dumnezeu. El a fost aruncat în temniţă până ce Moise urma să spună ce va porunci Domnul.  Domnul îi spune lui Moise: ,,Scoate din tabără pe cel ce a hulit; toţi cei ce l-au auzit, să-şi pună mâinile pe capul lui, şi toată adunarea să -l ucidă cu pietre. Să vorbeşti copiilor lui Israel, şi să le spui: ,Oricine va blestema pe Dumnezeul lui, îşi va lua pedeapsa pentru păcatul lui. Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să -l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băştinaş, să moară, pentrucă a hulit Numele lui Dumnezeu.<ref>Lev24.10-16</ref>
+În Levitic este instituită pedeapsa cu moartea pentru blestemarea Numelui Domnului. Fiul lui Şelomit şi al unui bărbat egiptean s-a [[cearta|certat]] cu un bărbat israelit, şi a [[hula|hulit]] şi a blestemat Numele lui Dumnezeu. El a fost aruncat în temniţă până ce Moise urma să spună ce va porunci Domnul.  Domnul îi spune lui Moise: ,,Scoate din tabără pe cel ce a hulit; toţi cei ce l-au auzit, să-şi pună mâinile pe capul lui, şi toată adunarea să -l ucidă cu pietre. Să vorbeşti copiilor lui Israel, şi să le spui: ,Oricine va blestema pe Dumnezeul lui, îşi va lua pedeapsa pentru păcatul lui. Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea: toată adunarea să -l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băştinaş, să moară, pentrucă a hulit Numele lui Dumnezeu.<ref>Lev24.10-16</ref>
 ===Interzicerea măsurilor măsluite===
-Apar primele îndemnuri de a nu face măsuri măsluite şi de a nu face nedreptate:,,Să nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere./Să aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului."<ref>Lev19.35-36</ref>
+Apar primele îndemnuri de [[nedreptatea|a nu face măsuri măsluite şi de a nu face nedreptate]]:,,Să nu faceţi nedreptate la judecată, nici în măsurile de lungime, nici în greutăţi, nici în măsurile de încăpere./Să aveţi cumpene drepte, greutăţi drepte, efe drepte, şi hine drepte. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru, care v'am scos din ţara Egiptului."<ref>Lev19.35-36</ref>
 ==Îndemnuri==
 ===Respectul faţă de bătrâni===
-În Levitic apare întâia oară datoria respectului faţă de bătrâni:,,Să te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrân. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul."<ref>Lev19.32</ref>,,Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrânilor sunt perii albi” , va spune Solomon<ref>Prov20.29</ref> Apostolul Pavel învaţă şi el:,,Nu mustra cu asprime pe un bătrân, ci sfătuieşte-l ca pe un tată; pe tineri sfătuieşte-i ca pe nişte fraţi”<ref>1Tim5.1</ref>
+În Levitic apare întâia oară datoria respectului faţă de bătrâni:,,Să te scoli înaintea perilor albi, şi să cinsteşti pe bătrân. Să te temi de Dumnezeul tău. Eu sunt Domnul."<ref>Lev19.32</ref>,,Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrânilor sunt perii albi” , va spune Solomon<ref>Prov20.29</ref> [[Apostolul Pavel]] învaţă şi el:,,Nu mustra cu asprime pe un bătrân, ci sfătuieşte-l ca pe un tată; pe tineri sfătuieşte-i ca pe nişte fraţi”<ref>1Tim5.1</ref>
 ===Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi===
-Îndemnul de a ne iubi aproapele ca pe sine apare pentru prima dată în Levitic în următoarea formă:,, Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.”<ref>Lev19.18</ref>şi ,, Să vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să -l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.”<ref>Lev19.34</ref> În Deuteronom se face referire la prietenul pe care-l iubeşti ca pe tine însuţi.<ref>Deut13.6</ref> şi se spune: ,,Să iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.”<ref>Deut10.19</ref> În Cărţile Regilor este zugrăvită prietenia dintre Ionatan şi David astfel: ,,David sfârşise de vorbit cu Saul. Şi de atunci sufletul lui Ionatan s-a alipit de sufletul lui David, şi Ionatan l-a iubit ca pe sufletul din el.<ref>1Regi18.1, vezi şi 3, 20.17, 2 Regi1.23</ref> Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate, spune Solomon.<ref>Prov17.17</ref> Îndemnul va căpăta noi valenţe în Noul Testament: Iisus va spune că iubirea aproapelui ca pe sine reprezintă o a doua mare porunca, asemenea primeia care este a iubi pe Dumnezeu, în acestea fiind cuprinse Legea şi proorocii.<ref>Mt22.35-40</ref> iar iubirea vrăjmaşilor, la care ne îndeamnă Mântuitorul<ref>Mt5.44</ref> este un fel particular  de a ne iubi aproapele şi un semn distinctiv al creştinilor.<ref>Mt5.43-48</ref> Apostolul Pavel arată că:,, De fapt: ,,Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti``, şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``/Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.”<ref>Rom13.9-10</ref> În altă parte apostolul spune: ,,Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste./Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``<ref>Gal5.13-14</ref> Apostolul Iacov spune şi el:,,Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi``, bine faceţi.”<ref>Iac2.8</ref>
+Îndemnul de a ne [[iubirea|iubi]] aproapele ca pe sine apare pentru prima dată în Levitic în următoarea formă:,, Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.”<ref>Lev19.18</ref>şi ,, Să vă purtaţi cu străinul care locuieşte între voi ca şi cu un băştinaş din mijlocul vostru; să -l iubiţi ca pe voi înşivă, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.”<ref>Lev19.34</ref> În [[Cartea Deuteronomului|Deuteronom]] se face referire la [[prietenia|prietenul]] pe care-l iubeşti ca pe tine însuţi.<ref>Deut13.6</ref> şi se spune: ,,Să iubiţi pe străin, căci şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului.”<ref>Deut10.19</ref> În Cărţile Regilor este zugrăvită prietenia dintre Ionatan şi David astfel: ,,David sfârşise de vorbit cu Saul. Şi de atunci sufletul lui Ionatan s-a alipit de sufletul lui David, şi Ionatan l-a iubit ca pe sufletul din el.<ref>1Regi18.1, vezi şi 3, 20.17, 2 Regi1.23</ref> ,,Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate", va spune [[Solomon]].<ref>Prov17.17</ref> Îndemnul va căpăta noi valenţe în [[Noul Testament]]: [[Iisus]] va spune că iubirea aproapelui ca pe sine reprezintă o a doua mare porunca, asemenea primeia care este a iubi pe Dumnezeu, în acestea fiind cuprinse Legea şi proorocii.<ref>Mt22.35-40</ref> iar iubirea vrăjmaşilor, la care ne îndeamnă Mântuitorul<ref>Mt5.44</ref> este un fel particular  de a ne iubi aproapele şi un semn distinctiv al creştinilor.<ref>Mt5.43-48</ref> Apostolul Pavel arată că:,, De fapt: ,,Să nu preacurveşti, să nu furi, să nu faci nicio mărturisire mincinoasă, să nu pofteşti``, şi orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``/Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.”<ref>Rom13.9-10</ref> În altă parte apostolul spune: ,,Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai, nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste./Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.``<ref>Gal5.13-14</ref> [[Apostolul Iacov]] spune şi el:,,Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi``, bine faceţi.”<ref>Iac2.8</ref>
 ==Diverse interdicţii==
-Apare pentru prima dată interdicţia de a jura strâmb pe Numele Domnului căci asta ar însemna necinstirea Numelui lui Dumnezeu.<ref>Lev19.12</ref>Când cineva, vorbind cu uşurinţă, jură că are să facă ceva rău sau bine, şi nebăgând de seamă la început, bagă de seamă mai târziu, şi se va face astfel vinovat, el trebuia să-şi mărturisească păcatul şi să aducă o jertfă de vină pentru a fi iertat.<ref>Lev5.1-13</ref>  Apare interdicţia de a stoarce prin silă anumite lucruri<ref>Lev19.13</ref>, interdicţia de a amâna plata lucrătorilor sub forma:Să nu opreşti până a doua zi plata celui tocmit cu ziua.<ref>Lev19.13</ref>, ceea ce va deveni păcat strigător la cer. Apare pentru prima oară interdicţia de a urî pe cineva sub forma: ,,Să nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.”<ref>Lev19.17</ref>; interdicţia de răzbunare:,,Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.”<ref>Lev19.18</ref>Când cineva, fiind pus sub jurămînt ca martor, va păcătui, nespunând ce a văzut sau ce ştie, şi va cădea astfel subvină, el trebuia să-şi mărturiseacă păcatul şi să aducă o jertfă de vină pentru a fi iertat.<ref>Lev5.1-13</ref>Apare pentru prima oară interdicţia de a ghici sub forma: ,,Să nu ghiciţi după vârcolaci, nici după nori.”<ref>Lev19.26</ref>În Exod exista principiul de a nu cere camătă de la fratele sărac.<ref>Exod22.25</ref> În Levitic principiul este reafirmat şi extins şi la merinde.<ref>Lev25.35-38</ref>
+Apare pentru prima dată interdicţia de a jura strâmb pe Numele Domnului căci asta ar însemna necinstirea Numelui lui Dumnezeu.<ref>Lev19.12</ref>Când cineva, vorbind cu uşurinţă, jură că are să facă ceva rău sau bine, şi nebăgând de seamă la început, bagă de seamă mai târziu, şi se va face astfel vinovat, el trebuia să-şi mărturisească păcatul şi să aducă o jertfă de vină pentru a fi iertat.<ref>Lev5.1-13</ref>  Apare pentru prima oară interdicţia de a stoarce prin silă anumite lucruri<ref>Lev19.13</ref>, interdicţia de [[nedreptatea|a amâna plata lucrătorilor]] sub forma:,,Să nu opreşti până a doua zi plata celui tocmit cu ziua."<ref>Lev19.13</ref>, ceea ce va deveni [[păcat]] strigător la cer. Apare pentru prima oară interdicţia de a [[uciderea|urî]] pe cineva sub forma: ,,Să nu urăşti pe fratele tău în inima ta; să mustri pe aproapele tău, dar să nu te încarci cu un păcat din pricina lui.”<ref>Lev19.17</ref>; interdicţia de răzbunare:,,Să nu te răzbuni, şi să nu ţii necaz pe copiii poporului tău. Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Eu sunt Domnul.”<ref>Lev19.18</ref>Când cineva, fiind pus sub jurămînt ca martor, va păcătui, [[mărturia mincinoasă|nespunând ce a văzut sau ce ştie]], şi va cădea astfel sub vină, el trebuia să-şi mărturiseacă păcatul şi să aducă o jertfă de vină pentru a fi iertat.<ref>Lev5.1-13</ref>Apare pentru prima oară interdicţia de a [[vrăjitoria|ghici]] sub forma: ,,Să nu ghiciţi după vârcolaci, nici după nori.”<ref>Lev19.26</ref>În [[Cartea Ieşirii]] exista principiul de [[nedreptatea|a nu cere camătă]] de la fratele [[sărăcia|sărac]].<ref>Exod22.25</ref> În Levitic principiul este reafirmat şi extins şi la merinde.<ref>Lev25.35-38</ref>
 ==Reguli referitoare la trup==
 Leviticul cuprinde unele interdicţii legate de tăierea părului:,,Să nu vă tăiaţi rotund colţurile părului, şi să nu-ţi razi colţurile bărbii.<ref>Lev19.27</ref> şi interzice tatuarea trupului. ,,Pentru morţi să nu vă faceţi tăieturi pe trupurile voastre, nici semne cu împunsături să nu faceţi pe voi. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru." <ref>Lev19.28</ref><ref>ESV-tatoo; NIVUK- tatoo marks</ref>Interdicţia tatuării va fi reluată în Deuteronom.<ref>Deut14.1</ref>