Azimă - Revizia istoricului

Inistea la 28 mai 2022 22:44

2022-05-28T22:44:33Z

Inistea la 18 octombrie 2014 14:54

2014-10-18T14:54:44Z

Inistea la 1 iulie 2011 13:43

2011-07-01T13:43:47Z

Inistea: Pagină nouă: '''Azima''' (gr. ἄζυμος - ''a-zimos'': "ne crescut/ă")După DER, "azimă" este cuvânt popular, probabil intrat în română din primele secole ale creștinismului (Murnu...

2011-07-01T13:42:20Z

Pagină nouă: '''Azima''' (gr. ἄζυμος - ''a-zimos'': "ne crescut/ă")<ref>După DER, "azimă" este cuvânt popular, probabil intrat în română din primele secole ale creștinismului (Murnu...

Pagină nouă

'''Azima''' (gr. ἄζυμος - ''a-zimos'': "ne crescut/ă")<ref>După DER, "azimă" este cuvânt popular, probabil intrat în română din primele secole ale creștinismului (Murnu 9, Diculescu, Elementele, 472). - ''Dicționarul etimologic român'', Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966, ''apud'' http://dexonline.ro/definitie/azim%C4%83</ref> este pâinea necrescută, făcută din aluat nedospit, folosită de mai multe popoare din Orient.

==La evrei==
La evrei, azima este legată de ritualul de Paşte, pregătindu-se în ajunul Paştilor în semn de aducere aminte de cina pe care poporul ales a luat-o în ajunul ieşirii din Egipt<ref>Ieşire 12, 34, 39; Deuteronom 16, 3</ref>. Evreii consideram azimele mai "curate" decât pâinile dospite<ref>Ieşire 34, 25; I Cor. 5, 7 ş.u.)</ref>.

'''Sărbătoarea Azimelor''' (gr. ἀζυμίτης) era la evrei o sărbătoare agrară care dura 7 zile, şi se numea aşa pentru că pe lângă primele roade ale recoltei se aduceau azime ca ofrande<ref>Ieşire 12, 18; 23, 15; Levitic 23, 6</ref>. Cum prima zi a Azimelor coincidea cu Paştile evreilor începând cu secolul al VII-lea î.Hr., sărbătoarea era suprapusă şi identifică cu Paştile<ref>Deuteronom 16, 1-8; [[Evanghelia după Matei|Matei]] 26, 17; [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] 14, 1, 12; [[Evanghelia după Luca|Luca]] 22, 1, 7; [[Faptele Apostolilor|Fapte]] 12, 3; 20, 6 ş.u.)</ref>.

==În Biserica creştină==
Cuvintele sfântului [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]] în epistola întâi către Corinteni - "Semeţia voastră nu e bună. Oare nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura? Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi fără aluat; căci Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi. De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimele curăţiei şi ale adevărului." (I Corinteni 5, 6-8) - sugerează pentru unii liturgişti că azimele au fost folosite în paralel cu pâinile (care apar la [[Cina cea de Taină]]) la slujirea agapelor unite cu [[Sfânta Liturghie]].

Pâinea nedospită (azimele) au rămas ca materie folosită la Sfânta Liturghie în unele tradiţii liturgice, cum ar fi în Occident şi în tradiţia armeniană.

==În tradiţia ascetică==
Pâinea nedospită (sub diferitele ei forme) a fost încă de la început folosită în tradiţia ascetică ortodoxă (ex. [[Patericul egiptean]]), pentru simplitatea ei şi pentru faptul că putea fi conservată luni de zile.

==Note==
<references />

==Surse==
* http://dexonline.ro/definitie/azim%C4%83
* Xavier Léon-Dufour, ''Dictionnaire du Nouveau Testament'', Ed. du Seuil, Paris, 1975

[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Noul Testament]]
[[Categorie:Vechilu Testament]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 28 mai 2022 22:44
Linia 24:		Linia 24:
	[[Categorie:Noul Testament]]		[[Categorie:Noul Testament]]
	[[Categorie:Vechiul Testament]]		[[Categorie:Vechiul Testament]]
		+
		+	[[en:Azymes]]

@@ Linia 2: / Linia 2: @@
 ==La evrei==
-La evrei, azima este legată de ritualul de Paşte, pregătindu-se în ajunul Paştilor în semn de aducere aminte de cina pe care poporul ales a luat-o în ajunul ieşirii din Egipt<ref>Ieşire 12, 34, 39; Deuteronom 16, 3</ref>. Evreii consideram azimele mai "curate" decât pâinile dospite<ref>Ieşire 34, 25; I Cor. 5, 7 ş.u.)</ref>.
+La evrei, azima este legată de ritualul de [[Paşte]], pregătindu-se în ajunul Paştilor în semn de aducere aminte de cina pe care poporul ales a luat-o în ajunul ieşirii din Egipt<ref>Ieşire 12, 34, 39; Deuteronom 16, 3</ref>. Evreii consideram azimele mai "curate" decât pâinile dospite<ref>Ieşire 34, 25; I Cor. 5, 7 ş.u.)</ref>.
-'''Sărbătoarea Azimelor''' (gr. ἀζυμίτης) era la evrei o sărbătoare agrară care dura 7 zile, şi se numea aşa pentru că pe lângă primele roade ale recoltei se aduceau azime ca ofrande<ref>Ieşire 12, 18; 23, 15; Levitic 23, 6</ref>. Cum prima zi a Azimelor coincidea cu Paştile evreilor începând cu secolul al VII-lea î.Hr., sărbătoarea era suprapusă şi identifică cu Paştile<ref>Deuteronom 16, 1-8; [[Evanghelia după Matei|Matei]] 26, 17; [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] 14, 1, 12; [[Evanghelia după Luca|Luca]] 22, 1, 7; [[Faptele Apostolilor|Fapte]] 12, 3; 20, 6 ş.u.)</ref>.
+'''Sărbătoarea Azimelor''' (gr. ἀζυμίτης) era la evrei o sărbătoare agrară care dura 7 zile, şi se numea aşa pentru că pe lângă primele roade ale recoltei se aduceau azime ca ofrande<ref>Ieşire 12, 18; 23, 15; Levitic 23, 6</ref>. Cum prima zi a Azimelor coincidea cu Paştile evreilor începând cu secolul al VII-lea î.Hr., sărbătoarea era suprapusă şi identificată uneori cu Paştile<ref>Deuteronom 16, 1-8; [[Evanghelia după Matei|Matei]] 26, 17; [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] 14, 1, 12; [[Evanghelia după Luca|Luca]] 22, 1, 7; [[Faptele Apostolilor|Fapte]] 12, 3; 20, 6 ş.u.)</ref>.
 ==În Biserica creştină==
-Cuvintele sfântului [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]] în epistola întâi către Corinteni - "Semeţia voastră nu e bună. Oare nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura? Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi fără aluat; căci Paştile nostru [[Hristos]] S-a jertfit pentru noi. De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimele curăţiei şi ale adevărului." (I Corinteni 5, 6-8) - sugerează pentru unii liturgişti că azimele au fost folosite în paralel cu pâinile (care apar la [[Cina cea de Taină]]) la slujirea agapelor unite cu [[Sfânta Liturghie]].
+Cuvintele sfântului [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]] în [[Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|epistola întâi către Corinteni]] - "Semeţia voastră nu e bună. Oare nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura? Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi fără aluat; căci Paştile nostru [[Hristos]] S-a jertfit pentru noi. De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimele curăţiei şi ale adevărului." (I Corinteni 5, 6-8) - sugerează pentru unii liturgişti că azimele au fost folosite în paralel cu pâinile (care apar la [[Cina cea de Taină]]) la slujirea agapelor unite cu [[Sfânta Liturghie]].
 Pâinea nedospită (azimele) au rămas ca materie folosită la Sfânta Liturghie în unele [[Sfânta Tradiţie|tradiţii]] liturgice, cum ar fi în Occident şi în tradiţia armeniană.

@@ Linia 7: / Linia 7: @@
 ==În Biserica creştină==
-Cuvintele sfântului [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]] în epistola întâi către Corinteni - "Semeţia voastră nu e bună. Oare nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura? Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi fără aluat; căci Paştile nostru Hristos S-a jertfit pentru noi. De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimele curăţiei şi ale adevărului." (I Corinteni 5, 6-8) - sugerează pentru unii liturgişti că azimele au fost folosite în paralel cu pâinile (care apar la [[Cina cea de Taină]]) la slujirea agapelor unite cu [[Sfânta Liturghie]].
+Cuvintele sfântului [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]] în epistola întâi către Corinteni - "Semeţia voastră nu e bună. Oare nu ştiţi că puţin aluat dospeşte toată frământătura? Curăţiţi aluatul cel vechi, ca să fiţi frământătură nouă, precum şi sunteţi fără aluat; căci Paştile nostru [[Hristos]] S-a jertfit pentru noi. De aceea să prăznuim nu cu aluatul cel vechi, nici cu aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci cu azimele curăţiei şi ale adevărului." (I Corinteni 5, 6-8) - sugerează pentru unii liturgişti că azimele au fost folosite în paralel cu pâinile (care apar la [[Cina cea de Taină]]) la slujirea agapelor unite cu [[Sfânta Liturghie]].
-Pâinea nedospită (azimele) au rămas ca materie folosită la Sfânta Liturghie în unele tradiţii liturgice, cum ar fi în Occident şi în tradiţia armeniană.
+Pâinea nedospită (azimele) au rămas ca materie folosită la Sfânta Liturghie în unele [[Sfânta Tradiţie|tradiţii]] liturgice, cum ar fi în Occident şi în tradiţia armeniană.
 ==În tradiţia ascetică==
-Pâinea nedospită (sub diferitele ei forme) a fost încă de la început folosită în tradiţia ascetică ortodoxă (ex. [[Patericul egiptean]]), pentru simplitatea ei şi pentru faptul că putea fi conservată luni de zile.
+Pâinea nedospită (sub diferitele ei forme) a fost încă de la început folosită în tradiţia [[Asceza|ascetică]] ortodoxă (ex. [[Patericul egiptean]]), pentru simplitatea ei şi pentru faptul că putea fi conservată luni de zile.
 ==Note==
@@ Linia 23: / Linia 23: @@
 [[Categorie:Liturgică]]
 [[Categorie:Noul Testament]]
-[[Categorie:Vechilu Testament]]
+[[Categorie:Vechiul Testament]]