Altar - Revizia istoricului

Inistea: /* Articole înrudite */

2023-10-19T11:07:50Z

‎Articole înrudite

Inistea: img

2014-03-09T17:17:08Z

img

Oql: Actualizare link-uri. Corectare diacritice.

2013-04-18T19:54:14Z

Actualizare link-uri. Corectare diacritice.

Inistea la 6 mai 2011 20:52

2011-05-06T20:52:55Z

Inistea la 6 mai 2011 20:40

2011-05-06T20:40:24Z

Inistea la 26 august 2010 12:41

2010-08-26T12:41:42Z

Sîmbotin: completări - uşile împărăteşti

2010-08-25T06:14:17Z

completări - uşile împărăteşti

Sîmbotin: mici corectii ortografice

2010-01-24T06:11:05Z

mici corectii ortografice

Inistea la 10 octombrie 2008 13:16

2008-10-10T13:16:26Z

Magda: el

2008-06-02T16:44:29Z

@@ Linia 20: / Linia 20: @@
 *[[Pronaos]]
 *[[Pridvor]]
+*[[Gropniță]]
 [[Categorie:Arhitectura bisericească]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 9 martie 2014 17:17
Linia 1:		Linia 1:
		+	[[Image:ChoraChurchFloorplan 1912.jpg\|right\|thumb\|300px\|Planul arhitectural al bisericii Chora din Constantinopol (Istanbul).]]
	'''Altarul''' (lat. ''altarium'') este partea cea mai de răsărit a [[Biserică\|bisericii]] (ca locaș de rugăciune) și este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot\|preoți]], [[diacon]]i), având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstrează [[veșminte]]le, vasele și [[Obiecte liturgice\|obiectele liturgice]].		'''Altarul''' (lat. ''altarium'') este partea cea mai de răsărit a [[Biserică\|bisericii]] (ca locaș de rugăciune) și este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot\|preoți]], [[diacon]]i), având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstrează [[veșminte]]le, vasele și [[Obiecte liturgice\|obiectele liturgice]].

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-'''Altarul''' (lat. ''altarium'') este partea cea mai de răsărit a bisericii (ca locaş de rugăciune) şi este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot|preoţi]], [[diacon]]i), având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstrează [[veşminte]]le, vasele şi [[Obiecte liturgice|obiectele liturgice]].
+'''Altarul''' (lat. ''altarium'') este partea cea mai de răsărit a [[Biserică|bisericii]] (ca locaș de rugăciune) și este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot|preoți]], [[diacon]]i), având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstrează [[veșminte]]le, vasele și [[Obiecte liturgice|obiectele liturgice]].
-Altarul are de obicei o formă dreptunghiulară în planul arhitectural al bisericilor vechi, el fiind construit în continuarea zidurilor [[naos]]ului, dar este semicircular în cele mai multe din bisericile de astăzi. În bisericile mari, unde se slujeşte în sobor, altarul e de obicei spaţios, cu nişe mari, şi poate fi considerat ca fiind cel mai important element al bisericii. În partea de răsărit, altarul este închis printr-un zid semicircular.
+Altarul are de obicei o formă dreptunghiulară în planul arhitectural al bisericilor vechi, el fiind construit în continuarea zidurilor [[naos]]ului, dar este semicircular în cele mai multe din bisericile de astăzi. În bisericile mari, unde se slujește în sobor, altarul e de obicei spațios, cu nișe mari, și poate fi considerat ca fiind cel mai important element al bisericii. În partea de răsărit, altarul este închis printr-un zid semicircular.
-Intrarea în altar, din naos, se face prin "[[Uşile Împărăteşti|uşile împărăteşti]]", amplasate central în catapeteasmă, sau uşile "''uşile diaconeşti''" (numite astfel pentru că prin ele intră şi ies diaconii în timpul [[Sfânta Liturghie|slujbe]]lor), aflate la stânga şi la dreapta uşilor împărăteşti. Doar [[cler]]ul hirotonit poate trece prin uşile împărăteşti. Adesea altarele mai au o ieşire laterală, legată istoric de existenţa diaconiconului în afara bisericii.
+Intrarea în altar, din naos, se face prin [[Ușile Împărătești]], amplasate central în catapeteasmă, sau [[Ușile diaconești]] (numite astfel pentru că prin ele intră și ies diaconii în timpul [[Sfânta Liturghie|slujbelor]]), aflate la stânga și la dreapta ușilor împărătești. Doar [[cler]]ul hirotonit poate trece prin ușile împărătești. Adesea altarele mai au o ieșire laterală, legată istoric de existența diaconiconului în afara bisericii.
-Şi alte diverse religii utilizează altarul, ca loc sacru destinat depunerii ofrandelor şi oficierii sacrificiilor.
+Și alte diverse religii utilizează altarul, ca loc sacru destinat depunerii ofrandelor și oficierii sacrificiilor.
 ==Galerie de imagini==

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-'''Altarul''' este partea cea mai de răsărit a bisericii (ca locaş de rugăciune) şi este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot|preoţi]], [[diacon]]i), având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstreză [[veşminte]]le, vasele şi [[Obiecte liturgice|obiectele liturgice]].
+'''Altarul''' (lat. ''altarium'') este partea cea mai de răsărit a bisericii (ca locaş de rugăciune) şi este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot|preoţi]], [[diacon]]i), având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstrează [[veşminte]]le, vasele şi [[Obiecte liturgice|obiectele liturgice]].
-Altarul are o formă dreptunghiulară în plan, el fiind construit în continuarea zidurilor [[naos]]ului. Deobicei este spaţios, cu nişe mari, şi poate fi considerat ca fiind cel mai important element al bisericii. În partea de răsărit, altarul este închis printr-un zid semicircular.
+Altarul are de obicei o formă dreptunghiulară în planul arhitectural al bisericilor vechi, el fiind construit în continuarea zidurilor [[naos]]ului, dar este semicircular în cele mai multe din bisericile de astăzi. În bisericile mari, unde se slujeşte în sobor, altarul e de obicei spaţios, cu nişe mari, şi poate fi considerat ca fiind cel mai important element al bisericii. În partea de răsărit, altarul este închis printr-un zid semicircular.
-Intrarea în altar, din naos, se face prin "''[[Uşile Împărăteşti|uşile împărăteşti]]''", amplasate central în catapeteasmă, sau uşile "''uşile diaconeşti''" (numite astfel pentru că prin ele intră şi ies diaconii în timpul [[Sfânta Liturghie|slujbe]]lor), aflate la stânga şi la dreapta uşilor împărăteşti. Doar [[cler]]ul hirotonit poate trece prin uşile împărăteşti.
+Intrarea în altar, din naos, se face prin "[[Uşile Împărăteşti|uşile împărăteşti]]", amplasate central în catapeteasmă, sau uşile "''uşile diaconeşti''" (numite astfel pentru că prin ele intră şi ies diaconii în timpul [[Sfânta Liturghie|slujbe]]lor), aflate la stânga şi la dreapta uşilor împărăteşti. Doar [[cler]]ul hirotonit poate trece prin uşile împărăteşti. Adesea altarele mai au o ieşire laterală, legată istoric de existenţa diaconiconului în afara bisericii.
 Şi alte diverse religii utilizează altarul, ca loc sacru destinat depunerii ofrandelor şi oficierii sacrificiilor.
 ==Articole înrudite==

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 6 mai 2011 20:40
Linia 19:		Linia 19:
	[[el:Αγία Τράπεζα]]		[[el:Αγία Τράπεζα]]
	[[en:Altar]]		[[en:Altar]]
		+	[[it:Altare]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 26 august 2010 12:41
Linia 6:		Linia 6:

	Şi alte diverse religii utilizează altarul, ca loc sacru destinat depunerii ofrandelor şi oficierii sacrificiilor.		Şi alte diverse religii utilizează altarul, ca loc sacru destinat depunerii ofrandelor şi oficierii sacrificiilor.
		+
		+	==Articole înrudite==
		+	*[[Biserică]]
		+	*[[Naos]]
		+	*[[Pronaos]]
		+	*[[Pridvor]]
		+

	[[Categorie:Arhitectura bisericească]]		[[Categorie:Arhitectura bisericească]]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-'''Altarul''' este partea cea mai de răsărit a bisericii (ca locaş de rugăciune) şi este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot|preoţi]], [[diacon]]i) având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstreză [[veşminte]]le, vasele şi [[Obiecte liturgice|obiectele liturgice]].
+'''Altarul''' este partea cea mai de răsărit a bisericii (ca locaş de rugăciune) şi este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot|preoţi]], [[diacon]]i), având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstreză [[veşminte]]le, vasele şi [[Obiecte liturgice|obiectele liturgice]].
-Altarul este ca un dreptunghi în continuarea zidurilor [[naos]]ului, este spaţios cu nişe mari, poate fi considerat cel mai important element al bisericii. În partea de răsărit, altarul se închide printr-un semicerc. În altar trecerea se face prin două uşi numite usi diaconeşti pentru că prin ele intră şi iasă diaconii în timpul [[slujbe]]lor.
+Altarul este ca un dreptunghi în continuarea zidurilor [[naos]]ului, este spaţios cu nişe mari, poate fi considerat cel mai important element al bisericii. În partea de răsărit, altarul se închide printr-un semicerc. În altar trecerea se face prin două uşi numite ''uşi diaconeşti'', pentru că prin ele intră şi ies diaconii în timpul [[slujbe]]lor.
 Altarul este locul sacru destinat depunerii ofrandelor şi oficierii sacrificiilor, existent în diverse credinţe religioase.

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 10 octombrie 2008 13:16
Linia 1:		Linia 1:
−	'''Altarul''' este partea cea mai de răsărit a bisericii (ca locaş de rugăciune) şi este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot\|preoţi]], [[diacon]]i) având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstreză ~~veşmintele~~, vasele şi obiectele liturgice.	+	'''Altarul''' este partea cea mai de răsărit a bisericii (ca locaş de rugăciune) şi este rezervat slujitorilor ([[episcop]]i, [[Preot\|preoţi]], [[diacon]]i) având în mijloc [[Sfânta Masă]], în stânga [[Proscomidiar]]ul, iar în dreapta [[diaconicon]]ul unde se păstreză [[veşminte]]le, vasele şi [[Obiecte liturgice\|obiectele liturgice]].
		+
		+	Altarul este ca un dreptunghi în continuarea zidurilor [[naos]]ului, este spaţios cu nişe mari, poate fi considerat cel mai important element al bisericii. În partea de răsărit, altarul se închide printr-un semicerc. În altar trecerea se face prin două uşi numite usi diaconeşti pentru că prin ele intră şi iasă diaconii în timpul [[slujbe]]lor.
		+
		+	Altarul este locul sacru destinat depunerii ofrandelor şi oficierii sacrificiilor, existent în diverse credinţe religioase.

	[[Categorie:Arhitectura bisericească]]		[[Categorie:Arhitectura bisericească]]

← Versiunea anterioară		Versiunea de la data 2 iunie 2008 16:44
Linia 4:		Linia 4:
	[[Categorie:Liturgică]]		[[Categorie:Liturgică]]

		+	[[el:Αγία Τράπεζα]]
	[[en:Altar]]		[[en:Altar]]