Vizualizare sursă pentru „Citeț”

[[Imagine:Readermike.jpg|thumb|right|Citeț în sutană.]]
Un '''citeț''', numit uneori și '''lector''' (în grecește, αναγνώστης, ''anagnostis'' sau ''anagnostes''; în slavonă, Чтецъ, chtets) este unul din [[ordinele mici]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], un ordin sub-clerical al cărui membri sunt  [[tundere|tunși]], ceea ce îl face deosebit, binecuvântat de [[episcop]] să citească citirile din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] în timpul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]]. El mai poate îndeplini rolul de [[cantor]], [[catehism|catehet]] sau alte roluri în [[parohie|parohie]].

Acest rang este mai mare decât cel de [[Paznicul ușilor|paznic al ușilor]] (acum pe scară largă căzut în desuetudine) și mai mic decât cel de [[subdiacon]]. Rolul esențial al citețului este acela de a citi pericopele din [[Vechiul Testament]] și din [[Apostol (liturgică)|Apostol]] din timpul Sfintei Liturghii sau altor slujbe, la fel ca și cântarea [[Psaltirea|Psalmilor]] și versurilor din unele [[antifon|antifoane]]. Există o slujbă specială pentru [[tundere]]a citețului, cu toate că în practica contemporană orice laic poate primi binecuvântarea preotului pentru a citi. Rolul citețului îl include și pe acela de purtător de lumânări, iar slujba de tundere a citețului precizează acest lucru.

În Biserica Rusă dinainte de reformele Patriarhului [[Nikon al Moscovei|Nikon]], exista un ordin mic adițional citețului numit ''psalomșcik'' (în Slavonă Ѱаломщикъ), al cărui unui rol era acela de a citi [[Catismă|catisma]] psalmilor, care era lungă, ceea ce le permitea citețului și cantorului să își menajeze vocea. Aceste rang a supraviețuit în acele biserici care folosesc ritualurile pre-nikoniene: [[rascolnici]]i (atât cei cu preoți(''popovții'') cât și cei fără preoți(''bezpopovții''), acele parohii din [[ROCOR]] sau din  [[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhia Moscovei]]. Rangul de ''psalomșcik'' a supraviețuit în cultul rus nikonian, reformat ulterior, ca o alternativă, ușor arhaică și cu nume ciudat la [[cantor]].

Citeților li se permite să îmbrace o [[anteriu|sutană]], cu toate că mulți o fac numai în timpul slujbelor. În general, citeții nu poartă haină sau [[veșminte]] clericale.

Un citeț este, în general, tuns de un [[episcop]], cu toate că, în unele tradiții, un [[protopop]] sau un [[arhimandrit]] poate face tunderea cu binecuvântarea episcopului, dacă acesta nu este disponibil. În comunitățile monastice, [[arhimandrit]]ul [[stareț]] îi poate tunde pe acei călugări peste care este pus.