https://ro.orthodoxwiki.org/api.php?action=feedcontributions&user=Bogdanadrian87&feedformat=atomOrthodoxWiki - Contribuții utilizator [ro]2024-03-29T10:18:15ZContribuții utilizatorMediaWiki 1.30.0https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=OrthodoxWiki:Cafenea&diff=18193OrthodoxWiki:Cafenea2010-06-01T15:02:36Z<p>Bogdanadrian87: /* 1500 */</p>
<hr />
<div>Bine aţi venit în cafenea! '''Cafeneaua''' este un loc unde se discută, tot ceea ce este dorit sau necesar, de preferinţă într-o atmosferă agreabilă. [[Categorie:OrthodoxWiki]] [[el:OrthodoxWiki:Τράπεζα]] [[en:OrthodoxWiki:Trapeza]] [[bg:Дверия:Трапеза]] [[fr:OrthodoxWiki:La Cafétéria]] [[mk:Православна-енциклопедија:Трпеза]] <br />
<br />
Putem începe a discuta aci lucrurile necesare acestui stadiu de dezvoltare a proiectului.<br />
<br />
'''Reguli pentru buna rânduială:'''<br />
#'''Nu uitaţi să vă semnaţi cu 4 tilde: <nowiki>~~~~</nowiki>;'''<br />
#'''Puneţi noile discuţii la sfârşitul paginii, nu la început, mesajul dvs cu titlu cam aşa: <nowiki>==Titlu==</nowiki>.'''<br />
<br />
[[OrthodoxWiki:Cafenea/Arhive]]<br />
<br />
<br />
==Diacritice==<br />
<br />
Iertati ignoranta, dar ce facem cu diacriticele, de exemplu? Care e solutia pentru a le introduce direct si a nu reveni asupra paginilor? Eu am revenit asupra catorva pagini ca sa mai pun din ele, dar cu copy/paste pe litera: e obositor. <br />
<br />
http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Diacritice<br />
asta zice wikipedia despre diacritice. N-ar trebui sa preluam si noi asta ca atare? <br />
[[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 26 noiembrie 2006 13:35 (PST)<br />
<br />
: Ai perfectă dreptate. Eu uneori merg repede pentru ca să fac articole pe care alţii nu le-ar putea face aşa de uşor. Totuşi, îmi propun să revin cu corecturi. Iertare. Voi face nişte banere zilele astea, care să fie puse pe articolele fără diacritice sau incomplete etc... - [[Utilizator:Inistea|Inistea]] 29 noiembrie 2006 03:48 (PST)<br />
<br />
Doamne ajuta<br />
Nici pagina creata de mine nu are diacritice, sper sa nu fie ceva grav. sunt eu incepator in a utiliza ortodoxwiki, dar imi doresc sa particip la acest proiect. [[arthasfleo]] 6 decembrie 2006<br />
<br />
:Ideal este să scriem direct cu caractere româneşti... [[Utilizator:Inistea|Inistea]] 6 decembrie 2006 13:52 (PST)<br />
<br />
Am revăzut niște pagini pentru diacritice... se pierde grozav de mult timp... Arthasfleo, cred că se poate scrie într-un editor normal (word sau altul, care are diacritice) și transfera în corpul paginii wiki. Adaptările la formatul paginii wiki sunt parcă mai ușor de făcut - sunt mai puține. Una e corectura scăpărilor, alta e corectarea unui întreg text lipsit de diacritice. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 6 decembrie 2006 14:08 (PST)<br />
<br />
:Se poate scrie cu diacritice şi direct din Windows, încercaţi să folosiţi Language Bar-ul de lângă ceas. E adevărat, pentru Linux & Co., e mai simplă varianta Iulianei.[[Utilizator:Radu|Radu]] 7 decembrie 2006 09:39 (PST)<br />
<br />
Bună ideea cu word-ul. Vă mulţumesc <br />
Gata, am rezolvat. Slavă Domnului şi Sfântului Nectarie. Fiind primul meu articol, orice sugestie de înbunătăţire mă va bucura. [[arthasfleo]] 7 decembrie 2006 13:10<br />
<br />
:Pe mine să mă iertaţi uneori, că nu am corector de limbă română în Word... [[Utilizator:Inistea|Inistea]] 7 decembrie 2006 13:06 (PST)<br />
<br />
Doamne ajută. Atenție la problema ş-urilor și ţ-urilor cu sedilva vs ș-ț cu virgulă, pe cele din urmă se poate ca unele sisteme să nu le vadă, deocamdată. Aruncați o privire [http://secarica.ro/html/s-uri_si_t-uri.html aici] și [http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C5%A3ie_Wikipedia:Diacritice aici]. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 29 ianuarie 2007 09:54 (PST)<br />
<br />
:Am copiat aici discuțiile vechi despre diacritice, care sunt în arhiva1 acum. De câteva săptămâni am început să folosesc Windows 7 pe un alt computer decât cel de pe care am contribuit pînâ acum (care avea Windows XP). Am descoperit că scrie cu alte diacritice decât am folosit eu până acum, și asta îmi pune personal o problemă importantă, că nu mai pot face linkuri interne corecte la termenii și categoriile care au diacriticele ”ș” și ”ț”. Dar asta pune și o problemă generală, anume că dacă asta e tendința, și asta se va generaliza, cum am înțeles din lecturile mele de până acum, va trebui să facem ceva cu articolele și categoriile cu diacritice ”ț” și ”ș”. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 9 februarie 2010 16:09 (UTC)<br />
<br />
Avem nevoie de un robot, aş rula eu unul dar trebuie să fie acceptat de comunitate; Dacă nu vreţi să rulez un bot, o facem «manual». --—[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 9 februarie 2010 16:26 (UTC)<br />
<br />
:Vad ca problema s-a [http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C5%A3ie_Wikipedia:Corectarea_diacriticelor discutat] si pe wikipedia si au doua scripturi, [http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Unelte/Scripturi/Auto-diacritice unul] (a carui folosire o [http://ro.orthodoxwiki.org/Discu%C5%A3ie_Utilizator:Inistea#Autodiacritice sugera] mai demult [[Utilizator:Cezarika1|Cezarika]], si care '''transforma''' caracterele corecte (cu virgula) in cele gresite (cu sedila) si [http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Unelte/Scripturi/Diacritice_corecte altul] care permite '''afisarea''' ş si ţ cu virgulă, fara sa le schimbe codul, inclusiv atunci cand sunt scrise cu sedila, dar nu par sa fi schimbat inca standardul general, pe ideea ca vizitatorii care au inca maxim windowsXP ar putea avea probleme de afisare. <br />
:Pe WindowsXP, eu sunt cam la mijloc: caracterele cu virgula se afiseaza fara probleme, dar apar cu alt font. Daca trecem integral la diacriticele noi (cu virgula) cred ca riscam ca pt un numar inca mare de utilizatori paginile sa nu fie afisate corect si sa devina inutilizabile (cu patratele), ceea ce s-a si intamplat cand scriam din Linux si cu caractere cu virgula (v. in arhiva Cafenelei discutia cu Arthasfleo despre [http://ro.orthodoxwiki.org/OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva1#.C8.9B_.C8.9B_.C8.9B ţţţ] si [http://ro.orthodoxwiki.org/OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva1#Propunere_de_structura_OAMENI observatia] lui [[Utilizator:Inistea|Pr. Iulian]] ca diacriticele mele ii apareau scrise cu font Tahoma). <br />
:Pt editare, mie mi-e egal; din perspectiva interesului vizitatorilor, as pleda pentru pastrarea inca o vreme a caracterelor vechi (cu sedila) si eventual "imprumutarea" scripturilor din wikipedia, daca se poate. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 9 februarie 2010 19:41 (UTC)<br />
::Corect e cu virgulă, nu cu sedilă. --—[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 9 februarie 2010 20:01 (UTC)<br />
salut. eu folosesc un program care este foarte util, corecteaza greselile ortografice, pune diacritice(automat, semiautomat, manual)etc, se numeste autocorect, e romanesc, foarte bine facut. In 3-4 minute se rezolva un text de o pagina in varianta manuala, in 2 minute unul in varianta semiautomata(se corecteaza manual variantele gresite care sunt f. putine) si in cateva secunde in varianta automata(aici urmeaza a se corecta manual variantele gresite). Eu folosesc varianta manuala care te intreaba la orice varianta, dar si cea semiautomata. Am avut foarte multe documente in calculator pe care le-am corectat intr-o singura zi.(5-6 ore). Se da cautare pe google la autocorect, se intra in forumurile de discutii de pe acolo si se descarca de pe acolo, nu stiu cum se numeste exact si nici nu ma pricep la chestiile astea tehnice. Este o adevarata mina de aur! Cred ca se foloseste pe la edituri. Poti chiar sa introduci tu cuvinte in dictionarul lui daca acesta nu le are, e foarte tare...[[Utilizator:Vladimir-Adrian|Vladimir-Adrian]]<br />
<br />
==Exprimare unitară==<br />
Ridic aici o mică problemă de stil: cred că ar fi bine să adoptăm un mod unic de exprimare relativ la titlurile ierarhilor. Ştiu că la o discuţie care era aici la ''Cafenea'' (şi care nu mai este...) se recomanda pentru ierarhi forma [Nume] '''din''' [Loc], sau [Nume] '''de''' [Loc].<br />
<br />
Totuşi, în limba română, atât lucrările de specialitate istorice, cât şi cele teologice, utilizează cu precădere exprimarea [Nume] '''al''' [Locului], de exemplu: Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei, IPS Mitropolitul Laurenţiu al Ardealului, Sfântul Gherman Patriarhul Constantinopolului, Chiril Lucaris Patriarhul Ortodox al Alexandriei etc. Pe Wikipedia noastră ortodoxă stilurile sunt foarte amestecate: avem o categorie [[Patriarhi ai Constantinopolului]], dar şi o [[Listă a patriarhilor de Constantinopol]]; avem articolele [[Atanasie al Alexandriei]] şi [[Chiril al Alexandriei]], dar care apar în [[Listă a patriarhilor de Alexandria|lista patriarhilor de Alexandria]]. La monarhi e mai simplu, istoricii clasici români au consacrat forma cu genitiv: Ştefan al Moldovei (nu "de Moldova"), Regele Ferdinand al României, Regele Henric al IV-lea al Franţei, Richard I al Angliei etc.<br />
<br />
Aştept cu interes părerile dvs. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 19 februarie 2010 14:29 (UTC)<br />
<br />
Vedeţi în arhivă, --—[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 19 februarie 2010 15:29 (UTC)<br />
<br />
:Ştiu ce scrie în arhivă: am citat în prima frază. Aştept păreri referitoare la problema de stil pe care am ridicat-o. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 19 februarie 2010 15:52 (UTC)<br />
<br />
::Eu as opta pentru "al/ai". Este mai universal si poate ca suna mai armonios.--[[Utilizator:IoanC|IoanC]] 19 februarie 2010 16:55 (UTC)<br />
<br />
:::Si eu imi [[OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva1#Armonizari_.2F_Standardizari|mentin]] preferinta personala pentru "al/ai" ca regula generala, cam din motivele prezentate de [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]]; "de" ar putea fi folosit prin derogare ("al Alexandriei", "al Ramnicului" dar "de Hong-Kong", de ex., pt ca "al Hong-Kongului" nu prea merge pe romaneste). [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 19 februarie 2010 18:45 (UTC)<br />
<br />
::Pai eu sunt de acord principial, doar ca limba româna nu are variante definitive in multe aspecte. Apoi unele nume sunt incetatenite sub anumite forme, ca de exemplu: "Irineu de Lyon" sau "Grigorie de Nyssa" - probabil ca in functie de posibilitatea de declinare a numelui cetatii. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 19 februarie 2010 23:56 (UTC)<br />
<br />
:::Per Kamasarye. —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 20 februarie 2010 16:47 (UTC)<br />
<br />
<br />
<br />
==Voturi==<br />
Va rog sa nu va mai consumati energiile cu discutii sau voturi despre tot felul de drepturi de admin birocrat checkuser etc., ci concentrati-va asupra continutului OrthodoxWiki; pentru aceasta suntem aici, si aceasta este slujirea pe care o facem toti pe internet: sa fim de folos celor care cauta. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 21 februarie 2010 23:04 (UTC)<br />
<br />
:De exemplu: articolele [[Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iaşi]] şi [[Catedrala Ortodoxă din Timişoara]] au fost create, dar nu şi scrise efectiv. Eu le-aş putea scrie, dar consider că nu ar fi elegant să intervin în activitatea iniţiatorului acestor articole. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 22 februarie 2010 04:43 (UTC)<br />
<br />
:: O s-o fac domnule. Dacă aveţi sugestii, sunteţi liber să le ziceţu :) —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 24 februarie 2010 14:52 (UTC)<br />
<br />
==Sfinţi Stâlpnici==<br />
Cred ca s-ar putea face o categorie cu acest nume. --[[Utilizator:IoanC|IoanC]] 22 februarie 2010 16:15 (UTC)<br />
:Buna ideea, am facut categoria. Traduci tu articolele? --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 24 februarie 2010 14:38 (UTC)<br />
::Da, am inceput cu Sf. [[Daniil Stâlpnicul]]. :)<br />
<br />
<br />
<br />
==Sedile şi virgule==<br />
Ridic din nou această problemă deoarece văd că sunt nişte articole cu sedile, e corectă scrierea cu sedile, sau cu virgule??? —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Verdana">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 21 martie 2010 13:44 (UTC)<br />
<br />
==Resignation...==<br />
Domnul Cristianm mi-a dat de înţeles că aici dacă critici pe cineva eşti blocat...deci, e vremea să zic "Good bye OW!". Un sfat: NU ÎI BLOCAŢI PE NOI UTILIZATORI SAU DE ORICE IERARHIE DECÂT DACĂ FAC UN VANDALISM DE '''4''' ORI! Cam atât...good luck... —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Verdana">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 24 martie 2010 10:40 (UTC)<br />
<br />
<br />
:Mister, te-am blocat 24 de ore ca avertisment pentru limbajul inadecvat folosit în a te adresa unor useri de pe acest grup. Nu a fost nici o clipă vorba că ai fi vinovat de vandalism. Decizia de a pleca sau de a rămâne este la libera ta alegere. Participarea la proiectul Orthodoxwiki este benevolă, dar respectarea regulilor este obligatorie pentru toţi participanţii, inclusiv pentru administratori. Doamne ajută, [[Utilizator:Cristianm|Cristian M]] 24 martie 2010 18:01 (UTC)<br />
<br />
==Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului==<br />
Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului se apropie!<br/><br />
Lumina din Noaptea Sfântă să vă ridice sufletele spre noi trepte spirituale şi să vă călăuzească paşii pe drumul vieţii.<br/><br />
Pe lângă "ou înroşit/ miel rumenit/ cozonac aurit/ Paşte fericit", vă mai urez şi "La cât mai multe editări de calitate pe OrthodoxWiki!"<br/><br />
'''Hristos a înviat!'''<br/><br />
[[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 3 aprilie 2010 15:01 (UTC)<br />
<br />
<br />
Am venit puţin din inactivitate să vă spun Paşte fericit şi spor la lucru! (<tt>chiar dacă fără mine</tt>:(). —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Verdana">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 4 aprilie 2010 19:57 (UTC)<br />
<br />
Adevarat a Inviat! Pace, bucurie, si realizari duhovnicesti! Si, clasicul, "La cat mai multe editari de calitate!"--[[Utilizator:IoanC|IoanC]] 5 aprilie 2010 06:51 (UTC)<br />
<br />
Adevarat a inviat ! --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 5 aprilie 2010 15:47 (UTC)<br />
<br />
Adevărat a înviat şi spor la lucru tuturor ! [[Utilizator:Cristianm|Cristian M]] 5 aprilie 2010 18:53 (UTC)<br />
<br />
Adevarat a inviat! [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 6 aprilie 2010 11:34 (UTC)<br />
<br />
==Articole de calitate==<br />
Care sunt criteriile după care un articol poate fi introdus în categoria "articole de calitate"? Sunt scrise undeva, sau trebuie cerută o permisiune? Am observat acest lucru la articolul [[Epifanie de Salamina]], care până astăzi nu avea nici măcar icoana acestui sfânt. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 29 aprilie 2010 15:36 (UTC)<br />
:La inceputurile ro.OrthodoxWiki am pus acest label pe o suma de articole care aveau un nivel de calitate acceptabil (si uneopri in comparatie cu ce exista la ora respectiva pe netul românesc). Aceste standarde insa pot evolua... :) --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 29 aprilie 2010 20:57 (UTC)<br />
<br />
==Referinte: despre OrthodoxWiki==<br />
<br />
:Spre informare, pt cei interesati: apare in revista ''Dilema veche'', [http://www.dilemaveche.ro/sectiune/din-polul-plus/articol/importanta-cruciala-insignifiantei aici] un articol tradus dupa IPS Hrisostom de Etna (din [[:en:Holy_Synod_in_Resistance|Biserica Greciei (vechi-calendaristă)]] ) in care acesta face si cateva remarci critice la adresa Wikipedia si OrthodoxWiki. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 21 mai 2010 18:31 (UTC)<br />
::Tendinta "Un sens al propriei importanţe" este bine vazuta, dar din pacate exemplele sunt nepotrivite (unele bloguri si forumuri ar fi fost mai aproape de analiza lui). Sistemele de tip wiki sunt destul de "smeritoare", pentru ca nimeni nu e autor unic, si tot timpul vine cineva dupa tine care face ceva la articol. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 21 mai 2010 23:16 (UTC)<br />
<br />
==1500==<br />
Joi 27 mai 2010 ro.OrthodoxWiki.org a trecut pragul de 1500 articole. :-) --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 27 mai 2010 23:33 (UTC)<br />
<br />
:Mulţi ani să (ne) trăiască! Şi să crească mare şi deşteaptă! <:-p [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 28 mai 2010 01:03 (UTC)<br />
<br />
Vă rog să modificaţi corespunzător articolul [[Agata din Sicilia]],scoţând imnografia din limba engleză,pentru că nu se încadrează...mai bine încercăm să găsim şi să postăm Acatistul sfintei sau câteva părţi dar în română.vă mulţumesc...Doamne ajută![[Utilizator:Bogdanadrian87|Bogdanadrian87]] 1 iunie 2010 15:02 (UTC)</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=OrthodoxWiki:Cafenea&diff=18192OrthodoxWiki:Cafenea2010-06-01T14:51:37Z<p>Bogdanadrian87: /* 1500 */</p>
<hr />
<div>Bine aţi venit în cafenea! '''Cafeneaua''' este un loc unde se discută, tot ceea ce este dorit sau necesar, de preferinţă într-o atmosferă agreabilă. [[Categorie:OrthodoxWiki]] [[el:OrthodoxWiki:Τράπεζα]] [[en:OrthodoxWiki:Trapeza]] [[bg:Дверия:Трапеза]] [[fr:OrthodoxWiki:La Cafétéria]] [[mk:Православна-енциклопедија:Трпеза]] <br />
<br />
Putem începe a discuta aci lucrurile necesare acestui stadiu de dezvoltare a proiectului.<br />
<br />
'''Reguli pentru buna rânduială:'''<br />
#'''Nu uitaţi să vă semnaţi cu 4 tilde: <nowiki>~~~~</nowiki>;'''<br />
#'''Puneţi noile discuţii la sfârşitul paginii, nu la început, mesajul dvs cu titlu cam aşa: <nowiki>==Titlu==</nowiki>.'''<br />
<br />
[[OrthodoxWiki:Cafenea/Arhive]]<br />
<br />
<br />
==Diacritice==<br />
<br />
Iertati ignoranta, dar ce facem cu diacriticele, de exemplu? Care e solutia pentru a le introduce direct si a nu reveni asupra paginilor? Eu am revenit asupra catorva pagini ca sa mai pun din ele, dar cu copy/paste pe litera: e obositor. <br />
<br />
http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Diacritice<br />
asta zice wikipedia despre diacritice. N-ar trebui sa preluam si noi asta ca atare? <br />
[[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 26 noiembrie 2006 13:35 (PST)<br />
<br />
: Ai perfectă dreptate. Eu uneori merg repede pentru ca să fac articole pe care alţii nu le-ar putea face aşa de uşor. Totuşi, îmi propun să revin cu corecturi. Iertare. Voi face nişte banere zilele astea, care să fie puse pe articolele fără diacritice sau incomplete etc... - [[Utilizator:Inistea|Inistea]] 29 noiembrie 2006 03:48 (PST)<br />
<br />
Doamne ajuta<br />
Nici pagina creata de mine nu are diacritice, sper sa nu fie ceva grav. sunt eu incepator in a utiliza ortodoxwiki, dar imi doresc sa particip la acest proiect. [[arthasfleo]] 6 decembrie 2006<br />
<br />
:Ideal este să scriem direct cu caractere româneşti... [[Utilizator:Inistea|Inistea]] 6 decembrie 2006 13:52 (PST)<br />
<br />
Am revăzut niște pagini pentru diacritice... se pierde grozav de mult timp... Arthasfleo, cred că se poate scrie într-un editor normal (word sau altul, care are diacritice) și transfera în corpul paginii wiki. Adaptările la formatul paginii wiki sunt parcă mai ușor de făcut - sunt mai puține. Una e corectura scăpărilor, alta e corectarea unui întreg text lipsit de diacritice. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 6 decembrie 2006 14:08 (PST)<br />
<br />
:Se poate scrie cu diacritice şi direct din Windows, încercaţi să folosiţi Language Bar-ul de lângă ceas. E adevărat, pentru Linux & Co., e mai simplă varianta Iulianei.[[Utilizator:Radu|Radu]] 7 decembrie 2006 09:39 (PST)<br />
<br />
Bună ideea cu word-ul. Vă mulţumesc <br />
Gata, am rezolvat. Slavă Domnului şi Sfântului Nectarie. Fiind primul meu articol, orice sugestie de înbunătăţire mă va bucura. [[arthasfleo]] 7 decembrie 2006 13:10<br />
<br />
:Pe mine să mă iertaţi uneori, că nu am corector de limbă română în Word... [[Utilizator:Inistea|Inistea]] 7 decembrie 2006 13:06 (PST)<br />
<br />
Doamne ajută. Atenție la problema ş-urilor și ţ-urilor cu sedilva vs ș-ț cu virgulă, pe cele din urmă se poate ca unele sisteme să nu le vadă, deocamdată. Aruncați o privire [http://secarica.ro/html/s-uri_si_t-uri.html aici] și [http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C5%A3ie_Wikipedia:Diacritice aici]. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 29 ianuarie 2007 09:54 (PST)<br />
<br />
:Am copiat aici discuțiile vechi despre diacritice, care sunt în arhiva1 acum. De câteva săptămâni am început să folosesc Windows 7 pe un alt computer decât cel de pe care am contribuit pînâ acum (care avea Windows XP). Am descoperit că scrie cu alte diacritice decât am folosit eu până acum, și asta îmi pune personal o problemă importantă, că nu mai pot face linkuri interne corecte la termenii și categoriile care au diacriticele ”ș” și ”ț”. Dar asta pune și o problemă generală, anume că dacă asta e tendința, și asta se va generaliza, cum am înțeles din lecturile mele de până acum, va trebui să facem ceva cu articolele și categoriile cu diacritice ”ț” și ”ș”. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 9 februarie 2010 16:09 (UTC)<br />
<br />
Avem nevoie de un robot, aş rula eu unul dar trebuie să fie acceptat de comunitate; Dacă nu vreţi să rulez un bot, o facem «manual». --—[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 9 februarie 2010 16:26 (UTC)<br />
<br />
:Vad ca problema s-a [http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C5%A3ie_Wikipedia:Corectarea_diacriticelor discutat] si pe wikipedia si au doua scripturi, [http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Unelte/Scripturi/Auto-diacritice unul] (a carui folosire o [http://ro.orthodoxwiki.org/Discu%C5%A3ie_Utilizator:Inistea#Autodiacritice sugera] mai demult [[Utilizator:Cezarika1|Cezarika]], si care '''transforma''' caracterele corecte (cu virgula) in cele gresite (cu sedila) si [http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Unelte/Scripturi/Diacritice_corecte altul] care permite '''afisarea''' ş si ţ cu virgulă, fara sa le schimbe codul, inclusiv atunci cand sunt scrise cu sedila, dar nu par sa fi schimbat inca standardul general, pe ideea ca vizitatorii care au inca maxim windowsXP ar putea avea probleme de afisare. <br />
:Pe WindowsXP, eu sunt cam la mijloc: caracterele cu virgula se afiseaza fara probleme, dar apar cu alt font. Daca trecem integral la diacriticele noi (cu virgula) cred ca riscam ca pt un numar inca mare de utilizatori paginile sa nu fie afisate corect si sa devina inutilizabile (cu patratele), ceea ce s-a si intamplat cand scriam din Linux si cu caractere cu virgula (v. in arhiva Cafenelei discutia cu Arthasfleo despre [http://ro.orthodoxwiki.org/OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva1#.C8.9B_.C8.9B_.C8.9B ţţţ] si [http://ro.orthodoxwiki.org/OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva1#Propunere_de_structura_OAMENI observatia] lui [[Utilizator:Inistea|Pr. Iulian]] ca diacriticele mele ii apareau scrise cu font Tahoma). <br />
:Pt editare, mie mi-e egal; din perspectiva interesului vizitatorilor, as pleda pentru pastrarea inca o vreme a caracterelor vechi (cu sedila) si eventual "imprumutarea" scripturilor din wikipedia, daca se poate. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 9 februarie 2010 19:41 (UTC)<br />
::Corect e cu virgulă, nu cu sedilă. --—[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 9 februarie 2010 20:01 (UTC)<br />
salut. eu folosesc un program care este foarte util, corecteaza greselile ortografice, pune diacritice(automat, semiautomat, manual)etc, se numeste autocorect, e romanesc, foarte bine facut. In 3-4 minute se rezolva un text de o pagina in varianta manuala, in 2 minute unul in varianta semiautomata(se corecteaza manual variantele gresite care sunt f. putine) si in cateva secunde in varianta automata(aici urmeaza a se corecta manual variantele gresite). Eu folosesc varianta manuala care te intreaba la orice varianta, dar si cea semiautomata. Am avut foarte multe documente in calculator pe care le-am corectat intr-o singura zi.(5-6 ore). Se da cautare pe google la autocorect, se intra in forumurile de discutii de pe acolo si se descarca de pe acolo, nu stiu cum se numeste exact si nici nu ma pricep la chestiile astea tehnice. Este o adevarata mina de aur! Cred ca se foloseste pe la edituri. Poti chiar sa introduci tu cuvinte in dictionarul lui daca acesta nu le are, e foarte tare...[[Utilizator:Vladimir-Adrian|Vladimir-Adrian]]<br />
<br />
==Exprimare unitară==<br />
Ridic aici o mică problemă de stil: cred că ar fi bine să adoptăm un mod unic de exprimare relativ la titlurile ierarhilor. Ştiu că la o discuţie care era aici la ''Cafenea'' (şi care nu mai este...) se recomanda pentru ierarhi forma [Nume] '''din''' [Loc], sau [Nume] '''de''' [Loc].<br />
<br />
Totuşi, în limba română, atât lucrările de specialitate istorice, cât şi cele teologice, utilizează cu precădere exprimarea [Nume] '''al''' [Locului], de exemplu: Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei, IPS Mitropolitul Laurenţiu al Ardealului, Sfântul Gherman Patriarhul Constantinopolului, Chiril Lucaris Patriarhul Ortodox al Alexandriei etc. Pe Wikipedia noastră ortodoxă stilurile sunt foarte amestecate: avem o categorie [[Patriarhi ai Constantinopolului]], dar şi o [[Listă a patriarhilor de Constantinopol]]; avem articolele [[Atanasie al Alexandriei]] şi [[Chiril al Alexandriei]], dar care apar în [[Listă a patriarhilor de Alexandria|lista patriarhilor de Alexandria]]. La monarhi e mai simplu, istoricii clasici români au consacrat forma cu genitiv: Ştefan al Moldovei (nu "de Moldova"), Regele Ferdinand al României, Regele Henric al IV-lea al Franţei, Richard I al Angliei etc.<br />
<br />
Aştept cu interes părerile dvs. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 19 februarie 2010 14:29 (UTC)<br />
<br />
Vedeţi în arhivă, --—[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 19 februarie 2010 15:29 (UTC)<br />
<br />
:Ştiu ce scrie în arhivă: am citat în prima frază. Aştept păreri referitoare la problema de stil pe care am ridicat-o. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 19 februarie 2010 15:52 (UTC)<br />
<br />
::Eu as opta pentru "al/ai". Este mai universal si poate ca suna mai armonios.--[[Utilizator:IoanC|IoanC]] 19 februarie 2010 16:55 (UTC)<br />
<br />
:::Si eu imi [[OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva1#Armonizari_.2F_Standardizari|mentin]] preferinta personala pentru "al/ai" ca regula generala, cam din motivele prezentate de [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]]; "de" ar putea fi folosit prin derogare ("al Alexandriei", "al Ramnicului" dar "de Hong-Kong", de ex., pt ca "al Hong-Kongului" nu prea merge pe romaneste). [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 19 februarie 2010 18:45 (UTC)<br />
<br />
::Pai eu sunt de acord principial, doar ca limba româna nu are variante definitive in multe aspecte. Apoi unele nume sunt incetatenite sub anumite forme, ca de exemplu: "Irineu de Lyon" sau "Grigorie de Nyssa" - probabil ca in functie de posibilitatea de declinare a numelui cetatii. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 19 februarie 2010 23:56 (UTC)<br />
<br />
:::Per Kamasarye. —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 20 februarie 2010 16:47 (UTC)<br />
<br />
<br />
<br />
==Voturi==<br />
Va rog sa nu va mai consumati energiile cu discutii sau voturi despre tot felul de drepturi de admin birocrat checkuser etc., ci concentrati-va asupra continutului OrthodoxWiki; pentru aceasta suntem aici, si aceasta este slujirea pe care o facem toti pe internet: sa fim de folos celor care cauta. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 21 februarie 2010 23:04 (UTC)<br />
<br />
:De exemplu: articolele [[Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iaşi]] şi [[Catedrala Ortodoxă din Timişoara]] au fost create, dar nu şi scrise efectiv. Eu le-aş putea scrie, dar consider că nu ar fi elegant să intervin în activitatea iniţiatorului acestor articole. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 22 februarie 2010 04:43 (UTC)<br />
<br />
:: O s-o fac domnule. Dacă aveţi sugestii, sunteţi liber să le ziceţu :) —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 24 februarie 2010 14:52 (UTC)<br />
<br />
==Sfinţi Stâlpnici==<br />
Cred ca s-ar putea face o categorie cu acest nume. --[[Utilizator:IoanC|IoanC]] 22 februarie 2010 16:15 (UTC)<br />
:Buna ideea, am facut categoria. Traduci tu articolele? --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 24 februarie 2010 14:38 (UTC)<br />
::Da, am inceput cu Sf. [[Daniil Stâlpnicul]]. :)<br />
<br />
<br />
<br />
==Sedile şi virgule==<br />
Ridic din nou această problemă deoarece văd că sunt nişte articole cu sedile, e corectă scrierea cu sedile, sau cu virgule??? —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Verdana">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 21 martie 2010 13:44 (UTC)<br />
<br />
==Resignation...==<br />
Domnul Cristianm mi-a dat de înţeles că aici dacă critici pe cineva eşti blocat...deci, e vremea să zic "Good bye OW!". Un sfat: NU ÎI BLOCAŢI PE NOI UTILIZATORI SAU DE ORICE IERARHIE DECÂT DACĂ FAC UN VANDALISM DE '''4''' ORI! Cam atât...good luck... —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Verdana">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 24 martie 2010 10:40 (UTC)<br />
<br />
<br />
:Mister, te-am blocat 24 de ore ca avertisment pentru limbajul inadecvat folosit în a te adresa unor useri de pe acest grup. Nu a fost nici o clipă vorba că ai fi vinovat de vandalism. Decizia de a pleca sau de a rămâne este la libera ta alegere. Participarea la proiectul Orthodoxwiki este benevolă, dar respectarea regulilor este obligatorie pentru toţi participanţii, inclusiv pentru administratori. Doamne ajută, [[Utilizator:Cristianm|Cristian M]] 24 martie 2010 18:01 (UTC)<br />
<br />
==Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului==<br />
Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului se apropie!<br/><br />
Lumina din Noaptea Sfântă să vă ridice sufletele spre noi trepte spirituale şi să vă călăuzească paşii pe drumul vieţii.<br/><br />
Pe lângă "ou înroşit/ miel rumenit/ cozonac aurit/ Paşte fericit", vă mai urez şi "La cât mai multe editări de calitate pe OrthodoxWiki!"<br/><br />
'''Hristos a înviat!'''<br/><br />
[[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 3 aprilie 2010 15:01 (UTC)<br />
<br />
<br />
Am venit puţin din inactivitate să vă spun Paşte fericit şi spor la lucru! (<tt>chiar dacă fără mine</tt>:(). —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Verdana">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 4 aprilie 2010 19:57 (UTC)<br />
<br />
Adevarat a Inviat! Pace, bucurie, si realizari duhovnicesti! Si, clasicul, "La cat mai multe editari de calitate!"--[[Utilizator:IoanC|IoanC]] 5 aprilie 2010 06:51 (UTC)<br />
<br />
Adevarat a inviat ! --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 5 aprilie 2010 15:47 (UTC)<br />
<br />
Adevărat a înviat şi spor la lucru tuturor ! [[Utilizator:Cristianm|Cristian M]] 5 aprilie 2010 18:53 (UTC)<br />
<br />
Adevarat a inviat! [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 6 aprilie 2010 11:34 (UTC)<br />
<br />
==Articole de calitate==<br />
Care sunt criteriile după care un articol poate fi introdus în categoria "articole de calitate"? Sunt scrise undeva, sau trebuie cerută o permisiune? Am observat acest lucru la articolul [[Epifanie de Salamina]], care până astăzi nu avea nici măcar icoana acestui sfânt. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 29 aprilie 2010 15:36 (UTC)<br />
:La inceputurile ro.OrthodoxWiki am pus acest label pe o suma de articole care aveau un nivel de calitate acceptabil (si uneopri in comparatie cu ce exista la ora respectiva pe netul românesc). Aceste standarde insa pot evolua... :) --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 29 aprilie 2010 20:57 (UTC)<br />
<br />
==Referinte: despre OrthodoxWiki==<br />
<br />
:Spre informare, pt cei interesati: apare in revista ''Dilema veche'', [http://www.dilemaveche.ro/sectiune/din-polul-plus/articol/importanta-cruciala-insignifiantei aici] un articol tradus dupa IPS Hrisostom de Etna (din [[:en:Holy_Synod_in_Resistance|Biserica Greciei (vechi-calendaristă)]] ) in care acesta face si cateva remarci critice la adresa Wikipedia si OrthodoxWiki. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 21 mai 2010 18:31 (UTC)<br />
::Tendinta "Un sens al propriei importanţe" este bine vazuta, dar din pacate exemplele sunt nepotrivite (unele bloguri si forumuri ar fi fost mai aproape de analiza lui). Sistemele de tip wiki sunt destul de "smeritoare", pentru ca nimeni nu e autor unic, si tot timpul vine cineva dupa tine care face ceva la articol. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 21 mai 2010 23:16 (UTC)<br />
<br />
==1500==<br />
Joi 27 mai 2010 ro.OrthodoxWiki.org a trecut pragul de 1500 articole. :-) --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 27 mai 2010 23:33 (UTC)<br />
<br />
:Mulţi ani să (ne) trăiască! Şi să crească mare şi deşteaptă! <:-p [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 28 mai 2010 01:03 (UTC)<br />
<br />
Nu înţeleg de ce a fost modificat în halul acesta articolul despre Agata din Sicilia,deoarece nici o informatie nu a fost luata de pe site-urile care sunt trecute la Legături externe.Am creat un articol care acum este modificat fără adevăr.[[Utilizator:Bogdanadrian87|Bogdanadrian87]] 1 iunie 2010 14:41 (UTC)<br />
<br />
Mai apoi,imnografia este în limba engleză...de ce trebuie să treacă cineva asa ceva dacă nu este în stare să traducă...eu consider toate acestea ca o lipsă de respect pentru cel care crează ceva...În primul rînd legăturile externe...gândi-ti-vă puţin - scrieţi un articol...luaţi informaţii din diverse părţi,petreceţi timp prelucrându-le (ca să nu fie copy-paste) îi dai un contur şi este gata...apoi apare dintr-o data cineva,care modifica (IAR ÎN CAZUL IMNOGRAFIEI ÎN LIMBA ENGLEZA,prost) ARTICOLUL trecân ca legaturi externe ceea ce consideră el de cuviinţă.Iar munca mea este Zero...pt că eu nu am citit sau verificat informaţii pe siteurile acestea.Cam asta e dacă întelege-ţi ce vreau să explic...[[Utilizator:Bogdanadrian87|Bogdanadrian87]] 1 iunie 2010 14:51 (UTC)</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=OrthodoxWiki:Cafenea&diff=18191OrthodoxWiki:Cafenea2010-06-01T14:41:39Z<p>Bogdanadrian87: /* 1500 */</p>
<hr />
<div>Bine aţi venit în cafenea! '''Cafeneaua''' este un loc unde se discută, tot ceea ce este dorit sau necesar, de preferinţă într-o atmosferă agreabilă. [[Categorie:OrthodoxWiki]] [[el:OrthodoxWiki:Τράπεζα]] [[en:OrthodoxWiki:Trapeza]] [[bg:Дверия:Трапеза]] [[fr:OrthodoxWiki:La Cafétéria]] [[mk:Православна-енциклопедија:Трпеза]] <br />
<br />
Putem începe a discuta aci lucrurile necesare acestui stadiu de dezvoltare a proiectului.<br />
<br />
'''Reguli pentru buna rânduială:'''<br />
#'''Nu uitaţi să vă semnaţi cu 4 tilde: <nowiki>~~~~</nowiki>;'''<br />
#'''Puneţi noile discuţii la sfârşitul paginii, nu la început, mesajul dvs cu titlu cam aşa: <nowiki>==Titlu==</nowiki>.'''<br />
<br />
[[OrthodoxWiki:Cafenea/Arhive]]<br />
<br />
<br />
==Diacritice==<br />
<br />
Iertati ignoranta, dar ce facem cu diacriticele, de exemplu? Care e solutia pentru a le introduce direct si a nu reveni asupra paginilor? Eu am revenit asupra catorva pagini ca sa mai pun din ele, dar cu copy/paste pe litera: e obositor. <br />
<br />
http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Diacritice<br />
asta zice wikipedia despre diacritice. N-ar trebui sa preluam si noi asta ca atare? <br />
[[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 26 noiembrie 2006 13:35 (PST)<br />
<br />
: Ai perfectă dreptate. Eu uneori merg repede pentru ca să fac articole pe care alţii nu le-ar putea face aşa de uşor. Totuşi, îmi propun să revin cu corecturi. Iertare. Voi face nişte banere zilele astea, care să fie puse pe articolele fără diacritice sau incomplete etc... - [[Utilizator:Inistea|Inistea]] 29 noiembrie 2006 03:48 (PST)<br />
<br />
Doamne ajuta<br />
Nici pagina creata de mine nu are diacritice, sper sa nu fie ceva grav. sunt eu incepator in a utiliza ortodoxwiki, dar imi doresc sa particip la acest proiect. [[arthasfleo]] 6 decembrie 2006<br />
<br />
:Ideal este să scriem direct cu caractere româneşti... [[Utilizator:Inistea|Inistea]] 6 decembrie 2006 13:52 (PST)<br />
<br />
Am revăzut niște pagini pentru diacritice... se pierde grozav de mult timp... Arthasfleo, cred că se poate scrie într-un editor normal (word sau altul, care are diacritice) și transfera în corpul paginii wiki. Adaptările la formatul paginii wiki sunt parcă mai ușor de făcut - sunt mai puține. Una e corectura scăpărilor, alta e corectarea unui întreg text lipsit de diacritice. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 6 decembrie 2006 14:08 (PST)<br />
<br />
:Se poate scrie cu diacritice şi direct din Windows, încercaţi să folosiţi Language Bar-ul de lângă ceas. E adevărat, pentru Linux & Co., e mai simplă varianta Iulianei.[[Utilizator:Radu|Radu]] 7 decembrie 2006 09:39 (PST)<br />
<br />
Bună ideea cu word-ul. Vă mulţumesc <br />
Gata, am rezolvat. Slavă Domnului şi Sfântului Nectarie. Fiind primul meu articol, orice sugestie de înbunătăţire mă va bucura. [[arthasfleo]] 7 decembrie 2006 13:10<br />
<br />
:Pe mine să mă iertaţi uneori, că nu am corector de limbă română în Word... [[Utilizator:Inistea|Inistea]] 7 decembrie 2006 13:06 (PST)<br />
<br />
Doamne ajută. Atenție la problema ş-urilor și ţ-urilor cu sedilva vs ș-ț cu virgulă, pe cele din urmă se poate ca unele sisteme să nu le vadă, deocamdată. Aruncați o privire [http://secarica.ro/html/s-uri_si_t-uri.html aici] și [http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C5%A3ie_Wikipedia:Diacritice aici]. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 29 ianuarie 2007 09:54 (PST)<br />
<br />
:Am copiat aici discuțiile vechi despre diacritice, care sunt în arhiva1 acum. De câteva săptămâni am început să folosesc Windows 7 pe un alt computer decât cel de pe care am contribuit pînâ acum (care avea Windows XP). Am descoperit că scrie cu alte diacritice decât am folosit eu până acum, și asta îmi pune personal o problemă importantă, că nu mai pot face linkuri interne corecte la termenii și categoriile care au diacriticele ”ș” și ”ț”. Dar asta pune și o problemă generală, anume că dacă asta e tendința, și asta se va generaliza, cum am înțeles din lecturile mele de până acum, va trebui să facem ceva cu articolele și categoriile cu diacritice ”ț” și ”ș”. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 9 februarie 2010 16:09 (UTC)<br />
<br />
Avem nevoie de un robot, aş rula eu unul dar trebuie să fie acceptat de comunitate; Dacă nu vreţi să rulez un bot, o facem «manual». --—[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 9 februarie 2010 16:26 (UTC)<br />
<br />
:Vad ca problema s-a [http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C5%A3ie_Wikipedia:Corectarea_diacriticelor discutat] si pe wikipedia si au doua scripturi, [http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Unelte/Scripturi/Auto-diacritice unul] (a carui folosire o [http://ro.orthodoxwiki.org/Discu%C5%A3ie_Utilizator:Inistea#Autodiacritice sugera] mai demult [[Utilizator:Cezarika1|Cezarika]], si care '''transforma''' caracterele corecte (cu virgula) in cele gresite (cu sedila) si [http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Unelte/Scripturi/Diacritice_corecte altul] care permite '''afisarea''' ş si ţ cu virgulă, fara sa le schimbe codul, inclusiv atunci cand sunt scrise cu sedila, dar nu par sa fi schimbat inca standardul general, pe ideea ca vizitatorii care au inca maxim windowsXP ar putea avea probleme de afisare. <br />
:Pe WindowsXP, eu sunt cam la mijloc: caracterele cu virgula se afiseaza fara probleme, dar apar cu alt font. Daca trecem integral la diacriticele noi (cu virgula) cred ca riscam ca pt un numar inca mare de utilizatori paginile sa nu fie afisate corect si sa devina inutilizabile (cu patratele), ceea ce s-a si intamplat cand scriam din Linux si cu caractere cu virgula (v. in arhiva Cafenelei discutia cu Arthasfleo despre [http://ro.orthodoxwiki.org/OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva1#.C8.9B_.C8.9B_.C8.9B ţţţ] si [http://ro.orthodoxwiki.org/OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva1#Propunere_de_structura_OAMENI observatia] lui [[Utilizator:Inistea|Pr. Iulian]] ca diacriticele mele ii apareau scrise cu font Tahoma). <br />
:Pt editare, mie mi-e egal; din perspectiva interesului vizitatorilor, as pleda pentru pastrarea inca o vreme a caracterelor vechi (cu sedila) si eventual "imprumutarea" scripturilor din wikipedia, daca se poate. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 9 februarie 2010 19:41 (UTC)<br />
::Corect e cu virgulă, nu cu sedilă. --—[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 9 februarie 2010 20:01 (UTC)<br />
salut. eu folosesc un program care este foarte util, corecteaza greselile ortografice, pune diacritice(automat, semiautomat, manual)etc, se numeste autocorect, e romanesc, foarte bine facut. In 3-4 minute se rezolva un text de o pagina in varianta manuala, in 2 minute unul in varianta semiautomata(se corecteaza manual variantele gresite care sunt f. putine) si in cateva secunde in varianta automata(aici urmeaza a se corecta manual variantele gresite). Eu folosesc varianta manuala care te intreaba la orice varianta, dar si cea semiautomata. Am avut foarte multe documente in calculator pe care le-am corectat intr-o singura zi.(5-6 ore). Se da cautare pe google la autocorect, se intra in forumurile de discutii de pe acolo si se descarca de pe acolo, nu stiu cum se numeste exact si nici nu ma pricep la chestiile astea tehnice. Este o adevarata mina de aur! Cred ca se foloseste pe la edituri. Poti chiar sa introduci tu cuvinte in dictionarul lui daca acesta nu le are, e foarte tare...[[Utilizator:Vladimir-Adrian|Vladimir-Adrian]]<br />
<br />
==Exprimare unitară==<br />
Ridic aici o mică problemă de stil: cred că ar fi bine să adoptăm un mod unic de exprimare relativ la titlurile ierarhilor. Ştiu că la o discuţie care era aici la ''Cafenea'' (şi care nu mai este...) se recomanda pentru ierarhi forma [Nume] '''din''' [Loc], sau [Nume] '''de''' [Loc].<br />
<br />
Totuşi, în limba română, atât lucrările de specialitate istorice, cât şi cele teologice, utilizează cu precădere exprimarea [Nume] '''al''' [Locului], de exemplu: Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei, IPS Mitropolitul Laurenţiu al Ardealului, Sfântul Gherman Patriarhul Constantinopolului, Chiril Lucaris Patriarhul Ortodox al Alexandriei etc. Pe Wikipedia noastră ortodoxă stilurile sunt foarte amestecate: avem o categorie [[Patriarhi ai Constantinopolului]], dar şi o [[Listă a patriarhilor de Constantinopol]]; avem articolele [[Atanasie al Alexandriei]] şi [[Chiril al Alexandriei]], dar care apar în [[Listă a patriarhilor de Alexandria|lista patriarhilor de Alexandria]]. La monarhi e mai simplu, istoricii clasici români au consacrat forma cu genitiv: Ştefan al Moldovei (nu "de Moldova"), Regele Ferdinand al României, Regele Henric al IV-lea al Franţei, Richard I al Angliei etc.<br />
<br />
Aştept cu interes părerile dvs. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 19 februarie 2010 14:29 (UTC)<br />
<br />
Vedeţi în arhivă, --—[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 19 februarie 2010 15:29 (UTC)<br />
<br />
:Ştiu ce scrie în arhivă: am citat în prima frază. Aştept păreri referitoare la problema de stil pe care am ridicat-o. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 19 februarie 2010 15:52 (UTC)<br />
<br />
::Eu as opta pentru "al/ai". Este mai universal si poate ca suna mai armonios.--[[Utilizator:IoanC|IoanC]] 19 februarie 2010 16:55 (UTC)<br />
<br />
:::Si eu imi [[OrthodoxWiki:Cafenea/Arhiva1#Armonizari_.2F_Standardizari|mentin]] preferinta personala pentru "al/ai" ca regula generala, cam din motivele prezentate de [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]]; "de" ar putea fi folosit prin derogare ("al Alexandriei", "al Ramnicului" dar "de Hong-Kong", de ex., pt ca "al Hong-Kongului" nu prea merge pe romaneste). [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 19 februarie 2010 18:45 (UTC)<br />
<br />
::Pai eu sunt de acord principial, doar ca limba româna nu are variante definitive in multe aspecte. Apoi unele nume sunt incetatenite sub anumite forme, ca de exemplu: "Irineu de Lyon" sau "Grigorie de Nyssa" - probabil ca in functie de posibilitatea de declinare a numelui cetatii. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 19 februarie 2010 23:56 (UTC)<br />
<br />
:::Per Kamasarye. —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 20 februarie 2010 16:47 (UTC)<br />
<br />
<br />
<br />
==Voturi==<br />
Va rog sa nu va mai consumati energiile cu discutii sau voturi despre tot felul de drepturi de admin birocrat checkuser etc., ci concentrati-va asupra continutului OrthodoxWiki; pentru aceasta suntem aici, si aceasta este slujirea pe care o facem toti pe internet: sa fim de folos celor care cauta. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 21 februarie 2010 23:04 (UTC)<br />
<br />
:De exemplu: articolele [[Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iaşi]] şi [[Catedrala Ortodoxă din Timişoara]] au fost create, dar nu şi scrise efectiv. Eu le-aş putea scrie, dar consider că nu ar fi elegant să intervin în activitatea iniţiatorului acestor articole. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 22 februarie 2010 04:43 (UTC)<br />
<br />
:: O s-o fac domnule. Dacă aveţi sugestii, sunteţi liber să le ziceţu :) —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Tahoma">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 24 februarie 2010 14:52 (UTC)<br />
<br />
==Sfinţi Stâlpnici==<br />
Cred ca s-ar putea face o categorie cu acest nume. --[[Utilizator:IoanC|IoanC]] 22 februarie 2010 16:15 (UTC)<br />
:Buna ideea, am facut categoria. Traduci tu articolele? --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 24 februarie 2010 14:38 (UTC)<br />
::Da, am inceput cu Sf. [[Daniil Stâlpnicul]]. :)<br />
<br />
<br />
<br />
==Sedile şi virgule==<br />
Ridic din nou această problemă deoarece văd că sunt nişte articole cu sedile, e corectă scrierea cu sedile, sau cu virgule??? —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Verdana">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 21 martie 2010 13:44 (UTC)<br />
<br />
==Resignation...==<br />
Domnul Cristianm mi-a dat de înţeles că aici dacă critici pe cineva eşti blocat...deci, e vremea să zic "Good bye OW!". Un sfat: NU ÎI BLOCAŢI PE NOI UTILIZATORI SAU DE ORICE IERARHIE DECÂT DACĂ FAC UN VANDALISM DE '''4''' ORI! Cam atât...good luck... —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Verdana">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 24 martie 2010 10:40 (UTC)<br />
<br />
<br />
:Mister, te-am blocat 24 de ore ca avertisment pentru limbajul inadecvat folosit în a te adresa unor useri de pe acest grup. Nu a fost nici o clipă vorba că ai fi vinovat de vandalism. Decizia de a pleca sau de a rămâne este la libera ta alegere. Participarea la proiectul Orthodoxwiki este benevolă, dar respectarea regulilor este obligatorie pentru toţi participanţii, inclusiv pentru administratori. Doamne ajută, [[Utilizator:Cristianm|Cristian M]] 24 martie 2010 18:01 (UTC)<br />
<br />
==Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului==<br />
Sfânta sărbătoare a Învierii Domnului se apropie!<br/><br />
Lumina din Noaptea Sfântă să vă ridice sufletele spre noi trepte spirituale şi să vă călăuzească paşii pe drumul vieţii.<br/><br />
Pe lângă "ou înroşit/ miel rumenit/ cozonac aurit/ Paşte fericit", vă mai urez şi "La cât mai multe editări de calitate pe OrthodoxWiki!"<br/><br />
'''Hristos a înviat!'''<br/><br />
[[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 3 aprilie 2010 15:01 (UTC)<br />
<br />
<br />
Am venit puţin din inactivitate să vă spun Paşte fericit şi spor la lucru! (<tt>chiar dacă fără mine</tt>:(). —[[User:Mr. man|<font style="font-family:Verdana">Mister</font>]] [[User talk:Mr. man|<font color="#00A500"><sup>'''lasă-mi un mesaj'''</sup></font>]] 4 aprilie 2010 19:57 (UTC)<br />
<br />
Adevarat a Inviat! Pace, bucurie, si realizari duhovnicesti! Si, clasicul, "La cat mai multe editari de calitate!"--[[Utilizator:IoanC|IoanC]] 5 aprilie 2010 06:51 (UTC)<br />
<br />
Adevarat a inviat ! --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 5 aprilie 2010 15:47 (UTC)<br />
<br />
Adevărat a înviat şi spor la lucru tuturor ! [[Utilizator:Cristianm|Cristian M]] 5 aprilie 2010 18:53 (UTC)<br />
<br />
Adevarat a inviat! [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 6 aprilie 2010 11:34 (UTC)<br />
<br />
==Articole de calitate==<br />
Care sunt criteriile după care un articol poate fi introdus în categoria "articole de calitate"? Sunt scrise undeva, sau trebuie cerută o permisiune? Am observat acest lucru la articolul [[Epifanie de Salamina]], care până astăzi nu avea nici măcar icoana acestui sfânt. [[Utilizator:Sîmbotin|Sîmbotin]] 29 aprilie 2010 15:36 (UTC)<br />
:La inceputurile ro.OrthodoxWiki am pus acest label pe o suma de articole care aveau un nivel de calitate acceptabil (si uneopri in comparatie cu ce exista la ora respectiva pe netul românesc). Aceste standarde insa pot evolua... :) --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 29 aprilie 2010 20:57 (UTC)<br />
<br />
==Referinte: despre OrthodoxWiki==<br />
<br />
:Spre informare, pt cei interesati: apare in revista ''Dilema veche'', [http://www.dilemaveche.ro/sectiune/din-polul-plus/articol/importanta-cruciala-insignifiantei aici] un articol tradus dupa IPS Hrisostom de Etna (din [[:en:Holy_Synod_in_Resistance|Biserica Greciei (vechi-calendaristă)]] ) in care acesta face si cateva remarci critice la adresa Wikipedia si OrthodoxWiki. [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 21 mai 2010 18:31 (UTC)<br />
::Tendinta "Un sens al propriei importanţe" este bine vazuta, dar din pacate exemplele sunt nepotrivite (unele bloguri si forumuri ar fi fost mai aproape de analiza lui). Sistemele de tip wiki sunt destul de "smeritoare", pentru ca nimeni nu e autor unic, si tot timpul vine cineva dupa tine care face ceva la articol. --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 21 mai 2010 23:16 (UTC)<br />
<br />
==1500==<br />
Joi 27 mai 2010 ro.OrthodoxWiki.org a trecut pragul de 1500 articole. :-) --[[Utilizator:Inistea|Inistea]] 27 mai 2010 23:33 (UTC)<br />
<br />
:Mulţi ani să (ne) trăiască! Şi să crească mare şi deşteaptă! <:-p [[Utilizator:Kamasarye|Kamasarye]] 28 mai 2010 01:03 (UTC)<br />
<br />
Nu înţeleg de ce a fost modificat în halul acesta articolul despre Agata din Sicilia,deoarece nici o informatie nu a fost luata de pe site-urile care sunt trecute la Legături externe.Am creat un articol care acum este modificat fără adevăr.[[Utilizator:Bogdanadrian87|Bogdanadrian87]] 1 iunie 2010 14:41 (UTC)</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Agata_din_Sicilia&diff=18152Agata din Sicilia2010-05-31T15:24:42Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfânta Muceniţă Agata''' (sau '''Agatia''') a vieţuit în secolul al III-lea,născăndu-se în anul 235 în cetatea Panormos (astăzi Catania) din Sicilia. == Via...</p>
<hr />
<div>'''Sfânta Muceniţă Agata''' (sau '''Agatia''') a vieţuit în secolul al III-lea,născăndu-se în anul 235 în cetatea [[Panormos]] (astăzi [[Catania]]) din [[Sicilia]].<br />
<br />
<br />
== Viaţa ==<br />
<br />
<br />
Tânăra '''Agata''',strălucea prin frumuseţea trupului şi a sufletului şi făcea parte dintr-o familie foarte bogată.Într-o zi,ea a fost cerută de soţie de un consul pe nume [[Quintian]],însă tânăra l-a refuzat,spunându-i că : ''şi-a închinat deja viaţa unui alt soţ şi acela nu este altul decât [[Hristos]],Dumnezeul creştinilor''.<br />
Auzind acestea,şi văzând că insistenţele sale rămân fără rezultatul dorit,consulul a poruncit să fie luată şi dată pe mâna unei femei necredincioase şi uşuratice,pe nume '''Afrodisia''',ca să o întoarcă de la credinţa ce-o avea în suflet.Cu toate ameninţările din partea consulului şi cu toate pedepsele aplicate de matroană,'''Sfânta Agata''' nu a renunţat la dragostea pentru Dumnezeul ei,şi toate le-a suferit pentru a nu-l face de râs înaintea oamenilor.Căci adevărat gandea sfânta ca : ''ceea ce vine de la [[Hristos]] e mult mai puternic decât ceea ce nine de la oameni''.<br />
Văzând tăria ei,consulul hotărăşte să o dea pe mâna călăilor spre a o chinui „până o avea să renunţe sau să moară”.Şi mult a fost tânăra mireasă a lui [[Hristos]],'''Agata''',chinuită şi la torturi groaznice supusă,iar trupul ei suferea şi sufletul ei se veselea în braţele mirelui său.A ordonat [[Quintian]] ca sânii tinerei fecioare să fie torturaţi,iar sfânta i-a răspuns torturii prin cuvintele : "''Tiran nemilos, nu te ruşinezi să torturezi la o femeie acel sân de la care ai supt viaţa, atunci când erai copil?''".În cele din urmă a ordonat consulul călăilor ce o torturau pe sfântă,să-i fie tăiat pieptul cu un cleşte de fier.<br />
<br />
<br />
== Vindecarea miraculoasă a pieptului său ==<br />
<br />
<br />
Despre vindecarea în chip miraculous al pieptului '''Sfintei Muceniţe Agata''' se spune că : <br />
La miezul nopţii i s-a arătat [[Sfântul Apostol Petru]], cu chipul bătrân şi cinstit, purtând în mâinile sale multe doctorii. "''Iată, eu stăteam şi priveam la tine în ceasul acela, când ai răbdat chinurile şi am cunoscut că este cu putinţă să se tămăduiască pieptul tău; pentru aceea am şi venit aici''." '''Sfânta Mucenită Agata''' a răspuns: "''Eu niciodată n-am obişnuit trupul meu cu nici un fel de doctorie, şi acum mi se pare că nu se cade a strica obiceiul cel bun, păzit din tinereţe''". Bătrânul i-a zis: "''Şi eu sunt creştin şi nădăjduiesc să te tămăduiesc; am venit la tine, deci nu te ruşina de mine''".<br />
Sfânta i-a raspuns, zicând: "''Tu eşti bărbat, iar eu fecioară, deci cum voi putea ca fără de ruşine să-mi descopăr pieptul înaintea ta? Voiesc mai bine să rabd înainte durerea rănilor mele, decât să mă golesc înaintea ochilor bărbăteşti. Multumescu-ţi, cinstite părinte, căci pentru mine ai venit aici, vrând să tămăduieşti rănile mele, însă să ştii că doctoriile cele făcute de oameni nu se vor apropia de trupul meu niciodată''". Iar bătrănul i-a zis: "''De ce nu voieşti să te tămăduiesc?''" Sfânta a raspuns: "''Am pe Domnul meu [[Iisus Hristos]], Care le tămăduieşte pe toate şi care, cu voia şi cu cuvântul Său, ridică pe cei căzuţi. Acela, de va voi, poate să mă mântuiască şi pe mine, roaba Sa cea nevrednică''".<br />
Apostolul a zâmbit putin şi i-a zis: "''Acela m-a trimis la tine, fecioară, pentru că eu sunt Apostolul Său; deci, fii acum tămăduită''". Zicându-i acestea, s-a făcut nevăzut. '''Sfânta Agata''' privind apoi la trupul său, a vazut ca toate rănile erau tămăduite. (Sinaxarul zilei de 5 februarie)<br />
<br />
Nereuşind în nici un chip să schimbe decizia ei,consulul a poruncit sa fie aruncată pe cărbuni încinşi până se va săvârşi.Şi astfel,'''Sfânta Muceniţă Agata''' şi-a dat sufletul în braţele Mântuitorului în anul 251,la doar 16 ani,având ca zi de pomenire data de 5 februarie.<br />
<br />
<br />
== Proslăvirea ==<br />
<br />
<br />
Imediat după sfântă adormirea sa,creştinii au început să o venereze pe tânăra ce-a răbdat atâtea pentru Dumnezeul ei,ca sfântă,cultul său răspândindu-se cu repeziciune,şi multi,în diferite hotare ale Imperiului auzeau de tăria sa trupească şi sufletească.<br />
Se spune,că pe mormântul ei,un înger a adus o lespede pe care erau scrise cuvinte: "'''Cuget cuvios, lucrând în libertate, cinste de la Dumnezeu şi patriei mântuire'''".<br />
În jurul anului 500,[[Sfântul]] [[Simachus]],papă şi episcop al Romei,i-a închinat '''Sfintei Muceniţe Agata''' o biserică la Roma,iar [[Sfântul Grigorie Dialogul]],episcopul Romei (cunoscut şi ca Papa Grigorie cel Mare),i-a închinat o noua biserică,în secolul al VII-lea pe locul uneia contruite în anul 460 de gotul [[Ricimer]],biserică ce mai există şi astăzi şi care se numeşte [[Santa Agata del Goti]]. <br />
<br />
'''Sfânta Muceniţă Agata''' este venerată atât în [[Biserica Ortodoxă]] şi [[Catolică]] cât şi în [[Bisericile Creştine Orientale]],cu aceeaşi zi de prăznuire – 5 februarie.<br />
<br />
<br />
== Patronaj ==<br />
<br />
'''Sfânta Muceniţă Agata''' este considerată patroana oraşului [[Catania]] şi a regiunii [[Molise]] din [[Italia]] cât şi a statelor [[San Marino]] şi [[Malta]].<br />
În fiecare an,între 3 şi 5 februarie,are loc la [[Catania]] un festival în cinstea '''Sfintei Muceniţe Agata''',care comemorează viaţa ei,festival ce culminează cu o procesiune ce durează toată noaptea şi la care participă mii de persoane.<br />
<br />
<br />
== Icoana Sfintei Muceniţe Agata ==<br />
<br />
http://str.crestin-ortodox.ro/foto/991/99072_mucenita_agata_-_05_februarie3_w400.jpg</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Antipa_de_la_Calapode%C8%99ti&diff=18133Antipa de la Calapodești2010-05-27T19:21:22Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Cuvios Părinte al nostru Antipa Atonitul de la Calapodeşti''' s-a născut în anul 1816 în comuna '''Calapodeşti''',judeţul '''Bacău''',într-o familie de ţărani,c...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Cuvios Părinte al nostru Antipa Atonitul de la Calapodeşti''' s-a născut în anul 1816 în comuna '''Calapodeşti''',judeţul '''Bacău''',într-o familie de ţărani,cinstitori de [[Dumnezeu]].<br />
<br />
<br />
= Viaţa =<br />
<br />
<br />
<br />
== La Schitul Brazi – Vrancea ==<br />
<br />
<br />
Din tinereţe,tânărul '''Alexandru Luchian''' – căci acesta era numele său primit la botez – simţind chemarea Duhului Sfânt,a hotărât să intre în hevoinţa cea călugărească.Astfel,la 20 de ani,a intrat în obştea [[Schitului Brazi]] – în '''Vrancea''' – nevoindu-se aici pentru doi ani de zile,primind numele '''Alimpie'''.În această scurtă perioadă petrecută de Sfăntul Părinte la [[Schitul Brazi]],a învrednicit [[Dumnezeu]] pe slujitorul său '''Alimpie''' de darul lacrimilor şi al neîncetatei rugăciuni.<br />
<br />
<br />
== Nevoinţa la Sfântul Munte Athos ==<br />
<br />
Chemarea lui [[Hristos]],puternică s-a arătat în sufletul tânarului '''Alimpi'''e,căci în anul 1837 porneşte acesta spre Sfântul Munte al Atonului,oprindu-se la [[Schitul Lacul]],schit românesc unde se nevoiau peste 80 de călugări români,şi unde a deprins tainele nevoinţei duhovniceşti cele adevărate de la cei mai vestiţi părinţi atoniţi,devenind vestit prin postul şi osteneala sa.<br />
<br />
La [[Schitul Lacul]],s-a nevoit '''Alimpie''',iubitorul de [[Dumnezeu]],timp de cincisprezece ani,mutându-se apoi la '''Sfânta Mănăstire Esfigmen''',una dintre cele mai vechi mănăstiri ale '''Atonului''',unde bunul nevoitor '''Alimpie''' primeşte marele şi îngerescul chip al schimniciei cu numele de '''Antipa''',fiind totodată hirotonit diacon.<br />
<br />
După patru ani petrecuţi la aceasta Sfântă Mănăstire a Athosului,'''Cuviosul Părinte Antipa''',părăseşte obştea şi se retrage în pustie,la fericita linişte.Şi a sihăstrit fericitul părinte înmulţind ostenelile călugăreşti şi privegherile de toata noaptea,preţ de patru ani de zile,până în anul 1860.Iar [[Dumnezeu]] a învrednicit pe slujitorul său '''Antipa Atonitul''',mare sihastru si lucrător al '''Rugaciunii lui [[Iisus]]''',de darul vindecării bolilor şi al înaintevederii.Apoi,'''Cuviosul Antipa''' a fost hirotonit preot la [[Schitul Podromul]].<br />
<br />
<br />
== Înapoi pe meleagurile natale ==<br />
<br />
<br />
În anul 1860,iubind mult smerenia şi liniştea,'''Cuviosul Parinte Antipa''' primeşte binecuvântarea şi se întoarce pe meleagurile natale,aşezându-se la mănăstirile din jurul Iaşului.Însă,nu a aflat aici liniştea dorită,pentru că numele său se vestise în toată [[Moldova]] şi mulţime mare de credincioşi il căutau.<br />
Văzând acestea,marele iubitor de linişte şi singurătate,hotarăşte să părăsească aceste meleaguri,după trei ani petrecuţi aici,mergân spre mănăstirile din nord,ajungănd la '''Lavra Pecerska''',spre a se închina la moastele cuvioşilor părinţi de acolo.Şi aici,afla el de vestita şi '''Sfânta Mănăstire Valaam''' din nordul '''Rusiei''',oaza de fericită linişte,aşezându-se '''Cuviosul Antipa''' în anul 1865,într-unul din schiturile acestei mănăstiri de pe lacul Ladoga.<br />
<br />
<br />
== La Mănăstirea Valaam ==<br />
<br />
<br />
Ajuns aici,'''Sfântul Cuvios Antipa''' şi-a început cei 17 ani de mare nevoire „''arătând fapte minunate de trăire duhovnicească, în post, în rugăciune şi în desăvârşită sărăcie''".'''Cuviosul Părinte Antipa''' s-a arătat vrednic de laudă caci “''cea mai mare nevoinţă a lui era rugăciunea cea de foc a inimii, prin care neîncetat slăvea pe Dumnezeu, izgonea duhurile cele necurate şi gusta din bucuriile cele negrăite ale Duhului Sfânt. La aceasta adăuga post îndelungat, privegheri de toată noaptea, lacrimi, metanii şi alte neştiute osteneli duhovniceşti. Săvârşea încă adesea dumnezeiasca Liturghie şi se ruga mult pentru lume şi pentru ţara în care s-a născut''.”<br />
Iar astfel,'''Cuviosul Antipa''' s-a arătat demn de darurile lui [[Dumnezeu]],cel ce răsplăteşte cu dragoste pe cei ce-l iubesc si-i slujesc cu mare râvna,invrednicind-ul pe ieroschimonahul '''Antipa''' de darul facerii de minuni.<br />
Fiind un mare părinte duhovnicesc şi dascăl neîntrecut al rugăciunii inimii,'''Sfântul Părinte Antipa''' era cunoscut în tot nordul Rusiei,şi mulţi erau cei ce îl căutau şi-i urmau învăţăturile,monahi şi oameni simpli deopotrivă.<br />
<br />
<br />
== Sfârşitul vieţii ==<br />
<br />
<br />
'''Sfântul Părinte Antipa de la Calapodeşti''' a iubit mult liniştea şi nevoinţa cea sihăstrească,iar [[Dumnezeu]] a arătat binecuvântată viaţa sa.După mulţi ani de petrecere aleasă şi dragoste fată de [[Dumnezeu]],lăsând în urmă mulţi ucenici şi multe suflete povăţuindu-le pe calea mântuirii,'''Cuviosul Antipa''' şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului,la 10 ianuarie 1882,mutăndu-se la fericirea şi liniştea cea veşnică,în Impărăţia lui [[Dumnezeu]],fiind înmormântat în biserica schitului unde s-a nevoit.<br />
<br />
<br />
= Proslavirea =<br />
<br />
<br />
La scurt timp după mutarea sa la cele sfinte,'''Cuviosul Părinte Antipa''' este venerat de ucenicii săi şi de mulţime mare de credincioşi ca sfănt.Văzând acestea,părinţii de la [[Mănăstirea Valaam]] au rânduit pe ieromonahul [[Pimen]],ucenicul de chilie al sfântului să scrie,în anul 1883 viaţa şi nevoinţa părintelui său duhovnicesc, intitulată „Vrednica de pomenire viaţă a ieroschimonahului Antipa".<br />
<br />
Această scriere despre viaţa '''Cuviosului Antipa''' a fost apoi publicată in două rânduri,în 1883 şi în 1893 la [[Sankt Petersburg]],făspândindu-se în Rusia şi Finlanda,cât şi la [[Muntele Athos]].<br />
După 24 de ani de la fericita sa mutare la Domnul,în anul 1906,cuvioşii părinţi de la Muntele Athos trec în rândul sfinţilor pe '''Cuviosul Antipa'''.Astfel, „Cuviosul ieroschimonah Antipa Atonitul",cum este prezent sfântul părinte în mineiul pe ianuarie, tipărit în limba rusă la [[Mănăstirea Pantelimon]] din Athos,este praznuit la data de 10 ianuarie,fiind cinstit de către toţi credincioşii ortodocşi,dar mai ales în mănăstirile din Sfântul Munte, fiind singurul călugăr atonit român trecut în rândul sfinţilor şi numărat printre cei din urmă cuvioşi părinţi ai Atonului.<br />
<br />
'''Sfântul Antipa de la Calapodeşti''' este cinstit de către ruşi drept "''sfânt cuvios''", iar grecii îl cinstesc drept "''sfânt athonit''".[[Biserica Ortodoxă Română]] l-a trecut în rândul sfinţilor în urma şedinţelor de canonizare din 20-21 iunie 1992.<br />
<br />
<br />
= Legături externe =<br />
<br />
'''Acatistul Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodeşti'''<br />
<br />
http://www.crestinortodox.ro/acatiste/67078-acatistul-sfantului-antipa-de-la-calapodesti<br />
<br />
'''Icoana Sfântului Cuvios Antipa de la Calapodeşti'''<br />
<br />
http://www.invierea-domnului.org/Vestitorul%20ianuarie%2007/Image2.gif</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Leontie_de_la_R%C4%83d%C4%83u%C8%9Bi&diff=18026Leontie de la Rădăuți2010-05-22T16:06:48Z<p>Bogdanadrian87: </p>
<hr />
<div>'''Sfântul Ierarh Leontie''' s-a născut la începutul sec. al XIV-lea, în oraşul Rădăuţi, din părinţi binecredincioşi, care i-au dat o educaţie aleasă, curată şi sfântă, legându-l cu inima şi cugetul de Dumnezeu. Astfel, '''Sfântul Ierarh Leontie''' iubea de mic slujbele bisericeşti, ţinea posturile, practica rugăciunea în taină şi se simţea legat de toţi oamenii, mai ales de copii mici şi orfani, cu care împărţea hrana şi bucuriile vârstei. Pentru aceea era iubit de către toţi, fiind socotit un „copil bătrân”.<br />
În anii 1359-1365, primul domnitor al Moldovei, [[Bogdan I]], a ctitorit la Rădăuţi mânăstirea Bogdana, cu hramul „Sf. Nicolae”. Văzând aceasta, râvnitorul '''Leontie''' a intrat şi el în nevoinţa călugărească, în scurt timp uimind pe vieţuitorii de aici prin smerenia şi ascultarea sa. Văzând acestea, egumenul mânăstirii la tuns pe '''Leontie''' în monahism, cu numele de '''Lavrentie'''. La scurt timp după aceea, râvnind pentru desăvârşire, va cere binecuvântare şi se va retrage în sihăstrie, în codrii Rădăuţilor, pe valea Putnei. Acolo se aflau câţiva călugări vestiţi, care i-au fost povăţuitori şi părinţi duhovniceşti tânărului '''Lavrentie'''.<br />
Astfel, bine-vieţuind în rânduiala monahală, în scurt timp în jurul chiliei '''Cuviosului Lavrentie''' au început să se adune ucenici iubitori de viaţă sihăstrească, iar mai târziu, numărul acestora înmulţindu-se, aceştia îl rugau să le fie lor egumen şi părinte duhovnicesc. Din dragoste, '''Cuviosul Lavrentie''' a acceptat, şi a construit într-o poiană o mică biserică de lemn, pe care a sfinţit-o mitropolitul locului, [[Iosif Muşat]]. Cu această ocazie, '''Cuviosul Lavrentie''' a fost hirotonit ieromonah, şi numit egumen al primei sihăstrii înfiinţate în nordul Moldovei, cunoscută sub numele de „Schitul lui Lavrentie” sau „Schitul Laura”. Potrivit tradiţiei, la acest schit se va retrage mai târziu şi Sfântul [[Daniil Sihastrul]], sub povăţuirea '''egumenului Lavrentie'''.<br />
Întemeind [[Alexandru cel Bun]] episcopia Rădăuţilor, biserica mânăstirii Bogdana a fost transformată în catedrală episcopală. Auzind domnitorul de viaţa şi faptele minunate ale '''Cuviosului Lavrentie''', împreună cu mitropolitul Sucevei şi cu tot clerul, l-au ales pe acesta ca întâistătător în scaunul de la Rădăuţi. Acesta a trebuit să se supună hotărârii, deşi era împotriva voinţei sale, şi ca urmare a lăsat pe ucenicul său cel mai râvnitor,Cuviosul [[Daniil Sihastrul]], ca egumen peste schitul Laura.<br />
Slujind vreme de mai mulţi ani în calitate de episcop al Rădăuţilor, '''fericitul Lavrentie''' s-a arătat a fi un păstor al dragostei, al rugăciuni şi al faptelor bune, împărţind zilnic săracilor şi văduvelor ajutoare şi cuvinte de mângâiere. Ajungând la vârsta bătrâneţilor, s-a retras din scaunul episcopal, şi s-a retras la schitul său mult îndrăgit, unde s-a nevoit în continuare cu rânduiala pustnicească. Astfel, '''Cuviosul Levrentie''' ajunsese la măsura desăvârşirii, cunoscând cele viitoare şi vindecând multe boli şi suferinţe omeneşti. Cunoscându-şi mai dinainte şi sfârşitul său, a cerut să fie tuns în marele şi îngerescul chip al schimniciei, primind astfel numele de '''schimonahul Leontie'''. Apoi, chemând pe toţi fraţii şi ucenicii, le-a dat ultima sărutare şi aşa şi-a dat cu pace sufletul în mâinile Domnului. A fost înmormântat de ucenicii săi în biserica de lemn a schitului, ctitoria sa, iar la mormântul lui se săvârşeau multe şi minunate vindecări de boli.<br />
Auzind despre aceste vindecări. credincioşii şi clerul episcopiei de la Rădăuţi au cerut mitropolitului Moldovei binecuvântare ca să strămute sfintele moaşte ale '''Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi''' în catedrala episcopală. Mitropolitul a încuviinţat acest lucru, şi astfel sfintele moaşte au fost strămutate în catedrala din Rădăuţi, în partea dreaptă a naosului. Zilnic veneau la sfintele moaşte mulţi credincioşi, care primeau vindecare de boli şi ajutor în necazuri, astfel că vestea despre '''Sfântul Ierarh Leontie''' se răspândise chiar şi peste hotarele Moldovei, fiind menţionat şi de ieromonahul [[Zaharia Kopâstenski]], în cartea sa numită Palinodia.<br />
În anul 1639 o ceată de tâlhari veniţi de peste hotarele de nord ale Moldovei, a intrat în oraşul Rădăuţi noaptea şi l-au prădat, printre alte lucruri furate aflându-se şi racla cu sfintele moaşte ale '''Sfântului Ierarh Leontie'''. Însuşi domnitorul Moldovei de atunci, [[Vasile Lupu]], venind la faţa locului şi văzând nelegiuirea comisă, a fost adânc întristat.<br />
Aşa au dispărut din ţara noastră moaştele acestui mare sfânt român, şi până în zilele noastre nu s-a mai putut afla nimic despre ele. În anul 1783, austriecii ocupă nordul Moldovei, transformă mânăstirea Bogdana în parohie, risipesc călugării de acolo, şi astfel tradiţia şi cultul '''Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuţi''' dispar încetul cu încetul. mai târziu, şi biserica schitului Laura va deveni biserică parohială a satului Laura de astăzi.<br />
'''Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi''' este sărbătorit de [[Biserica Ortodoxă]] la data de 1 iulie.<br />
<br />
==Imnografie==<br />
<br />
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:<br />
:În nevoinţe duhovniceşti, toată viaţa ai petrecut-o şi primind harul arhieriei, cu smerenie şi cu frică de Dumnezeu ai slujit Biserica lui Hristos. Pe Acesta roagă-L, Sfinte Părinte Ierarhe Leontie, să mântuiască sufletele noastre.<br />
<br />
[[Condac]], glasul al 3-lea:<br />
<br />
Pe ierarhul lui Hristos, vasul cel prea ales al Duhului Sfânt, care cu înţelepciune şi smerenie s-a nevoit cu privegherea sihăstriei şi cu povăţuirea celor încredinţaţi lui pe calea mântuirii, pe Sfântul Ierarh Leontie cu cântări duhovniceşti lăudându-l, îl cinstim.<br />
<br />
http://www.calauzaortodoxa.ro/calauza/rugaciuni/acatistul-sfantului-ierarh-leontie-de-la-radauti/</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Iosif_cel_Nou&diff=18014Iosif cel Nou2010-05-22T14:57:06Z<p>Bogdanadrian87: </p>
<hr />
<div>'''Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş''', Mitropolitul Timişoarei, s-a născut pe la anul 1568 în oraşul [[Raguza]] din Dalmaţia, pe malul Mării Adriatice, fiind vlah de origine ca şi [[Sfinţi]]i [[Nicodim cel Sfinţit de la Tismana]], [[Dimitrie cel Nou Basarabov]] de la catedrala patriarhală din Bucureşti, Cuvioasa [[Paraschiva de la Iaşi]] şi Sfânta Muceniţă [[Filofteia de la Curtea de Argeş]] şi primind la botez numele Iacob.<br />
<br />
==Viaţa==<br />
<br />
Tatăl său a murit de timpuriu, iar când băiatul avea 12 ani, mama sa l-a trimis la şcoală în oraşul Ohrida. La 15 ani intră în viaţa monahală, fiind închinoviat la mânăstirea din [[Ohrida]], unde rămâne timp de 5 ani, după care merge apoi la [[Muntele Athos]], la mânăstirea Pantocrator , unde devine schimonah, cu numele '''Iosif'''. Aici este foarte preţuit pentru viaţa sa aleasă, pentru darurile cu care fusese înzestrat (era vestit pentru darul vindecării), astfel că a fost hirotonit preot şi pus duhovnic, apoi egumen în [[Mânăstirea Sfântul Ştefan din Adrianopol]]. Apoi este ales egumen al mânăstirii [[Cutlumuş]] din Athos, din a cărei obşte făceau parte mulţi călugări români. După moartea mitropolitului Timişoarei românii bănăţeni s-au gândit la '''Cuviosul Iosif''' , stabilit între timp în preajma mânăstirii Vatopedu, ca cel mai potrivit păstor al Bisericii locale. Astfel, în anul 1650, în luna iulie, deşi era în vârstă de 82 de ani, '''Cuviosul Iosif''' este hirotonit arhiereu şi instalat Mitropolit al Timişoarei. Se spune că în ziua în care a sosit în Timişoara, credincioşii i-au adus un olog bolnav de mulţi ani, pe care Sfântul l-a vindecat cu rugăciunea. Rămâne în scaunul mitropolitan timp de trei ani, după care datorită vârstei înaintate, după ce a pus totul în bună rânduială prin înnoirea vieţii duhovniceşti şi prin înţeleapta chivernisire a treburilor bisericeşti, se retrage la mânăstirea Partoş. Locul cârmuirii sale vlădiceşti, precum şi al activităţii sale monahale de început s-au legat de numele său pentru totdeauna, fiind numit „de la Partoş” şi „Mitropolitul Timişoarei”, într-un cuvânt, patronul sau ocrotitorul Mitropoliei Banatului.<br />
Mânăstirea Partoşului era cunoscută ca un important centru bisericesc, cu o şcoală pentru preoţi şi care număra nu numai călugări din Banat, ci şi din Ţara Românească, ceea ce se constituie într-un argument pentru dovedirea legăturilor permanente care existau între cele două provincii româneşti. Vieţuirea de aici a Sfântului, timp de 3 ani, a mărit importanţa şi rosturile aşezământului, spre el îndreptându-se cu şi mai mare zel, pasul credincioşilor. În acest loc, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului din anul 1656, '''Sfântul Iosif''', în vârstă de 88 de ani şi-a încredinţat sufletul Celei sub al cărei acoperământ s-au aflat mânăstirile unde a ucenicit şi s-a desăvârşit Sfântul. Se spune că la moartea sa clopotele mânăstirii au început să bată singure. <br />
<br />
===Proslăvirea===<br />
<br />
Mormântul său din biserica mânăstirii a fost străjuit cu devotament timp de trei secole, până în ziua de 7 octombrie 1956, când, după dreapta socotinţă, Sfintele moaşte au fost strămutate în catedrala mitropolitani din Timişoara.<br />
Înaintea sfintelor sale moaşte, credincioşii au îngenuncheat mereu cu credinţa rodirii rugăciunilor spre cele de folos întregii obşti. În invocarea numelui său, Biserica adaugă şi darul facerii de minuni. Viaţa întreagă i-a fost minunată prin faptele săvârşite din dragoste de [[Dumnezeu]] şi de oameni. Icoane din această viaţă, eternizate printr-o măiastră lucrare, împodobesc acea raclă în care Biserica din Banat îşi păstrează cu aleasă preţuire „comoara legii străbune”, cum este numit Sfântul în acatistul său. Spiritul său ecumenic îl determina să nu facă deosebire între oamenii de diferite credinţe, atunci când aceştia se aflau la strâmtorare. Era recunoscut şi prin jertfelnicia sa pentru obşte, prin binecuvântarea muncii şi roadelor câmpului şi prin grija de ferirea de orice pagubă şi primejdie a cetăţii păstorite. Nu mai prejos erau respectul pentru dreptate, prin pedepsirea răufăcătorilor şi mercenarilor nevolnici, de a căror silnicie mulţi alergau, aşa cum iarăşi arată acatistul '''Sfântului Ierarh Iosif''', la ajutorul său, ca la un scut tare. De altfel, aceste nepreţuite însuşiri care exprimă cu adevărat sfinţenia, trebuiau să se dovedească nestinse prin sufletele celor ce intrau în moştenirea sa duhovnicească, după cum iarăşi pomeneşte rugăciunea înălţată : „''Şi aşa virtuţilor tale urmând, '''Sfinte Iosif''', neîncetat să sporim în credinţă, în dragostea de Dumnezeu şi către aproapele şi în toată fapta cea bună, ca să ajungem toţi la limanul cel mult dorit al mântuirii”''.<br />
<br />
'''Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoş''' este prăznuit de [[Biserica Ortodoxă]] la data de 15 septembrie<br />
<br />
==Imnografie==<br />
<br />
[[Tropar]], [[glas]]ul al 8-lea:<br />
<br />
:Din tinereţe cu totul te-ai supus Domnului, cu rugăciunile şi cu ostenelile şi cu postul. Pentru aceasta, văzând Dumnezeu nevoinţele tale, arhiereu şi păstor Bisericii Sale te-a rânduit; şi după moarte în cetele sfinţilor te-a sălăşluit; Sfinte Părinte Iosif, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să ne dăruiască iertare de greşale nouă, celor ce cu credinţă şi cu dragoste săvârşim sfântă pomenirea ta.<br />
<br />
[[Condac]], glasul al 4-lea:<br />
<br />
:Apărător nebiruit, ca cel ce prin tine din nevoi s-a mântuit, te are pământul Banatului, Iosif. Ci ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu apără-l pe el de toată nevoia, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Iosif, făcătorule de minuni.<br />
<br />
<br />
== ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ ==<br />
<br />
<br />
'''Condacul 1:'''<br />
<br />
Apărător nebiruit şi neînfrânt, te pune înainte pe tine pământul Banatului, mulţumire aducându-ţi, ca cel ce prin tine din primejdii s-a mântuit. Ci ca cel ce ai îndrăzneală către Dumnezeu, roagă-L să ne apere de toate nevoile, ca să cântăm ţie: bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Icosul l:'''<br />
<br />
Toţi dreptcredincioşii creştini cunoscând puterea credinţei tale şi mulţimea minunilor prin care, ridicându-te tu mai presus de firea lucrurilor, ai ruşinat pornirile cele fără de judecată ale agarenilor, asupra credinţei noastre celei drepte, din inimi pline de dragoste şi cu umilinţă îţi grăiesc ţie acestea:<br />
Bucură-te, ierarhe al Mântuitorului Hristos;<br />
Bucură-te, cel ce ai făcut să strălucească dreapta credinţă;<br />
Bucură-te, scăparea celor ce aleargă la tine;<br />
Bucură-te, ajutorul şi limanul celor necăjiţi;<br />
Bucură-te, stâlp neclintit al strămoşeştii noastre credinţe;<br />
Bucură-te, că ai arătat şi păgânilor puterea lui Dumnezeu;<br />
Bucură-te, că ai fost scut Bisericii tale;<br />
Bucură-te, cel ce purtător de biruinţă asupra celor răi ai fost;<br />
Bucură-te, făclie care luminezi pe cei din întunericul păcatului;<br />
Bucură-te, cel ce ai arătat cunoştinţa dumnezeiască celor ce umblau întru întunericul neştiinţei;<br />
Bucură-te, cel ce cu blândeţe ai primit la tine pe cei greşiţi;<br />
Bucură-te, cel ce cu negrăită dulceaţă îndreptezi pe cei nepricepuţi;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 2-lea:'''<br />
<br />
Deşi nu avem destulă vrednicie şi pricepere noi păcătoşii să lăudăm cu potrivite cuvinte minunile tale; ci pentru că din suflet curat şi din inimă umilită le spunem, primeşte Sfinte Iosife aceste mărturisiri de la noi, cei ce cântăm Celui ce ţi-a dat ţie putere: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 2-lea:'''<br />
<br />
Purtând numele nevinovatului Iosif care a scăpat de la pieire pe fraţii săi, ajungând el mai mare în ţara Egiptului, aşa şi tu te-ai făcut apărător şi pavază sfintei Biserici şi, după cum acela, cu puterea dată lui de la Dumnezeu de a cunoaşte cele viitoare, a aflat har înaintea feţei lui Faraon, aşa şi tu, prin puterea minunilor tale, ai dobândit linişte Bisericii şi turmei tale; pentru care noi lăudându-te, îţi grăim unele ca acestea:<br />
Bucură-te, cel asemenea lui Ilie prin rugăciunile tale;<br />
Bucură-te, ierarhe, pururea rugătorule;<br />
Bucură-te, că rugăciunile tale au fost ascultate de Făcătorul lumii;<br />
Bucură-te, că rugăciunile tale au fost împlinite de Ziditorul;<br />
Bucură-te, căruia ţi s-au supus ploile şi focul;<br />
Bucură-te, că te-ai milostivit spre toată durerea;<br />
Bucură-te, că ai tămăduit toată rana;<br />
Bucură-te, uşurătorule al celor ce nasc;<br />
Bucură-te, tămăduitorule al celor slăbănogi;<br />
Bucură-te, vindecatorule al celor ologi;<br />
Bucură-te, că ai biruit iuţimea altora cu blândeţile tale;<br />
Bucură-te, prin care Dumnezeu a binevoit spre pământul acesta;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 3-lea:'''<br />
<br />
Împovăraţi fiind de multe ispite şi în noianul păcatelor celor mai vătămătoare aflându-ne noi, în tine ne punem nădejdea, sfinte, ajutorul şi mângâierea noastră. Fii dar mijlocitor al celor ce te rugăm, şi împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu cântarea de laudă: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 3-lea:'''<br />
<br />
Locuitor făcându-te sfântului munte al Athosului şi petrecând înţelepţeşte viaţa ta întru cuvioşie, ai luat darul Duhului Sfânt, împodobindu-te cu veşmântul cel luminat al arhieriei, sfinţite nevoitorule Iosife, fiind păstor al turmei celei cuvântătoare din Mitropolia Banatului, pe care ai dus-o la păşune aleasă, prin pilda vieţii tale celei sfinte şi prin semnele pe care le-ai săvârşit, alesule al lui Dumnezeu, spre întărirea dreptei credinţe. Pentru aceasta îţi aducem cântare aşa:<br />
Bucură-te, mitropolitule al Timişoarei;<br />
Bucură-te, luminate ierarh al Banatului;<br />
Bucură-te, lauda poporului nostru celui credincios;<br />
Bucură-te, tămăduitorule al bolnavilor;<br />
Bucură-te, că eşti rugător la Dumnezeu pentru cei cuprinşi de patimi;<br />
Bucură-te, că din primejdii izbăveşti pe cei ce vin către tine;<br />
Bucură-te, că oricine aleargă la ajutorul tău nu iese nemiluit;<br />
Bucură-te, tămăduitorul rănilor celor de moarte;<br />
Bucură-te, că la orice întâmplare, fiind chemat, eşti grabnic ajutător;<br />
Bucură-te, doctorul cel fără de plată;<br />
Bucură-te, nădejdea tuturor, acoperământul şi scăparea noastră;<br />
Bucură-te, cel ce cu lumina minunilor tale ai îndreptat turma ta spre cele de sus;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 4-lea:'''<br />
<br />
Mult-milostive Părinte, primeşte rugăciunea aceasta a noastră, a păcătoşilor, şi cu obişnuita ta bunătate şi milostivire mijloceşte către Ziditorul tuturor, pentru ca să dăruiască vindecare şi sănătate robilor Săi, celor ce te cheamă în ajutor şi cântă cu tine: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 4-lea:'''<br />
<br />
Astăzi, noi, nevrednicii, stând înaintea icoanei şi înaintea moaştelor tale, mărturisim minunile tale, pe care le-ai făcut, Sfinte Iosife, şi ne rugăm ţie: ascultă această puţină rugăciune a noastră şi întinde dreapta ta cea binecuvântătoare spre ajutorul nostru, pentru a putea cu vrednicie să săvârşim o cântare ca aceasta:<br />
Bucură-te, cel ce eşti împreună-slujitor cu îngerii;<br />
Bucură-te, cel ce din pruncie între vieţuitorii sfântului munte te-ai numărat;<br />
Bucură-te, cel ce ai luat din tinereţe îngerescul chip;<br />
Bucură-te, cel ce te-ai arătat până la bătrâneţe nevoitor asemănării cu Făcătorul;<br />
Bucură-te, dar făcut de Dumnezeu pământului acestuia;<br />
Bucură-te, slobozitorule din dureri al celor ce pătimesc;<br />
Bucură-te, că ale tale minuni în tot Banatul s-au vestit;<br />
Bucură-te, cel ce nu ai cruţat osteneală pentru a face bunătate;<br />
Bucură-te, cel ce nu conteneşti a fi rugător pentru toţi cei ce te cheamă pe tine;<br />
Bucură-te, învăţătorul dogmelor creştineşti;<br />
Bucură-te, iubitorule al cuvioasei slujiri a Celui Preaînalt;<br />
Bucură-te, lauda ierarhilor şi a cuvioşilor monahi;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 5-lea:'''<br />
<br />
Auzit-am, Părinte Iosife minunile tale şi ne-am bucurat că Dumnezeu S-a milostivit în vremurile cele de demult şi spre Biserica noastră din părţile Banatului, trimiţându-i povăţuitor luminat şi părinte alinător de patimi trupeşti şi sufleteşti; pentru care noi acum, mulţumitori arătându-ne iubitorului de oameni Dumnezeu, împreună cu tine îi cântăm: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 5-lea:'''<br />
<br />
Dezlegat-ai limba fetei celei mute şi urechile ei le-ai deschis pentru a auzi cuvintele darului celui dumnezeiesc şi din chinuirea diavolească ai slobozit pe cea ţinută sub tirania vrăjmaşului. Pentru aceea, acum şi noi, păcătoşii şi nevrednicii, a căror limbă este folosită spre rău, ale căror urechi sunt închise pentru sfintele graiuri ale Scripturilor şi ale predaniilor, îndrăznind îţi aducem această cântare:<br />
Bucură-te, tămăduitorul neputinţelor celor credincioşi;<br />
Bucură-te, purtătorul darului minunatelor vindecări;<br />
Bucură-te, alinătorul durerilor celor în suferinţă;<br />
Bucură-te, mângâierea grabnică a celor bolnavi;<br />
Bucură-te, reazemul cel neclintit al celor sănătoşi;<br />
Bucură-te, cel ce eşti vistierie de tămăduire;<br />
Bucură-te, prin care muţii grăiesc şi surzii aud;<br />
Bucură-te, că prin ale tale rugăciuni se întăresc slăbănogii;<br />
Bucură-te, că au adus la tine pe paturi pe cei bolnavi, aşa cum îi puneau şi înaintea lui Petru apostolul;<br />
Bucură-te, vindecătorul fără de plată al celor ce se roagă ţie;<br />
Bucură-te, cel din al cărui mormânt se revarsă tămăduiri;<br />
Bucură-te, că nu ai lipsit de ajutorul tău nici pe cei necredincioşi;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 6-lea:'''<br />
<br />
Sfinte Ierarhe Iosife, făcător de minuni te-ai arătat şi după trupeasca ta mutare de la noi, fiind pururea apărător al turmei tale; căci atunci când tâlhari nelegiuiţi au vrut să necinstească pe fecioarele care au alergat ca la un scut tare la mormântul tău, tu ai oprit spurcata lor îndrăzneală, pentru care fecioarele acelea, pline de spaimă şi de mirare, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 6-lea:'''<br />
<br />
Puterile cele fără de trup se minunează Părinte de credinţa ta cea tare în Dumnezeu, prin care rânduielile firii le-ai biruit. Apostolii şi ierarhii se laudă cu tine, nevoitorii spre desăvârşire, monahii te au pildă şi reazem strădaniilor lor, iar bolnavii şi neputincioşii spre tine au nădejde nedezminţită. Pentru aceasta, şi noi, cei ce cinstim cu laude pomenirea ta, îţi aducem această cântare:<br />
Bucură-te, că eşti împreună-locuitor cu îngerii;<br />
Bucură-te, că aduci frică demonilor;<br />
Bucură-te, că ai socotit a fi fără de preţ cele ale lumii acesteia;<br />
Bucură-te, nevoitorule spre post şi omule al rugăciunii;<br />
Bucură-te, următorule al apostolilor;<br />
Bucură-te, păstorule al turmei tale;<br />
Bucură-te, îndreptătorule al credinţei;<br />
Bucură-te, vistierie a milei lui Dumnezeu;<br />
Bucură-te, că ne izbăveşti pe noi din necazuri, cu rugăciunile tale;<br />
Bucură-te, împărţitorul bunătăţilor lui Dumnezeu;<br />
Bucură-te, bucuria şi veselia celor ce aleargă la tine;<br />
Bucură-te, că slăveşti pe Dumnezeu în ceruri cu îngerii;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 7-lea:'''<br />
<br />
La sfânta mănăstire a Partoşului întâmpinându-te oarecând batrâni şi schilozi şi tot felul de neputincioşi, pentru ca prin atingerea şi umbrirea ta să dobândească vindecare, nădejdea lor nu a fost ruşinată, căci mulţime de vindecări ai făcut, sfinte. De care minunându-ne, Părinte Iosife, lui Dumnezeu, Celui ce ţi-a dat ţie darul acesta, îi cântăm: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 7-lea:'''<br />
<br />
Ca să arăţi marea ta milostivire pentru turma ta şi râvna pentru slobozirea ei din toate nevoile ce-o împresurau, atunci când pârjolul focului s-a întins să cotropească toată cetatea Timişoarei, nu ai fugit ca un fricos, ci ai stat ca un viteaz, biruind puterea focului, prin rugăciunea ta mai fierbinte decât vâlvătaia lui, scăpând neatinsă biserica slujirii tale şi oprind, prin ploaia năpraznică pe care cerul a trimis-o ţie în ajutor, întinderea focului; pentru care auzi de la toţi:<br />
Bucură-te, ierarhe, cel cu nume mare;<br />
Bucură-te, părinte, ocrotitor al fiilor tăi;<br />
Bucură-te, sfinte, alesule al lui Dumnezeu;<br />
Bucură-te, trăitorule după chipul celor bineplăcuţi lui Dumnezeu;<br />
Bucură-te, împlinitorule al voii Tatălui din cer;<br />
Bucură-te, următorule al iubirii de oameni a Fiului Său;<br />
Bucură-te, cel sfinţit prin darurile Sfântului Duh;<br />
Bucură-te, arătătorule al Sfintei Treimi;<br />
Bucură-te, alinătorule al necazurilor;<br />
Bucură-te, că ai biruit focul, aducând ploaie pe pământ;<br />
Bucură-te, că ţi-ai pus sufletul pentru poporul tău;<br />
Bucură-te, apărătorule al oraşului tău de scaun;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 8-lea:'''<br />
<br />
Toţi dreptcredincioşii creştini având nădejde către tine, în orice împrejurare grea nu se vor ruşina, Părinte Iosife, tu fiind mare folositor tuturor. Pentru aceea, nu trece cu vederea şi ale noastre rugăciuni de acum, ci ne izbăveşte din toate nevoile şi ne apără de toate necazurile care pentru păcatele noastre sunt asupra noastră; ca să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 8-lea:'''<br />
<br />
Aducându-ţi aminte de fraţii tăi şi ascultător făcându-te voii lui Dumnezeu, ai lăsat viaţa cea plină de duhovnicească dulceaţă a Athosului, pentru a veni iarăşi între ai tăi, ca să le fii povăţuitor şi îndrumător pe calea împlinirii sfintelor porunci ale Mântuitorului Hristos, strălucind prin faptele cele minunate, pe care lăudându-le, zicem acestea:<br />
Bucură-te, sfinte al Banatului;<br />
Bucură-te, lauda Timişoarei;<br />
Bucură-te, cinstea Partoşului;<br />
Bucură-te, podoaba Bisericii;<br />
Bucură-te, cinstite slujitor al darului;<br />
Bucură-te, secerătorule de bogată roadă;<br />
Bucură-te, făcătorule de bine al tuturor;<br />
Bucură-te, că ai primit cununa cea neveştejită a sfinţeniei;<br />
Bucură-te, că prin credinţă ai putut face minuni;<br />
Bucură-te, cel care prin minuni ai dat strălucire credinţei;<br />
Bucură-te, că pentru slăvirea Ziditorului ai făcut minuni;<br />
Bucură-te, că pe tine te-au cinstit cei necredincioşi întocmai ca şi fiii tăi duhovniceşti;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 9-lea:'''<br />
<br />
Cinstitorule de Dumnezeu şi dumnezeiescule Iosife, ascultă această rugăciune a noastră din ceasul de acum şi, prin rugăciunile tale cele sfinte şi de Dumnezeu primite, fereşte-ne de războaiele ce ne înspăimântă, precum ai izbăvit de foc cetatea ta de scaun, pentru ca şi noi, asemenea celor izbăviţi atunci, să aducem cântare: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 9-lea:'''<br />
<br />
Cu graiuri alese s-au împodobit cântările pe care Biserica, al cărei stâlp ai fost, le-a rânduit pentru cinstirea ta, sfinte, şi cu bucurie vin creştinii cei de acum la sfânta ta slujbă, ierarhe al strămoşilor lor; pentru care şi noi, împreună cu dânşii, aducem ţie aceste cuvinte de laudă:<br />
Bucură-te, arhiereule, vas ales al darului Duhului Sfânt;<br />
Bucură-te, comoară a legii celei străbune;<br />
Bucură-te, laudă a ierarhilor şi a dascălilor;<br />
Bucură-te, vestitorule al Evangheliei;<br />
Bucură-te, prin care este preaslăvit Dumnezeu;<br />
Bucură-te, mustrătorule al celor cu nechibzuite vorbe;<br />
Bucură-te, cel ce ai ruşinat pe cei păcătoşi;<br />
Bucură-te, cel ce ai smerit trufia răufăcătorilor;<br />
Bucură-te, cel ce ai adus pe păcătoşi la pocăinţă;<br />
Bucură-te, că pe tine te-au urmat toate satele când ai mers la mănăstire;<br />
Bucură-te, că tu, mijlocind către Mântuitorul, ne mântuieşti de orice primejdie;<br />
Bucură-te, nădejdea şi scăparea noastră;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 10-lea:'''<br />
<br />
O, Preamilostive şi mult-îndurate Doamne, nu trece cu vederea rugăciunile robilor Tăi, ci ne ajută şi ne miluieşte cu marea Ta iubire de oameni, scăpându-ne de toate necazurile cu care ne cerţi pentru mulţimea păcatelor noastre şi ne ridică din căderi şi din nevoi, pentru rugăciunile Sfântului Iosif cel Nou, cu care dimpreună îţi cântăm: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 10-lea:'''<br />
<br />
Asemenea sihaştrilor din pustiuri, te-ai rupt din dulceaţa amăgitoare a lumii acesteia, biruind puterea diavolului şi rupând tocmirile cele nedrepte prin care a fost stricată lumea prin păcatul strămoşilor, arătând tuturor că, prin nevinovăţie şi smerenie, firea poate fi adusă la starea cea dintâi. Drept aceea şi noi, lăudându-te, cântăm:<br />
Bucură-te, că prin post şi rugăciune ai biruit pornirile firii celei căzute;<br />
Bucură-te, că ai arătat blândeţea mai presus de răutate;<br />
Bucură-te, că prin bunătatea ta cea mare ai făcut ascultătoare pe animalele cele necuvântătoare;<br />
Bucură-te, îmblânzitorule al fiarelor sălbatice;<br />
Bucură-te, că asemenea Mântuitorului ai dormit în timpul furtunii;<br />
Bucură-te, că nu te-ai temut de furia valurilor Dunării;<br />
Bucură-te, cel ce ai stins puterea mistuitoare a focului;<br />
Bucură-te, cel ce ai făcut norii să verse ploaie pe pământ;<br />
Bucură-te, că tu în mijlocul ploii ai rămas neudat;<br />
Bucură-te, prin care s-au arătat străluciri de curcubeie;<br />
Bucură-te, cel ce porţi pe mâna ta semnul luminos al patimilor Fiului lui Dumnezeu;<br />
Bucură-te, cel a cărui moarte au vestit-o clopotele pe care nu le-a tras mâna omenească;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 11-lea:'''<br />
<br />
Creştinătăţii mare folositor te-ai arătat, cu învăţăturile, cu minunile şi cu chipul vieţuirii tale pline de sfinţenie. Pentru aceea, nu trece cu vederea şi ale noastre rugăciuni, milostive, ci ne ajută şi ne scapă de toate nevoile, măcar că suntem nevrednici, ca să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 11-lea:'''<br />
<br />
Întru virtuţi duhovniceşti crescând din pruncie şi tare împotriva ispitelor arătându-te, din tinereţile tale, şi în sfinţenie petrecându-ţi toată viaţa, Cuvioase Părinte Iosife, pe toţi ai uimit cu blândeţile, cu curăţia, cu smerenia şi cu firea ta cea paşnică. Pentru aceasta, văzând Dumnezeu nevoinţele tale, arhiereu şi păstor Bisericii Sale te-a pus, iar noi, preaslăvire aducând Celui ce te-a înălţat pe tine, fericite, îţi cântăm aşa:<br />
Bucură-te, cel ce bine ai păzit cuvintele cele dumnezeieşti ale Stăpânului tău;<br />
Bucură-te, cel ce pildă te-ai făcut bunătăţii;<br />
Bucură-te, cel ce te-ai încununat cu cununa nevoinţei;<br />
Bucură-te, luminătorule al Bisericii;<br />
Bucură-te, cel ce ai izgonit întunericul neştiinţei;<br />
Bucură-te, cel ce ai fost de cele cereşti gânditor;<br />
Bucură-te, că prin multă răbdare şi smerenie te-ai făcut vas ales al Domnului;<br />
Bucură-te, îndreptătorul şi pilda neîntrecută a călugărilor;<br />
Bucură-te, podoaba ierarhilor;<br />
Bucură-te, izgonitorul tuturor patimilor;<br />
Bucură-te, folositorul nostru cel prea cald;<br />
Bucură-te, scăparea tuturor credincioşilor;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 12-lea:'''<br />
<br />
Făcătorule de minuni, Sfinte Iosife, precum în vremea vieţuirii tale pe pământ, prin rugăciunile tale ai izbăvit pe păstoriţii tăi de tot felul de primejdii, aşa şi astăzi, trimite mila ta celor ce locuiesc ţara aceasta, rugându-te lui Dumnezeu să dăruiască tuturor cele de trebuinţă şi pace lumii, pentru ca împreună cu tine să-I cântăm Lui: Aliluia!<br />
<br />
'''Icosul al 12-lea:'''<br />
<br />
Sfinte Iosife, arhiereule al lui Hristos, slujitorule al darului, soleşte nouă păcătoşilor, prin bogate mijlocirile tale către Stăpânul, ca să ne învrednicim noi, nevrednicii, a ne împărtăşi de bunătăţile cele făgăduite dreptcredincioşilor creştini şi a primi cele bune şi de folos sufletelor şi trupurilor noastre şi să cântăm ţie:<br />
Bucură-te, nevoitorule, care te-ai trudit spre a te asemăna cu Ziditorul;<br />
Bucură-te, omule al lui Dumnezeu cel ce purtător de Dumnezeu te-ai arătat;<br />
Bucură-te, cuvioase, care întru viaţă de cinste ai petrecut;<br />
Bucură-te, prealăudate, lauda cea preafrumoasă a Timişoarei;<br />
Bucură-te, luminătorule, care ai luminat strălucit Biserica Banatului;<br />
Bucură-te, părinte, care milostiv şi iubitor ai fost spre toţi;<br />
Bucură-te, tămăduitorule, care vindeci bolile şi neputinţele;<br />
Bucură-te, ierarhe, care ai adăpat turma ta cu apa cea vie a adevărului lui Hristos;<br />
Bucură-te, arhiereule, care ai învăţat pe toţi cinstirea de Dumnezeu;<br />
Bucură-te, mărite, că numele tău s-a scris în ceruri;<br />
Bucură-te, fericite, că ţie ţi s-au deschis porţile cereşti;<br />
Bucură-te, sfinte, cel ce ai fost arătat sfânt încă din viaţa de aici;<br />
Bucură-te, Părintele nostru Iosife, făcătorule de minuni!<br />
<br />
'''Condacul al 13-lea:'''<br />
<br />
O, preasfinte şi întru tot lăudate Părinte Iosife, primind acest dar de acum al puţinei noastre rugăciuni, fii mijlocitor către îndurătorul Dumnezeu, ca, pentru ale tale sfinte rugăciuni şi a Sa multă iubire de oameni, să apere de tot răul sfânta Sa Biserică, oraşul tău şi pe toţi dreptcredincioşii creştini, ca aceştia pururea, cu o gură şi cu o inimă, împreună să cânte ca şi părinţii lor: Aliluia!<br />
'''Acest condac se zice de trei ori.'''<br />
<br />
Apoi se zice iarăşi '''Icosul întâi''': Toţi dreptcredincioşii creştini cunoscând puterea credintei tale... şi '''Condacul întâi''': Apărător nebiruit şi neînfrânt... Apoi:<br />
<br />
'''RUGĂCIUNE CĂTRE SFÂNTUL IOSIF CEL NOU'''<br />
<br />
Preabunule şi întru-tot-lăudate Părinte Iosife, păstorul şi învăţătorul celor ce aleargă cu credinţă la a ta folosire şi cu rugăciune fierbinte te cheamă pe tine, grăbeşte de ne ajută şi nouă celor ce cu credinţă şi cu dragoste săvârşim pomenirea ta, stând rugător către Atotmilostivul Dumnezeu, pentru ca dreapta credinţă să se întărească şi să sporească şi toată creştinătatea să fie îngrădită şi păzită prin sfintele tale rugăciuni, de certurile cele lumeşti şi de toată dezbinarea şi neînţelegerea. Şi pentru ca Domnul Dumnezeul nostru să ne acopere şi să ne apere de tot răul: de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de încălcarea noastră de alte neamuri, de robie, de prăpădul războiului, de toate bolile şi rănile cele aducătoare de moarte şi de cumplita moarte cea prin dezlănţuirea puterilor fără de zăgaz ale firii. Roagă pe Ziditorul tuturor, făcătorule de bine, să dea: pace lumii, linişte văzduhurilor, ploaie la bună vreme, roadă îmbelşugată pământului, bunăstare poporului, înţelegere soţilor, ascultare copiilor, iubire de fii părinţilor, dragoste frăţească tuturor, îndreptare păcătoşilor, spor duhovnicesc celor aleşi, râvnă multă către Domnul, preoţilor, virtute călugărilor, înaltă înţelepciune ierarhilor şi sănătate tuturor. Iar pe noi cei ce ne-am adunat la această sfântă pomenire a ta, ne miluieşte, îndrăznitorule către Dumnezeu. Ca, prin mijlocirea ta, cu folosinţa rugăciunilor tale şi cu harul lui Hristos Dumnezeu, viaţă lină şi fără de păcat să ni se dăruiască, spre a vieţui cu bună cuviinţă în veacul acesta, şi de partea stării de-a stânga, la înfricoşătoarea judecată a toată lumea, să fim scutiţi, şi în partea celor de-a dreapta să ne învrednicim a fi, împreună cu toţi cei din veac bineplăcuţi Domnului. Amin.<br />
<br />
'''RUGĂCIUNE SPECIALĂ CĂTRE SFÂNTUL IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ'''<br />
<br />
Cu umilinţă şi evlavie ne plecăm astăzi genunchii înaintea slavei Marelui Dumnezeu, Cel ce te-a mărit pe tine, Preasfinte Părintele nostru Iosife, şi prinos de cinstire şi de mulţumită îi aducem, pentru că ni te-a dăruit fierbinte rugător şi puternic ocrotitor în ceruri. Că tu, ca un izbăvitor ai fost trimis, de sus, dreptmăritorilor creştini din părţile Banatului, la vreme de strâmtorare; şi, ca un bun păstor şi părinte, cu dragoste şi cu înţelepciune, i-ai păstorit pe dânşii, chip de smerenie, de înfrânare şi de curăţie făcându-te tuturor, cu nevoinţele tale pustniceşti, cu postul, cu privegherea şi cu rugăciunea. Pentru aceasta, încă mai-înainte de mutarea ta la veşnicele locaşuri, te-ai învrednicit de darul cel mai presus de fire al minunilor; cununa biruinţei s-a împletit ţie în ceruri, şi la cetele sfinţilor şi ale drepţilor, celor ce, de la începutul veacului, au bineplăcut lui Dumnezeu, te-ai adăugat. Iar nouă, pe pământ, ai binevoit a ne lăsa cinstitele tale moaşte, ca pe un izvor de daruri şi tămăduiri celor ce aleargă la tine cu credinţă. Drept aceea, şi noi acum, cu bucurie şi cu dragoste te lăudăm pe tine, sfinte ierarhe, şi cinstire de obşte făcându-ţi, cu evlavie sărutăm sfintele tale moaşte şi cu smerenie ne rugăm ţie: ocroteşte Biserica ta, ţara aceasta şi pe toţi cei ce cu credinţă şi cu dragoste cheamă într-ajutor numele tău cel sfânt. Şi ca unul ce stai înaintea feţei Ziditorului tuturor, îndrăznire având către Dânsul, ajută-ne cu mijlocirile tale şi roagă-L, părinte sfinte, milostiv să fie nouă, iertare de păcate să ne dăruiască şi de toată reaua întâmplare să ne izbăvească; credinţa cea dreaptă să o întărească; întărâtările eresurilor să le strice, cu puterea Preasfântului Său Duh; dragostea să o înmulţească; ura să o stingă; războaiele să le înlăture şi pacea a toată lumea desăvârşit să o întemeieze. Şi aşa, virtuţilor tale urmând, Sfinte Iosife, neîncetat să sporim în credinţă, în dragostea către Dumnezeu şi către aproapele şi în toată fapta cea bună, ca să ajungem toţi la limanul cel mult dorit al mântuirii. Şi, lăudând, până la sfârşitul veacului, pururea cinstită pomenirea ta, cu inimi curate să cântăm: Mărire Ţie, Dumnezeule, Cel mare şi minunat între sfinţi, în vecii vecilor. Amin.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Moise_M%C4%83cinic&diff=18010Moise Măcinic2010-05-22T13:59:43Z<p>Bogdanadrian87: </p>
<hr />
<div>'''Sfântul Preot Mărturisitor Moise Măcinic din Sibiel''' a vieţuit în secolul al XVIII-lea,fiind contemporan cu preotul [[Ioan din Galeş]].<br />
Câteva ştiri despre viaţa sa le desprindem dintr-o declaraţie a sa, pe care a dat-o în faţa unei comisii de anchetă la [[Viena]], în data de 14-15 aprilie 1752. Din aceasta deprindem că în urmă cu vreo 6 ani (în 1746), el a fost hirotonit la Bucureşti, de către mitropolitul Ungrovlahiei, [[Neofit Cretanul]]. La scurt timp după hirotonie, episcopul rutean unit [[Manuil Olszavsky]] din [[Muncaci]], trimis în [[Transilvania]], constata că printre cei ce se împotriveau uniaţiei se afla şi „'''popa Măcinic din Sibiel'''”.<br />
Datorită acestei împotriviri, este arestat şi dus la Sibiu, unde a pătimit timp de 17 luni, până când a fost eliberat cu condiţia de a renunţa la preoţie. Se întoarce acasă, unde nu va mai sluji până când va sosi în sat episcopul unitarian [[Petru Aron]] care îl va invita să facă din nou „jurământ preoţesc”.<br />
La 10 decembrie 1750, el se va număra printre cei 6 semnatari ai memoriului adresat mitropolitului sârb [[Pavel Nenadovici]].<br />
În 1752, cu două săptămâni înainte de Paşti, el s-a întâlnit cu preoţii [[Ioan din Poiana Sibiului]] şi [[Ioan din Galeş]], care au adus un memoriu al românilor din sudul Transilvaniei, pe care '''Moise Măcinic''' urma să-l prezinte împărătesei [[Maria Tereza]], împreună cu credinciosul [[Oprea Miclăuş]]. Astfel, tânărul '''Moise Măcinic''' va ajunge pentru prima oară în capitala Imperiului Habsburgic, unde au fost primiţi în audienţă de împărăteasă. Dar, în loc să li se dea răspuns la memoriul lor, ei au fost arestaţi şi aruncaţi în închisoarea de la [[Kufstein]].<br />
Îngrijoraţi de soarta lor, la 4 decembrie 1756, săliştenii adresează un memoriu către acelaşi mitropolit, în care se rugau pentru eliberarea celor doi din temniţă. Aceiaşi cerere era şi într-un memoriu adresat generalului [[Bukow]], în data de 7 aprilie 1761.<br />
Însă cei care întocmiseră memoriile nu aveau de unde să ştie că pe la începutul anului 1756, unul din prizonierii de la [[Kufstein]] reuşise să evadeze. Însă acesta nu era cu siguranţă '''Moise Măcinic''', de vreme ce soţia lui [[Oprea Miclăuş]], [[Stana]], va cere în data de 24 iulie 1784, împăratului [[Iosif al II-lea]], îndurare pentru eliberarea soţului său, după o robie de 32 de ani. Conducerea închisorii va raporta însă că nu ştie nimic despre el, ceea ce duce la concluzia că şi el, şi tovarăşul său de drum, '''preotul Moise Măcinic''', şi-au sfârşit viaţa în fioroasa temniţă de la [[Kufstein]], jertfindu-şi viaţa pentru credinţa ortodoxă, câştigând însă cununile muceniciei şi ale Împărăţiei lui [[Dumnezeu]].<br />
Împreună cu [[Ioan din Galeş]],'''preotul mărturisitor Moise Măcinic''' este pomenit de [[Biserica Ortodoxă Română]] la data de 21 octombrie.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Moise_M%C4%83cinic&diff=18009Moise Măcinic2010-05-22T13:59:13Z<p>Bogdanadrian87: </p>
<hr />
<div>'''Sfântul Preot Mărturisitor Moise Măcinic din Sibiel''' a vieţuit în secolul al XVIII-lea,fiind contemporan cu preotul [[Ioan din Galeş]].<br />
Câteva ştiri despre viaţa sa le desprindem dintr-o declaraţie a sa, pe care a dat-o în faţa unei comisii de anchetă la [[Viena]], în data de 14-15 aprilie 1752. Din aceasta deprindem că în urmă cu vreo 6 ani (în 1746), el a fost hirotonit la Bucureşti, de către mitropolitul Ungrovlahiei, [[Neofit Cretanul]]. La scurt timp după hirotonie, episcopul rutean unit [[Manuil Olszavsky]] din [[Muncaci]], trimis în [[Transilvania]], constata că printre cei ce se împotriveau uniaţiei se afla şi „'''popa Măcinic din Sibiel'''”.<br />
Datorită acestei împotriviri, este arestat şi dus la Sibiu, unde a pătimit timp de 17 luni, până când a fost eliberat cu condiţia de a renunţa la preoţie. Se întoarce acasă, unde nu va mai sluji până când va sosi în sat episcopul unitarian [[Petru Aron]] care îl va invita să facă din nou „jurământ preoţesc”.<br />
La 10 decembrie 1750, el se va număra printre cei 6 semnatari ai memoriului adresat mitropolitului sârb [[Pavel Nenadovici]].<br />
În 1752, cu două săptămâni înainte de Paşti, el s-a întâlnit cu preoţii [[Ioan din Poiana Sibiului]] şi [[Ioan din Galeş]], care au adus un memoriu al românilor din sudul Transilvaniei, pe care '''Moise Măcinic''' urma să-l prezinte împărătesei [[Maria Tereza]], împreună cu credinciosul [[Oprea Miclăuş]]. Astfel, tânărul '''Moise Măcinic''' va ajunge pentru prima oară în capitala Imperiului Habsburgic, unde au fost primiţi în audienţă de împărăteasă. Dar, în loc să li se dea răspuns la memoriul lor, ei au fost arestaţi şi aruncaţi în închisoarea de la [[Kufstein]].<br />
Îngrijoraţi de soarta lor, la 4 decembrie 1756, săliştenii adresează un memoriu către acelaşi mitropolit, în care se rugau pentru eliberarea celor doi din temniţă. Aceiaşi cerere era şi într-un memoriu adresat generalului [[Bukow]], în data de 7 aprilie 1761.<br />
Însă cei care întocmiseră memoriile nu aveau de unde să ştie că pe la începutul anului 1756, unul din prizonierii de la [[Kufstein]] reuşise să evadeze. Însă acesta nu era cu siguranţă '''Moise Măcinic''', de vreme ce soţia lui [[Oprea Miclăuş]], [[Stana]], va cere în data de 24 iulie 1784, împăratului [[Iosif al II-lea]], îndurare pentru eliberarea soţului său, după o robie de 32 de ani. Conducerea închisorii va raporta însă că nu ştie nimic despre el, ceea ce duce la concluzia că şi el, şi tovarăşul său de drum, '''preotul Moise Măcinic''', şi-au sfârşit viaţa în fioroasa temniţă de la [[Kufstein]], jertfindu-şi viaţa pentru credinţa ortodoxă, câştigând însă cununile muceniciei şi ale Împărăţiei lui [[Dumnezeu]].<br />
Împreună cu [[Ioan din Galeş]],'''preotul mărturisitor Moise Măcinic''' este pomenit de [[Biserica Ortodoxă Româna]] la data de 21 octombrie.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Moise_M%C4%83cinic&diff=18008Moise Măcinic2010-05-22T13:58:44Z<p>Bogdanadrian87: </p>
<hr />
<div>'''Sfântul Preot Mărturisitor Moise Măcinic din Sibiel''' a vieţuit în secolul al XVIII-lea,fiind contemporan cu preotul [[Ioan din Galeş]].<br />
Câteva ştiri despre viaţa sa le desprindem dintr-o declaraţie a sa, pe care a dat-o în faţa unei comisii de anchetă la [[Viena]], în data de 14-15 aprilie 1752. Din aceasta deprindem că în urmă cu vreo 6 ani (în 1746), el a fost hirotonit la Bucureşti, de către mitropolitul Ungrovlahiei, [[Neofit Cretanul]]. La scurt timp după hirotonie, episcopul rutean unit [[Manuil Olszavsky]] din [[Muncaci]], trimis în [[Transilvania]], constata că printre cei ce se împotriveau uniaţiei se afla şi „'''popa Măcinic din Sibiel'''”.<br />
Datorită acestei împotriviri, este arestat şi dus la Sibiu, unde a pătimit timp de 17 luni, până când a fost eliberat cu condiţia de a renunţa la preoţie. Se întoarce acasă, unde nu va mai sluji până când va sosi în sat episcopul unitarian [[Petru Aron]] care îl va invita să facă din nou „jurământ preoţesc”.<br />
La 10 decembrie 1750, el se va număra printre cei 6 semnatari ai memoriului adresat mitropolitului sârb [[Pavel Nenadovici]].<br />
În 1752, cu două săptămâni înainte de Paşti, el s-a întâlnit cu preoţii [[Ioan din Poiana Sibiului]] şi [[Ioan din Galeş]], care au adus un memoriu al românilor din sudul Transilvaniei, pe care '''Moise Măcinic''' urma să-l prezinte împărătesei [[Maria Tereza]], împreună cu credinciosul [[Oprea Miclăuş]]. Astfel, tânărul '''Moise Măcinic''' va ajunge pentru prima oară în capitala Imperiului Habsburgic, unde au fost primiţi în audienţă de împărăteasă. Dar, în loc să li se dea răspuns la memoriul lor, ei au fost arestaţi şi aruncaţi în închisoarea de la [[Kufstein]].<br />
Îngrijoraţi de soarta lor, la 4 decembrie 1756, săliştenii adresează un memoriu către acelaşi mitropolit, în care se rugau pentru eliberarea celor doi din temniţă. Aceiaşi cerere era şi într-un memoriu adresat generalului [[Bukow]], în data de 7 aprilie 1761.<br />
Însă cei care întocmiseră memoriile nu aveau de unde să ştie că pe la începutul anului 1756, unul din prizonierii de la [[Kufstein]] reuşise să evadeze. Însă acesta nu era cu siguranţă '''Moise Măcinic''', de vreme ce soţia lui [[Oprea Miclăuş]], [[Stana]], va cere în data de 24 iulie 1784, împăratului [[Iosif al II-lea]], îndurare pentru eliberarea soţului său, după o robie de 32 de ani. Conducerea închisorii va raporta însă că nu ştie nimic despre el, ceea ce duce la concluzia că şi el, şi tovarăşul său de drum, '''preotul Moise Măcinic''', şi-au sfârşit viaţa în fioroasa temniţă de la [[Kufstein]], jertfindu-şi viaţa pentru credinţa ortodoxă, câştigând însă cununile muceniciei şi ale Împărăţiei lui [[Dumnezeu]].<br />
Împreună cu [[Ioan din Galeş]],'''preotul mărturisitor Moise Măcinic''' este pomenit de [[Biserica Ortodoxa Româna]] la data de 21 octombrie.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ioan_din_Gale%C8%99&diff=18004Ioan din Galeș2010-05-22T13:11:42Z<p>Bogdanadrian87: </p>
<hr />
<div>'''Sfântul Preot Mărturisitor Ioan din Galeş''',a vieţuit în secolul al XVIII-lea,fiind originar din [[Transilvania]].<br />
Se crede că a fost hirotonit fie la Bucureşti, fie la Râmnic ori Carloviţ, în lipsa unui ierarh ortodox în Transilvania. În decembrie 1750, el figura printre cei 6 semnatari ai unui lung memoriu adresat de românii din părţile sudice ale Transilvaniei mitropolitului ortodox sârb din Carloviţ, [[Pavel Nenadovici]], prin care-i relatau suferinţele pe care aceştia le suferă pentru credinţa lor strămoşească, prin obligarea trecerii la uniaţie.<br />
Cu două săptămâni înainte de Paştele anului 1752, împreună cu preotul [[Ioan din Poiana Sibiului]] şi cu mai mulţi români, '''Ioan din Galeş''' porneşte spre Becicherec, în Banat, unde se aflau alţi doi luptători pentru ortodoxie, preotul [[Moise Măcinic]] din Sibiel, şi credinciosul [[Oprea Miclăuş]]. Acestora le înmânează un memoriu, pe care ei urmau să-l prezinte împărătesei [[Maria Tereza]], la Viena.<br />
La 10 aprilie 1756, el adresează un nou protest Sfatului Oraşului Sibiu, în care arăta că el este un „preot nevinovat”. Ca urmare a acestor proteste, nu peste mult timp, în luna mai 1756, a fost arestat şi dus în lanţuri la Sibiu. Tatăl său, [[Ioan Burborea]], a înaintat o scrisoare Tezaurariatului din Transilvania, prin care solicita eliberarea lui pe cauţiune. Însă nimeni n-a ţinut seama de rugămintea lui, împărăteasa [[Maria Tereza]] a Austriei dând ordin să fie dus în secret la închisoarea cetăţii [[Deva]], unde să fie ţinut până la moarte.<br />
În anul următor (1757), el a fost transferat cu escortă militară, de la Deva în Banat, iar de acolo la [[Graz]]. Se pare că de acolo, după un lung şir de ani, a fost mutat la închisoarea din [[Kufstein]], unde îşi sfârşiseră viaţa şi alţi mucenici ai Ortodoxiei transilvane.<br />
În 1780 un alt întemniţat de aici, sârbul [[Ghenadie Vasici]], a reuşit să trimită o scrisoare ţarinei [[Ecaterina a II-a]] şi '''Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse''', prin care ruga să se intervină pentru eliberarea lui. Între altele, scria: „Aici în fortăreaţă este şi un preot român din Transilvania, cu numele '''Ioan''', care pătimeşte în robie de 24 de ani pentru credinţa ortodoxă”. Acesta era preotul mărturisitor '''Ioan din Galeş''', cel întemniţat în 1756, deci cu 24 de ani înainte.<br />
'''Preotul Mărturisitor Ioan din Galeş''' şi-a sfârşit zilele, ca şi preotul [[Moise Măcinic]] din Sibiel în fioroasa temniţă de la [[Kufstein]], ambii jertfindu-şi viaţa pentru credinţa ortodoxă, şi câştigând pentru aceasta cununile muceniciei.<br />
Pentru mărturia lor ortodoxă şi moartea lor martirică, '''Sfinţii Preoţi Martiri Ioan din Galeş şi [[Moise Măcinic]] din Sibiel''', sunt cinstiţi ca sfinţi de către obştea credincioşilor ortodocşi de pretutindeni şi mai cu seamă de cei din Transilvania, din mijlocul cărora s-au ridicat, având ca zi de pomenire data de 21 octombrie. <br />
<br />
==Imnografie==<br />
<br />
[[Tropar]]ul Sf. Preoţi Mărturisitori Ioan din Galeş şi [[Moise Măcinic]] din Sibiel, [[glas]]ul 1:<br />
<br />
:Preoţi cu chemare sfântă, Moise şi Ioane, ca nişte ostaşi adevăraţi ai lui Hristos Dumnezeu, cu putere aţi propovăduit dreapta credinţă şi mărturisitori ai Ortodoxiei v-aţi făcut pentru poporul cel credincios. Drept aceea, moarte mucenicească primind, rugaţi pe Hristos Dumnezeu să dăruiască Bisericii Sale pace şi unire, iar sufletelor noastre mare milă<br />
<br />
[[Condac]]ul lor, glasul al 3-lea:<br />
<br />
:Să prăznuim astăzi cu vrednicie pe ostaşii lui Hristos, Moise şi Ioan, care s-ai arătat în pământul Transilvaniei ca nişte făclii aprinse ale dreptei credinţe, pentru care au primit cununa muceniciei. Şi cu dragoste să strigăm: Bucuraţi-vă, mărturisitori ai lui Hristos şi apărători ai credinţei noastre strămoşeşti.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Gavriil_de_la_Cozia&diff=18003Gavriil de la Cozia2010-05-22T12:41:00Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuviosul părinte Gavriil de la Mănăstirea Cozia''' a vieţuit în secolele XIV-XV,fiind unul din ucenicii Sfântului Nicodim de la Tismana. După ce mai întâi se nevoi ca ...</p>
<hr />
<div>'''Cuviosul părinte Gavriil de la Mănăstirea Cozia''' a vieţuit în secolele XIV-XV,fiind unul din ucenicii Sfântului [[Nicodim de la Tismana]].<br />
După ce mai întâi se nevoi ca sihastru pe Valea Oltului, intră în obştea Mănăstirii [[Tismana]], unde deprinse meşteşugul vieţii duhovniceşti. Şi era vestit în partea locului pentru sfinţenia vieţii lui. <br />
În anul 1388, când [[Mircea cel Bătrân]] termină de zidit [[Mănăstirea Cozia]] în locul unei vechi sihăstrii din poiana Nucet, '''Cuviosul Gavriil''' a fost rânduit cel dintâi egumen şi părinte duhovnicesc al ctitoriei marelui domn. Tot lui i s-a încredinţat şi [[Mănăstirea Cotmeana]] cu toate sihăstriile de pe Valea Oltului. <br />
'''Cuviosul Gavriil''' a adunat în ambele mănăstiri până la 40 de călugări. Apoi a dat aşezământ de viaţă duhovnicească pentru obştea Mănăstirilor Cozia şi Cotmeana, care se respecta cu mare sfinţenie, precum reiese din actul de danie al ctitorului fondator: „''Iar pentru vieţuirea acestui lăcaş, într-acest fel să fie după aşezământul popei Gavriil, oricâte el va aşeza şi va întemeia; şi nimeni să nu fie slobod a scădea sau a adăuga măcar cât de puţin. Încă şi după moartea popei Gavriil să nu aibă nimeni voie ca să pună egumen... fără numai fraţii pe care îl vor alege dintre dânşii, după aşezământul popei Gavriil''". <br />
Acest cuvios egumen a rânduit viaţă de obşte în ambele mănăstiri, cu [[Sfânta Liturghie]] zilnică şi cu spovedania săptămânală. În sărbători se adunau la Cozia şi sihaştrii de pe Valea Oltului şi primeau Trupul şi Sângele lui Hristos. Astfel, toţi petreceau în ascultare, în rugăciune, în dragoste şi în aşteptarea bunătăţilor viitoare. Şi era '''egumenul Gavriil''' iscusit părinte duhovnicesc al călugărilor şi sihaştrilor din Ţara Oltului şi printre cei dintâi sfetnici ai lui [[Mircea cel Bătrân]], care de multe ori îl cerceta şi îi urma sfatul. Era încă părintele sufletesc şi mângâietor al sătenilor de sub munte, atât de dincoace, cât şi de dincolo de Carpaţi, şi mulţi credincioşi îl căutau pentru binecuvântare şi cuvânt de folos.<br />
Astfel, întărind viaţa călugărească în cele două mănăstiri şi ajungând la adâncă bătrâneţe, '''Cuviosul părinte Gavriil''' şi-a dat sufletul cu pace, lăsând în urmă mulţi ucenici.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Gherman_din_Dobrogea&diff=18002Gherman din Dobrogea2010-05-22T12:25:30Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea''' s-a născut undeva în a doua jumătate secolului al IV-lea,în jurul anului 368,în Dacia Pontică,fiind rudă şi prieten din copilăr...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Cuvios Gherman din Dobrogea''' s-a născut undeva în a doua jumătate secolului al IV-lea,în jurul anului 368,în [[Dacia Pontică]],fiind rudă şi prieten din copilărie al Sfântului [[Ioan Casian]].<br />
Fiind mai vârstnic decât compatriotul său,'''Cuviosul Gherman''' a intrat din tinereţe în nevoinţa călugărească la una din mănăstirile existente în [[Tomis]], [[Histria]], [[Callatis]] sau [[Axiopolis]]. Întrucât mulţi asceţi „sciţi" se nevoiau în peşteri, cum atestă numeroasele toponime paleocreştine, se crede că şi '''Cuviosul Gherman''' s-a nevoit la început într-una din aceste peşteri.<br />
După o scurtă nevoinţă împreună cu prietenul său la una din mănăstirile din Dacia Pontică, '''Cuviosul Gherman''' se nevoieşte un timp cu Sfântul [[Ioan Casian]] la [[Betleem]] (380-385), aproape de '''Peştera Naşterii Domnului'''. Apoi pleacă împreună cu prietenul său în [[Egipt]] şi vizitează toate marile mănăstiri, sihăstriile de pe [[Valea Nilului]] şi pe sfinţii călugări anahoreţi din [[Muntele Nitriei]] şi din [[Sinai]]. În anul 399, '''Cuviosul Gherman''' se stabileşte cu Sfântul [[Ioan Casian]] la [[Constantinopol]], în preajma Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], pe care îl iubeau atât de mult.<br />
În anul 404, Sfântul [[Ioan Gură de Aur]] fiind exilat şi depus din scaun de împăratul [[Arcadie]], '''Cuviosul Gherman''' împreună cu Sfântul [[Ioan Casian]] se duc la Roma, spre a mijloci în favoarea marelui patriarh şi dascăl al lumii creştine, în faţa Papei [[Inocenţiu I]]. De aici nu se ştie unde s-a retras la bătrâneţe '''Cuviosul Gherman'''. El s-a săvârşit, fie la mănăstirea întemeiată de Sfântul [[Ioan Casian]] la Marsilia, fie s-a reîntors la mănăstirea din patria sa, în Dacia Pontică, unde se crede că şi-a săvârşit călătoria acestei vieţi în primele două decenii ale secolului V (probabil în anul 415), pomenirea sa făcându-se de către [[Biserica Ortodoxă]] la data de 29 februarie..</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Teotim_I_al_Tomisului&diff=18001Teotim I al Tomisului2010-05-22T12:10:15Z<p>Bogdanadrian87: </p>
<hr />
<div>'''Sfântul Ierarh Teotim I Scitul''' era de neam daco-roman,născându-se în [[Dacia Pontică]],undeva în a doua jumătate a secolului al IV-lea,fiind contemporan cu Sfinţii [[Ioan Casian]] si [[Gherman din Dobrogea]], format în tinereţe în aceeaşi mănăstire din „'''hotarele Casienilor şi ale Peşterilor'''".<br />
Acest episcop urcă pe scaunul '''Eparhiei Tomisului''', pe la anii 385-390, după mutarea din viaţă a episcopului [[Gherontie al Tomisului]]. Ca episcop al Tomisului este amintit pentru prima dată în anul 392, de Fericitul [[Ieronim]], în celebra sa lucrare „''De viris illustribus''", despre care spune că era păstor strălucit, cu mare dragoste de [[Dumnezeu]] şi de oameni, teolog învăţat şi scriitor talentat şi neobosit. El afirmă că „''a scris scurte tratate sub formă de dialoguri, în stilul vechii elocinţe''", ceea ce dovedeşte vasta sa cultură în retorica şi filosofia antică, greacă şi latină. Apoi, fericitul [[Ieronim]] încheie cu aceste cuvinte despre '''episcopul Teotim''': „''Aud că scrie şi alte lucrări''".<br />
[[Sozomen]], istoricul bisericesc, spune despre '''Teotim I''' că era de neam scit, adică locuitor al Dobrogei, şi că acesta purta părul lung, semn că el se ocupa cu „'''filosofia monastica'''” (deci cu viaţa monahală). Viaţa lui era modestă şi cumpătată, iar virtuţile şi înţelepciunea sa l-au făcut cunoscut chiar şi în rândul barbarilor huni din regiunea Dunării, care îl socoteau pe '''Teotim Scitul''' „'''zeul romanilor'''”. Acesta a încercat să-i câştige pentru credinţa creştină, arătându-se ospitalier şi făcându-le daruri.Barbarii au crezut însă că '''Teotim''' era bogat şi de acea au plănuit ca să-l ia prizonier. În această împrejurare se va arăta darul '''facerii de minuni''' al Sfântului, căci braţul celui ce a voit să arunce asupra Sfântului laţul pregătit, a rămas înţepenit în aer, fiind nevoie de rugăciunea Sfântului pentru a-l elibera pe barbar de înţepenire.<br />
Un alt scriitor creştin, [[Socrate]], spunea despre''' Sfântul Teotim''' că „''era cunoscut de toţi - împăraţi, episcopi, călugări, credincioşi şi barbari – pentru evlavia şi corectitudinea vieţii sale''”.<br />
Prin scrierile sale patristice, '''Sfântul Teotim I''' este considerat „''creatorul Filocaliei româneşti''". În gândirea sa a fost, desigur, influenţat de Sfântul [[Ioan Gură de Aur]] şi de părinţii capadocieni. '''Teotim I''' vorbeşte foarte frumos despre liniştea minţii şi a inimii.<br />
Sub păstoria lui '''Teotim I''', mănăstirile şi sihăstriile din [[Dobrogea]] secolului IV, renumite prin asceză şi isihie, au trăit o epocă de aur, devenind în secolele V-VI cunoscute în întreg imperiul prin vestiţii „'''călugări sciţi'''", răspândiţi, atât la nord de Dunăre până în Carpaţi, cât şi la sud până la [[Ierusalim]], [[Constantinopol]], [[Roma]] şi [[Africa]]. Bazilicile înălţate de el, ale căror ruine şi astăzi se văd, erau mari şi frumos ornamentate cu mozaicuri, ceea ce dovedeşte numărul impresionant de credincioşi, precum şi frumuseţea cultului şi arhitecturii secolelor IV-V.<br />
'''Sfântul Teotim Scitul''' era bine cunoscut împăratului [[Arcadie]] şi mai ales Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], căruia îi era prieten devotat. În anul 399, marele patriarh i-a trimis '''fericitului Teotim''' călugări misionari „''pentru nomazii sciţi de la [[Istm]]''", adică pentru huni. În anul 400, '''Sfântul Teotim I''' ia parte la un sinod local în Constantinopol, convocat de Sfântul '''Ioan Gură de Aur''', împotriva învăţăturii eretice a episcopului [[Antonin al Efesului]]. În anul 403, episcopul '''Teotim I''' este din nou în Constantinopol şi ia apărarea marelui patriarh şi dascăl a toată lumea, împotriva acuzaţiilor aduse de Sfântul [[Epifanie al Ciprului]], dovedind prin aceasta adânca legătură duhovnicească dintre episcopul străromân '''Teotim I''' şi Sfântul [[Ioan Gură de Aur]].<br />
Despre activitatea literară a '''Sfântului Ierarh Teotim''' nu cunoaştem prea multe date. Istoricii timpului spun doar că el a publicat în formă de dialog şi fraze scurte şi că a scris unele omilii la textele evanghelice. Din aceste precizări ne putem da seama însă că gândirea '''Sfântului Teotim''' era în consens cu gândirea marilor Părinţi ai Bisericii veacului al IV-lea, supranumit „secolul de aur al literaturii creştine”.<br />
Pe la sfârşitul primului deceniu al secolului al V-lea, '''fericitul episcop Teotim I''' s-a strămutat cu pace din viaţa aceasta, la cereştile lăcaşuri. Pentru viaţa sa curată, pentru opera sa misionară şi pentru credinţa sa dreaptă cu care a mărturisit pe [[Hristos]], [[Biserica Ortodoxă]] l-a trecut în rândul sfinţilor şi se face pomenirea lui la 20 aprilie.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Bretanion_al_Tomisului&diff=18000Bretanion al Tomisului2010-05-22T11:21:24Z<p>Bogdanadrian87: </p>
<hr />
<div>'''Sfântul Ierarh Bretanion (sau Vretanion)''' a vieţuit în secolul al IV-lea,fiind originar din Capadocia,fiind probabil ucenic al Sfântului Ierarh [[Vasile cel Mare]].El a ocupat scaunul [[Episcopiei Tomisului]] probabil prin anul 360, dovedindu-se un devotat păstor al turmei lui [[Hristos]] şi aprig apărător al credinţei ortodoxe niceene. <br />
<br />
==Viaţa==<br />
<br />
'''Episcopul Bretanion''' ducea o viaţă ascetică de sfinţenie şi se împotrivea cu dârzenie să nu pătrundă arianismul în hotarele eparhiei sale, care se întindea între [[Dunăre]] şi [[Marea Neagră]].<br />
Printr-o mărturie a istoricului bisericesc [[Sozomen]], cunoaştem un episod elocvent pentru bărbăţia şi înţelepciunea acestui ierarh al Bisericii. Astfel, împăratul [[Valens]], care era un aprig susţinător al ereziei ariene, a venit la [[Tomis]], după încheierea unei campanii războinice împotriva goţilor (369), şi intrând în catedrala episcopală a oraşului, a încercat să-l înduplece pe episcop să îmbrăţişeze credinţa rătăcită a arienilor, prin participarea la Sfintele taine alături de credincioşii arieni. Episcopul a refuzat însă, invocând hotărârile '''Sinodului I ecumenic de la Niceea''' (325), care condamnase arianismul, şi a părăsit biserica episcopală, mutându-se într-o altă biserică, împreună cu credincioşii ortodocşi.<br />
Împăratul s-a mâniat foarte pe episcop, şi a încercat să-l alunge pe acesta în exil, dar în cele din urmă nu a luat nici o măsură, temându-se de răscularea credincioşilor tomitani, al căror păstor era '''Bretanion''', căci aceşti credincioşi aveau un rol important în apărarea graniţelor imperiului de năvălirile barbare.Astfel putem înţelege din această istorisire că '''Bretanion''' era un episcop foarte iubit şi respectat de credincioşii săi.[[Sozomen]] îşi încheie relatarea sa cu următoarele cuvinte: ''„Iată în ce chip a înfruntat Vetranion zelul împăratului, el fiind, de altfel, bărbat destoinic şi renumit prin viaţa sa virtuoasă, precum mărturisesc şi sciţii înşişi".'' <br />
Un alt scriitor bisericesc care vorbeşte despre '''Sfântul Ierarh Bretanion''' este [[Teodoret]], '''episcopul Cirului''',care spune ''„Iar Vetranion, fiind împodobit cu tot felul de virtuţi şi încredinţându-i-se sarcina de arhiereu peste cetăţile din toată Sciţia (Dacia Pontică), şi-a înflăcărat cugetarea cu râvnă şi a înfruntat stricarea învăţăturilor dreptei credinţe şi fărădelegile comise de Valens împotriva dreptcredincioşilor...".''<br />
Alte ştiri despre viaţa şi activitatea ierarhului de Tomis le putem afla tot de la istoricii vremii. Se pare că '''Sfântul Ierarh Bretanion''' a avut un rol important în redactarea şi trimiterea documentelor cu privire la transferarea sfintelor moaşte ale Sfântului [[Sava de la Buzău]] în Capadocia, la cererea Sfântului [[Vasile cel Mare]]. Acest fapt se desprinde mai cu seamă din Scrisoarea nr. 165 a Sfântului [[Vasile cel Mare]] către '''Bretanion''', în care se arată că destinatarul acestei scrisori este vrednic de laudă datorită luptei sale pentru apărarea credinţei ortodoxe, totodată Sfântul Vasile şi mulţumind pentru ajutorul dat de '''Bretanion''' cu privire la mutarea sfintelor [[moaşte]] în Capadocia.<br />
Totodată, o altă epistolă a Sfântului [[Vasile cel Mare]] sugerează faptul că '''Bretanion''' este cel care ar fi redactat actul martiric al Sfântului [[Sava de la Buzău]]. Din păcate însă nu s-au păstrat scrisorile de răspuns ale episcopului '''Bretanion''' către Sfântul [[Vasile cel Mare]], ca să ne putem da seama mai bine de calităţile acestui ierarh de la Tomis.<br />
'''Fericitul episcop Bretanion''' a încurajat mult viaţa ascetică şi nevoinţa sihaştrilor de prin peşteri şi mici bisericuţe rupestre, după obiceiul sihaştrilor din Capadocia. El a călăuzit în copilărie, spre nevoinţa monahală, pe tânărul [[Ioan Casian]] cu prietenul său [[Gherman din Dobrogea]] şi tot el, probabil, a înălţat o bazilică pe cripta cu moaştele celor patru martiri de la Niculiţel.<br />
În timpul păstoriei sale existau în Eparhia Tomisului câteva aşezări monahale de renume, cu călugări cărturari şi teologi.<br />
'''Sfântul Ierarh Betranion''' şi-a dat sufletul în mâinile Domnului în anul 381, şi este cinstit de [[Biserica Ortodoxă]], ca sfânt, la 25 ianuarie.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Vasile_de_la_Moldovi%C8%9Ba&diff=17938Vasile de la Moldovița2010-05-21T09:39:44Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Cuvios Vasile de la Moldoviţa''',s-a născut într-un sat din nordul Moldovei,între anii 1370-1375,vieţuind în secolul al XV-lea. Auzind de viaţa aleasă şi buna râ...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Cuvios Vasile de la Moldoviţa''',s-a născut într-un sat din nordul Moldovei,între anii 1370-1375,vieţuind în secolul al XV-lea.<br />
Auzind de viaţa aleasă şi buna rânduială din [[Mănăstirea Moldoviţa]] şi fiind chemat de [[Hristos]], s-a făcut călugăr iscusit , întrecând pe mulţi cu smerenia, cu rugăciunea şi cu înţelepciunea cea duhovnicească.<br />
Văzând mitropolitul [[Iosif Muşat]] nevoinţa şi sfinţenia vieţii lui, l-a hirotonit preot şi l-a numit [[egumen]] al Mănăstirii Moldoviţa, povăţuind cu multă înţelepciune obştea încredinţată lui, încât era cinstit şi căutat, atât de călugări, cât şi de mulţi credincioşi. Pentru o mai bună cârmuire a mănăstirii, el a stat tot timpul în legătură cu alţi părinţi îmbunătăţiţi ce conduceau alte aşezăminte monahale moldovene: '''Domeţian de la Bistriţa-Neamţ''', '''Vasile de la Bistriţa''', '''Dosoftei (Dositei) de la Pobrota''', '''Silvan de la Neamţ''' şi alţii.<br />
Vestea numelui său ajunsese până la domnul Moldovei, [[Alexandru cel Bun]], şi la sfetnicii săi. Căci primise de la [[Dumnezeu]] darul facerii de minuni şi al înaintevederii şi nu puţini bolnavi vindeca şi cele viitoare mai înainte le cunoştea. Era încă sfetnic şi părinte duhovnicesc al marelui domn şi al multor cuvioşi şi sihaştri, şi toţi se foloseau de cuvintele lui. <br />
Acest sfânt egumen avea ucenici în [[Muntele Athos]] şi la [[Mănăstirea Studion]] din [[Bizanţ]], de unde a adus zeci de manuscrise bisericeşti la mănăstirea sa. El a întemeiat la Moldoviţa şi o vestită şcoală de monahi cateheţi şi caligrafi, pentru nevoile bisericilor de la sate.<br />
'''Cuviosul Vasile''' s-a săvârşit cu pace, lăsând în urmă peste o sută de ucenici şi o obşte cu totul aleasă. Dovedindu-se şi după moarte [[făcător de minuni]], iar trupul său găsindu-se nestricat, a fost aşezat în biserică şi cinstit de toţi ca un adevărat sfânt. În anii 1621-1622, teologul ucrainean, ieromonahul [[Zaharia Kopystenski]], scria despre el: „În Moldoviţa, în mănăstire, '''Sfântul Vasile făcătorul de minuni'''". Moaştele '''Cuviosului Vasile''' au fost aşezate în biserica veche,iar mai apoi,după prăpădirea ei,în anul 1535 au stat peste o sută de ani în noua biserică. Apoi, din cauza vitregiei vremurilor, au fost aşezate în biserică la un loc tăinuit, unde se află şi astăzi.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Pahomie_de_la_Peri&diff=17937Pahomie de la Peri2010-05-21T09:13:48Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuviosul părinte Pahomie de la Peri''' a vieţuit în secolele XIV-XV,fiind de loc din Ţara Oaşului. Intrând de tânăr în nevoinţa călugărească la unul din schiturile...</p>
<hr />
<div>'''Cuviosul părinte Pahomie de la Peri''' a vieţuit în secolele XIV-XV,fiind de loc din [[Ţara Oaşului]].<br />
Intrând de tânăr în nevoinţa călugărească la unul din schiturile existente în partea locului, s-a învrednicit în puţină vreme de darul preoţiei şi era plin de râvnă pentru mărturisirea lui Hristos şi pentru apărarea credinţei ortodoxe.<br />
Ajungând cunoscut în toate satele din Maramureş, '''Cuviosul Pahomie''' devine sfetnic şi părinte duhovnicesc al românilor maramureşeni, pe care îi cerceta şi îi povăţuia pe calea mântuirii.<br />
În anul 1391, când [[Mănăstirea Peri]] devine stavropighie, '''egumenul Pahomie''' este numit de patriarhul [[Antonie al Constantinopolului]], exarh patriarhal peste toate satele ortodoxe româneşti din nordul Transilvaniei.<br />
'''Cuviosul Pahomie''' umbla din sat în sat, sfinţea biserici noi, rânduia preoţi, judeca neînţelegerile bisericeşti, îmbărbăta pe ţărani, învăţa şi apăra dreapta credinţă. De asemenea, conducea duhovniceşte şi '''Mănăstirile Ieud''', '''Bârsana''' şi '''Peri''' din [[Maramureş]], în care se nevoiau zeci de călugări.<br />
'''Cuviosul Pahomie de la Peri''' face, astfel, din călugări părinţi şi apologeţi ai Ortodoxiei noastre străbune, iar din mănăstirile Maramureşului face adevărate cetăţi ortodoxe de rezistenţă şi apărare în nordul Transilvaniei mereu lovit de prozelitismul catolic. <br />
În cursul primelor decenii ale secolului al XV-lea, '''Cuviosul Pahomie de la Peri''', părintele românilor ortodocşi din Maramureş, s-a săvârşit cu pace, lăsând în urmă numeroşi călugări şi preoţi slujitori prin sate,vieţuin în fericirea veşnică de-a dreapta '''Sfintei Treimi'''.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Agaton,_Dionisie_%C8%99i_Iosif_din_Mun%C8%9Bii_Buz%C4%83ului&diff=17936Agaton, Dionisie și Iosif din Munții Buzăului2010-05-21T09:02:28Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuvioşii părinţi Agaton,Dionisie şi Iosif''' au vieţuit în secolul al XIV-lea,fiind sihaştri nevoitori în Munţii Buzăului. == Cuviosul Agaton Sihastrul == Acest ves...</p>
<hr />
<div>'''Cuvioşii părinţi Agaton,Dionisie şi Iosif''' au vieţuit în secolul al XIV-lea,fiind sihaştri nevoitori în [[Munţii Buzăului]].<br />
<br />
== Cuviosul Agaton Sihastrul ==<br />
<br />
Acest vestit sihastru s-a nevoit în [[Munţii Buzăului]] în prima jumătate a secolului al XIV-lea,mai întâi ostenindu-se într-o peşteră sub '''muntele lui Martirie''', aparţinând de sihăstria Fundătura,apoi, ajungând sihastru iscusit în lupta cea duhovnicească şi dascăl al vieţii pustniceşti, s-a învrednicit de darul preoţiei, adunând mai mulţi ucenici în jurul său, căci cuviosul era povăţuitor de suflete şi părinte duhovnicesc pentru mulţi, hrănindu-i cu alese cuvinte din [[Sfânta Scriptură]]. Cunoştea operele Sfinţilor Părinţi şi biruia cu multă pricepere ispitele vrăjmaşului diavol. <br />
În a doua jumătate a secolului al XIV-lea, '''Cuviosul Agaton''' s-a stabilit cu câţiva ucenici pe culmea muntoasă numită '''Crucea Spătarului''', cale de o jumătate de ceas de [[Sihăstria Fundătura]]. Aici şi-a săpat cu mâinile sale o mică biserică în stâncă, cu hramul Sfântul [[Ioan Gură de Aur]], pentru care avea mare evlavie. Alături de biserică, cuviosul şi-a făcut o mică chilie, unde se nevoia ziua şi noaptea în post şi rugăciune. Ucenicii săi, în număr de 12, după tradiţia isihastă din partea locului, şi-au săpat şi ei chilii în piatră pe acelaşi munte, în preajma '''Cuviosului Agaton'''.<br />
<br />
== Cuviosul Dionisie Sihastrul ==<br />
<br />
'''Cuviosul Dionisie Sihastrul''' a fost unul din sihaştrii cei mai renumiţi de la sihăstria Fundătura. El s-a nevoit aici în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Prin tradiţie i se spunea „Torcătorul", deoarece se ocupa cu torsul lânii, din care îşi câştiga existenţa, îndeletnicire obişnuită celor mai mulţi sihaştri din [[Munţii Buzăului]]. <br />
Ajungând cu darul lui [[Hristos]] la măsura nepătimirii, şi-a săpat o peşteră într-o stâncă greu accesibilă, la 4 metri deasupra pământului. În peşteră, cuviosul şi-a făcut un mic paraclis de rugăciune, unde neîncetat dădea laudă lui [[Dumnezeu]]. Aici s-a nevoit '''Cuviosul Dionisie Sihastrul''' mai mult de 30 de ani, răbdând cu bărbăţie frigul iernii, umezeala, foamea şi mai ales cumplitele ispite de la diavoli. Şi era aşa de sporit printre sihaştrii din partea locului, că izgonea duhurile necurate din oameni şi cunoştea cele viitoare. Pentru aceea mulţi îl cinsteau şi-i cereau cuvânt de folos.<br />
'''Cuviosul Dionisie Torcătorul''' a crescut mai mulţi ucenici, care au ajuns şi ei sihaştri vestiţi şi i-au urmat întru totul nevoinţa.<br />
<br />
== Cuviosul Iosif Sihastrul ==<br />
<br />
'''Cuviosul Iosif''' este numărat printre cei mai vestiţi sihaştri nevoitori din partea locului. Mai întâi s-a nevoit în [[Sihăstria Fundătura]], iar la începutul secolului al XV-lea s-a aşezat în peştera care îi poartă numele, aproape de alte peşteri pustniceşti, pe care o măreşte şi-i adaugă două ferestre. În această peşteră s-a nevoit '''Cuviosul Iosif''' zeci de ani, ajungând mare dascăl al liniştii, preot şi povăţuitor de suflete. Numele lui era cunoscut până departe şi mulţi bolnavi se vindecau cu rugăciunile lui. <br />
Adunând mai mulţi sihaştri în jurul lui, '''Cuviosul Iosif''' a făcut din peştera sa o adevărată sihăstrie pe Valea Bordeiului şi pe munţii Martirie, Cecilia şi Crucea Spătarului din apropiere. Mulţi din ucenicii săi se nevoiau în mici bordeie de lemn şi pământ risipite pe toată valea din apropiere.<br />
<br />
Aceşti cuvioşi părinţi sihaştri ce s-au nevoit în Munţii Buzăului,se numără acum în ceata cuvioşilor părinţi,în Împărăţia cea Cerească,rugându-se neîncetat pentru noi toţi.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ciprian_de_la_Neam%C8%9B&diff=17935Ciprian de la Neamț2010-05-21T08:36:30Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuviosul Ciprian de la Neamţ''',a fost cel dintâi ucenic al Cuviosului Gherman de la Neamţ şi împreună nevoitor cu dânsul în Muntele Athos şi la Neamţ,văzând lu...</p>
<hr />
<div>'''Cuviosul Ciprian de la Neamţ''',a fost cel dintâi ucenic al Cuviosului [[Gherman de la Neamţ]] şi împreună nevoitor cu dânsul în [[Muntele Athos]] şi la Neamţ,văzând lumina zilei pe plaiurile moldoveneşti,în prima jumătate a secolului al XIV-lea.<br />
Răposând părintele său duhovnicesc, '''Cuviosul Ciprian''' a ajuns întâistătător al '''Mănăstirii Neamţ''', povăţuind această sfinţită obşte mai bine de zece ani,crescând numeroşi fii duhovniceşti, deprinzându-i pe toţi cu smerenia, rugăciunea şi desăvârşita dragoste în [[Iisus Hristos]].<br />
În timpul stăreţiei sale,[[Mănăstirea Neamţ]] număra peste 80 de monahi,printre ei numărându-se şi vestitul ieroschimonah [[Iosif Muşat]],pe care îl tunse în monahism şi îl lăsă egumen în locul său. <br />
'''Cuviosul Ciprian''' a fost şi un iscusit duhovnic şi dascăl al rugăciunii,în timpul său dezvoltându-se mult viaţa isihastă în jurul lavrei.<br />
'''Cuviosul Ciprian''' s-a mutat cu pace la Domnul în anul 1373.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Gherman_de_la_Neam%C8%9B&diff=17934Gherman de la Neamț2010-05-21T08:23:07Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuviosul Gherman de la Neamţ''',s-a născut în Moldova,în a doua jumătate a secolului al XIII-lea,nevoidu-se în tinereţe la Muntele Athos. Întorcându-se în pămân...</p>
<hr />
<div>'''Cuviosul Gherman de la Neamţ''',s-a născut în [[Moldova]],în a doua jumătate a secolului al XIII-lea,nevoidu-se în tinereţe la [[Muntele Athos]].<br />
Întorcându-se în pământul părinţilor săi cu câţiva ucenici şi aflând loc retras de lume în [[Munţii Neamţului]], a fost călăuzit de [[Duhul Sfânt]] să sihăstrească aici,întemeind la începutul secolului al XIV-lea o vestită sihăstrie pe locul actualei '''Mănăstiri Neamţ'''.<br />
'''Cuviosul Gherman''' adunând în jurul său mai mulţi ucenici a înălţat o mică biserică de lemn cu hramul Sfântul [[Ioan Teologul]]. În anul 1320, ucenicii l-au ales egumen şi părinte duhovnicesc, nevoindu-se împreună în desăvârşită dragoste de [[Hristos]], în rugăciune şi linişte.<br />
'''Sihăstria Sfântului Ioan Teologul''', a fost înnoită mai târziu de [[Bogdan I]], întemeietorul Moldovei (1359-1365) şi de urmaşii lui, devenind cea dintâi mănăstire voievodală muşatină.<br />
'''Cuviosul Gherman ieroschimonahul''' a povăţuit obştea sa până în anul 1362, devenind vestit duhovnic al călugărilor şi lucrător al rugăciunii lui Iisus, învăţând pe sihaştri această dumnezeiască lucrare. <br />
Ajuns la adânci bătrâneţi şi bineplăcând lui [[Dumnezeu]], '''Cuviosul Gherman''', cel dintâi stareţ al Mănăstirii Neamţ, s-a săvârşit cu pace în anul 1362 numărându-se în ceata cuvioşilor părinţi.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Iachint_de_Vicina&diff=17933Iachint de Vicina2010-05-21T07:55:36Z<p>Bogdanadrian87: </p>
<hr />
<div>'''Sfântul Ierarh Iachint de Vicina''' a vieţuit în secolul al XIV (născându-se probabil spre finalul secolului al XIII-lea),fiind ultimul conducător al [[Mitopoliei de Vicina]],urmându-i mitopolitului [[Kiril de Vicina]] (1347 - 1348).<br />
Acesta nu a păstorit pentru mult timp Mitopolia de Vicina,anul 1359 găsindu-l la Curtea de Argeş,Sinodul din Constantinopol,patriarhul [[Calist I]] şi împăratul [[Ioan al V-lea Paleologul]] aprobând cererea domnitorului [[Nicolae Alexandru]] Basarab,'''Sfântul Ierarh Iachint''' devenind ''păstor duhovnicesc al tuturor românilor din Dobrogea şi Ţara Românească''.<br />
Astfel, Eparhia de Vicina dispare şi ia fiinţă o nouă mitropolie românească, cunoscută sub numele de [[Mitropolia Ungrovlahiei]],'''Sfăntul Ierarh Iachint''' devenind astfel primul '''Mitropolit al Ţătii Româneşti'''.<br />
Ca păstor şi părinte sufletesc al tuturor românilor dintre Dunăre şi Carpaţi, '''mitropolitul Iachint''' a avut grijă să hirotonească preoţi pentru toate satele, să zidească biserici în oraşe şi sate, să întemeieze noi aşezări mănăstireşti şi să ţină în strânsă legătură duhovnicească Biserica Ţării Româneşti cu Patriarhia din Constantinopol,purtând totodată de grijă credincioşii ortodocşi din părţile vecine, îndeosebi din [[Transilvania]], cărora le trimitea preoţi şi călugări misionari.<br />
Acest ierarh, ajutat de domnul ţării, [[Vladislav I Vlaicu]], a încurajat şi susţinut mult monahismul românesc.El a adus în ţară pe Sfântul [[Nicodim de la Tismana]], care venea din [[Muntele Athos]], pentru a organiza câteva mânăstiri-lavre după model atonit. El a trimis numeroşi călugări „vlahi" la [[Mănăstirea Cutlumuş-Athos]], unde au ajuns călugări vestiţi. Iar în ţară a organizat mai multe mănăstiri la Tismana, Curtea de Argeş, Câmpulung-Muscel, Cozia, Snagov, Târgovişte, Bolintinul din Deal şi din Vale, Tânganu, Cotmeana şi altele.<br />
Ultimii ani din viaţă i-au fost grei din cauza bolilor şi a supărărilor provocate de unii răuvoitori,neputând participa la Sinodul Patriarhal din 1370 al cărui membru era de drept.Într-o scrisoare adresată patriarhului Constantinopolului,'''Sfântul Ierarh Iachint''' se justifica spunând : "''O slăbiciune grozavă m-a cuprins şi sufăr cele multe''" ... "''sufăr şi sunt jignit tocmai la bătrâneţile mele''",la acuzele aduse cum că ar fi "''profanator si dispreţuitor al Bisericii lui Dumnezeu''".<br />
Ultimele cuvinte adresate patriarhului de către sfântul ierarh sunt : "''să nu treci cu vederea bătrâneţea mea înaintată şi asprimea bolii mele,iar rugăciunile preasfinţiei tale sa-mi fie pavăză pentru totdeauna''".<br />
'''Sfântul Mitopolit Iachint''' a murit la [[Curtea de Argeş]] in anul 1372,după ce a păstorit cu râvnă,a sfătuit cu înţelepciune şi a pătimit cu răbdare şi smerenie.Pentru credinţa sa ortodoxă,viaţa sa sfântă şi dragostea sa faţă de Biserică şi neam,'''mitopolitul Iachint''',se numară acum printre Sfinţii Ierarhi ai lui [[Dumnezeu]],fiind totodată '''o podoabă de mare preţ a neamului nostru românesc'''.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Iachint_de_Vicina&diff=17932Iachint de Vicina2010-05-21T07:54:18Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Ierarh Iachint de Vicina''' a vieţuit în secolul al XIV (născându-se probabil spre finalul secolului al XIII-lea),fiind ultimul conducător al Mitopoliei de Vicina...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Ierarh Iachint de Vicina''' a vieţuit în secolul al XIV (născându-se probabil spre finalul secolului al XIII-lea),fiind ultimul conducător al [[Mitopoliei de Vicina]],urmându-i mitopolitului [[Kiril de Vicina]] (1347 - 1348).<br />
Acesta nu a păstorit pentru mult timp Mitopolia de Vicina,anul 1359 găsindu-l la Curtea de Argeş,Sinodul din Constantinopol,patriarhul [[Calist I]] şi împăratul [[Ioan al V-lea Paleologul]] aprobând cererea domnitorului [[Nicolae Alexandru]] Basarab,'''Sfântul Ierarh Iachint''' devenind ''păstor duhovnicesc al tuturor românilor din Dobrogea şi Ţara Românească''.<br />
Astfel, Eparhia de Vicina dispare şi ia fiinţă o nouă mitropolie românească, cunoscută sub numele de [[Mitropolia Ungrovlahiei]],'''Sfăntul Ierarh Iachint''' devenind astfel primul '''Mitropolit al Ţătii Româneşti'''.<br />
Ca păstor şi părinte sufletesc al tuturor românilor dintre Dunăre şi Carpaţi, '''mitropolitul Iachint''' a avut grijă să hirotonească preoţi pentru toate satele, să zidească biserici în oraşe şi sate, să întemeieze noi aşezări mănăstireşti şi să ţină în strânsă legătură duhovnicească Biserica Ţării Româneşti cu Patriarhia din Constantinopol,purtând totodată de grijă credincioşii ortodocşi din părţile vecine, îndeosebi din [[Transilvania]], cărora le trimitea preoţi şi călugări misionari.<br />
Acest ierarh, ajutat de domnul ţării, [[Vladislav I Vlaicu]], a încurajat şi susţinut mult monahismul românesc.El a adus în ţară pe Sfântul [[Nicodim de la Tismana]], care venea din [[Muntele Athos]], pentru a organiza câteva mânăstiri-lavre după model atonit. El a trimis numeroşi călugări „vlahi" la [[Mănăstirea Cutlumuş-Athos]], unde au ajuns călugări vestiţi. Iar în ţară a organizat mai multe mănăstiri la Tismana, Curtea de Argeş, Câmpulung-Muscel, Cozia, Snagov, Târgovişte, Bolintinul din Deal şi din Vale, Tânganu, Cotmeana şi altele.<br />
Ultimii ani din viaţă i-au fost grei din cauza bolilor şi a supărărilor provocate de unii răuvoitori,neputând participa la Sinodul Patriarhal din 1370 al cărui membru era de drept.Într-o scrisoare adresată patriarhului Constantinopolului,'''Sfântul Ierarh Iachint''' se justifica spunând : "''O slăbiciune grozavă m-a cuprins şi sufăr cele multe''" ... "''sufăr şi sunt jignit tocmai la bătrâneţile mele''",la acuzele aduse cum că ar fi "''profanator si dispreţuitor al Bisericii lui Dumnezeu''".<br />
Ultimele cuvinte adresate patriarhului de către sfântul ierarh sunt : "''să nu treci cu vederea bătrâneţea mea înaintată şi asprimea bolii mele,iar rugăciunile preasfinţiei tale sa-mi fie pavăză pentru totdeauna''".<br />
'''Sfântul Mitopolit Iachint''' a murit la [[Curtea de Argeş]] in anul 1372,după ce a păstorit cu râvnă,a sfătuit cu înţelepciune şi a pătimit cu răbdare şi smerenie.Pentru credinţa sa ortodoxă,viaţa sa sfântă şi dragostea sa faţă de Biserică şi neam,'''mitopolitul Iachint''',se numară acum printre Sfinţii Ierarhi ai lui [[Dumnezeu]],fiind totodată '''o podoabă de mare preţ al neamului nostru românesc'''.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Macarie_de_Vicina&diff=17931Macarie de Vicina2010-05-21T07:08:58Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: Preacuviosul între sfinţi părintele nostru '''Macarie de Vicina''' s-a născut undeva la sfârşitul secolului al XIII-lea virţuind până aproape de jumătatea secolului ...</p>
<hr />
<div>[[Preacuviosul]] între [[sfinţi]] părintele nostru '''Macarie de Vicina''' s-a născut undeva la sfârşitul secolului al XIII-lea virţuind până aproape de jumătatea secolului al XIV-lea.<br />
[[Cuviosul]] [[Ierarh]] '''Macarie''' a ajuns în anul 1337 [[mitropolit]] al Vicinei,urmând în această funcţie arhierească mitropolitului [[Luca de Vicina]],păstorind turma lui [[Hristos]] de la [[Gurile Dunării]] până în anul 1347.<br />
Între anii 1341-1347, mitropolitul '''Macarie al Vicinei''' ia parte la mai multe sinoade locale care au avut loc la [[Patriarhia din Constantinopol]]. În cele două sinoade din anii 1341 şi 1343, care discută şi iau apărarea Sfântului [[Grigorie Palama]], privind învăţătura isihastă atonită de iluminare duhovnicească prin practicarea rugăciunii lui [[Iisus]] şi învăţătura despre energiile necreate ale [[Duhului Sfânt]], mitropolitul '''Macarie al Vicinei''', alături de patriarhul ecumenic, [[Ioan al XlV-lea Caleca]], aprobă aceste învăţături palamite de iluminare şi sporire duhovnicească, ca fiind întru totul adevărate şi ortodoxe.<br />
Mitropolitul '''Macarie''', de formaţie isihastă atonită, era bun prieten al Sfântului [[Grigorie Palama]], '''arhiepiscopul Tesalonicului''', şi al Sfântului [[Grigorie Sinaitul]], întemeietorul '''Mănăstirii Paroria''', vestit centru isihast din Munţii Balcani pe la jumătatea secolului al XIV-lea, unde se nevoiau şi numeroşi călugări „vlahi" din Ţara Românească şi Dobrogea. Mitropolitul '''Macarie al Vicinei''' apără cu statornicie [[Ortodoxia]] la Gurile Dunării, susţine Mănăstirea Sfântul Atanasie cel Mare de la Niculiţel şi micile sihăstrii din partea locului, intră în legătură cu voievodul [[Alexandru I Basarab]] şi hirotoneşte preoţi pentru Ţara Românească şi pentru sudul Moldovei. El era părinte sufletesc, atât al românilor de la sudul, cât şi de la nordul Dunării.<br />
Acest mare susţinător al monahismului românesc şi aprig apărător al ortodoxiei se mută în anul 1347,la cereştile lăcaşuri,numărându-se în ceata Cuvioşilor Ierarhi.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Montanus_%C8%99i_Maxima_din_Singidunum&diff=17924Montanus și Maxima din Singidunum2010-05-19T21:43:14Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfinţii Mucenici Montanus,preotul şi sotia sa Maxima''',au vieţuit în secolul al IV-lea,în cetatea Singidunum fiind de neam '''daco-romani'''. La începutul anului 304,câ...</p>
<hr />
<div>'''Sfinţii Mucenici Montanus,preotul şi sotia sa Maxima''',au vieţuit în secolul al IV-lea,în cetatea [[Singidunum]] fiind de neam '''daco-romani'''.<br />
La începutul anului 304,când a început prigoana împotriva creştinilor,preotul '''Montanus''' a fugit în cetatea [[Sirmium]],din provincia [[Pannonia Inferior]] (azi [[Mitroviţa]]) unde îşi avea reşedinţa împăratul [[Galeriu]],ginerele lui [[Diocletian]].Dar a fost prins şi aici şi dus în faţa lui [[Probus]],guvernatorul provinciei.Stând la judecată,preotul '''Montanus''' a răspuns cu îndrăzneală că este creştin şi că nu va aduce niciodată jertfe zeilor: “''Eu am primit învăţătură să îndur mai bine chinurile decât,lepădându-mă de Dumnezeu,să aduc jertfă demonilor''”.Fiind pus la chinuri,a rezistat cu aceeaşi tărie,spunând: “''Ma aduc jertfă prin chinurile acestea Dumnezeului meu,Caruia I-am jertfit''”.În faţa acestei dârzenii,neînfricat în faţa chinurilor,[[Probus]] a poruncit să fie adusă soţia lui '''Montanus''',preoteasa '''Maxima''',socotind că ea va fi mai slabă din fire şi îl va îndupleca să aducă jertfe zeilor.Dar,spre uimirea tuturor,a cerut şi ea sa fie pusă la chinuri,voind să se facă astfel părtaşă la Patimile Domnului.În felul acesta,toate încercările lui [[Probus]] de a-i abate din drumul pe care şi l-au ales singuri,au rămas zadarnice.Drept aceea,a poruncit sa fie înecaţi în râul Sava.Auzind de această hotărâre,fericiţii '''Montanus''' şi '''Maxima''' au grăit plini de bucurie: “''Îti multumim,Doamne Iisuse Hristoase că ne-ai dat răbdare şi ne-ai găsit vrednici de mărirea cea veşnică''”.Iar când au ajuns pe ţărmul râului Sava spre a fi daţi morţii,preotul '''Montanus''' s-a rugat astfel: “''Doamne Iisuse Hristoase,care ai pătimit pentru mântuirea lumii,primeşte sufletele robilor Tăi Montanus şi Maxima,care pătimesc pentru numele Tău''”.Iar nelegiuiţii slujitori ai lui [[Probus]] le-au legat câte o piatră de gât şi i-au aruncat în râu.Valurile apelor au tras la mal trupurile lor sfinţite,pe care le-au îngropat dupa cuviinţă dreptmaritorii creştini care-i cunoscuseră.<br />
În acest chip au primit cununile muceniciei preotul '''Montanus''' din [[Singidunum]] şi sotia sa '''Maxima''',în cetatea Sirmium,în zilele împaratului păgân Diocletian,în anul 304,în 26 martie.Se cuvine să stim că '''Montanus''' este socotit ca fiind primul preot daco- roman cunoscut cu numele din istoria [[Bisericii]] noastre, ca şi sotia sa.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Pasicrat_%C5%9Fi_Valentin&diff=17923Pasicrat şi Valentin2010-05-19T21:22:17Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfinţii Mucenici Pasicrat şi Valentin''' au trăit în secolul al III-lea,fiind fraţi.Aceşti doi fraţi erau ostaşi creştini din legiunea armatei romane la Dunăre,cu sed...</p>
<hr />
<div>'''Sfinţii Mucenici Pasicrat şi Valentin''' au trăit în secolul al III-lea,fiind fraţi.Aceşti doi fraţi erau ostaşi creştini din legiunea armatei romane la [[Dunăre]],cu sediul la [[Durostor]],sub comanda lui [[Avsolan]],căpetenia acelui loc,în timpul împăraţilor [[Diocleţian]] şi [[Maximian Galeriu]].<br />
Văzând aceşti doi fraţi că păgânii se închină la pietre neînsufleţite,s-au aprins de râvnă pentru adevăratul [[Dumnezeu]] şi au mărturisit cu îndrăzneală că Hristos este adevăratul Dumnezeu,iar idolii sunt materie neînsufleţită.De aceea,în 298 ei au fost arestaţi şi au fost duşi la comandantul legiunii,care le-a arătat statuia zeului [[Apollo]] şi le-a cerut să-i aducă jertfă.'''Pasicrat''', apropiindu-se, l-a scuipat în faţă zicând „Astfel de cinstire se cuvine zeului acestuia”.Pentru aceasta păgânii l-au legat cu lanţuri de fier şi l-au dus la închisoare.Astfel fiind întemniţat,de el s-a apropiat fratele său,'''Valentin''',care,puţin mai înainte,de teamă,voia să jertfească zeului,tăgăduind pe [[Hristos]],şi scăpând astfel de chinuri.'''Pasicrat''' văzându-l,l-a respins,spunându-i că este nevrednic de rudenia cu el.<br />
Fiind cercetat din nou,'''Valentin''' l-a mărturisit de această dată pe [[Hristos]],ca şi fratele său,iar în urma acestei mărturisiri a fost condamnat la moarte,prin tăierea capului,împreună cu fratele său.Astfel,pe când slujitorii îi duceau afară din cetate, pentru a împlini uciderea,mama acestor bravi mucenici îi însoţea,încurajându-i să fie fără de frică,şi să fie gata să sufere moartea pentru Domnul Hristos.Ajungând la locul stabilit,celor doi fraţi li s-au tăiat capetele,astfel că la vârste fragede, '''Pasicrat''' având 22 de ani, iar '''Valentin''' 30 de ani,s-au învrednicit a fi primiţi de Domnul în rândurile sfinţilor Săi.Apoi,mama lor a luat trupurile celor doi sfinţi mucenici şi le-a înmormântat cu cinste,după rânduielile creştineşti,slăvind pe [[Dumnezeu]],Cel ce i-a binecuvântat cei doi fii cu moarte mucenicească.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Nicandru_%C8%99i_Marcian&diff=17922Nicandru și Marcian2010-05-19T21:14:43Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfinţii Mucenici Nicandru şi Marcian''' au vieţuit în secolele III – IV,fiind ostaşi în armata romană de la Dunăre şi făceau serviciul militar în cetatea [[Durosto...</p>
<hr />
<div>'''Sfinţii Mucenici Nicandru şi Marcian''' au vieţuit în secolele III – IV,fiind ostaşi în armata romană de la [[Dunăre]] şi făceau serviciul militar în cetatea [[Durostor]].În urma biruinţei asupra perşilor,împăratul [[Maximian Galeriu]] a îndepărtat din armată pe ostaşii creştini,în anul 298,arestându-i şi persecutându-i până la moarte.El îi socotea vinovaţi de slăbirea şi decăderea [[Imperiului Roman]].<br />
Deoarece Sfinţii '''Nicandru''' şi '''Marcian''' au mărturisit,împreună cu alţi trei ostaşi: '''Pasicrat,Valentin''' şi '''Isihie''' şi cu veteranul '''Iuliu''' că sunt creştini,au fost aruncaţi în închisoare din porunca împăratului.După aceea au fost din nou cercetaţi,îndemnaţi şi apoi siliţi să se lepede de [[Hristos]]. Dar ei,nevrând aceasta,au fost daţi la chinuri,înţepaţi cu suliţa,pârjoliţi în foc,aruncaţi pe cărbuni aprinşi şi bătuţi cu toiege.După toate aceste chinuri li s-a turnat saramură peste rănile deschise şi apoi au fost târâţi prin cioburi ascuţite,încât li s-au zdrobit gurile şi obrajii.Ei însă au rămas statornici în credinţa Domnului nostru [[Iisus Hristos]],iar împăratul,văzând că nu mai are ce face,a poruncit să li se taie capetele.<br />
Astfel,cei doi [[Mucenici]] ai lui [[Hristos]] şi-au primit cununa cea neveştejită a măririi,pentru tăria credinţei lor.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Lup_din_Novae&diff=17921Lup din Novae2010-05-19T21:08:07Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Mucenic Lup''' a trăit în cetatea Novae,de lângă Dunărea de Jos (astăzi Siştov),în secolele III - IV,ca sclav,şi din această pricină era împilat de nedrept...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Mucenic Lup''' a trăit în cetatea [[Novae]],de lângă Dunărea de Jos (astăzi Siştov),în secolele III - IV,ca sclav,şi din această pricină era împilat de nedreptăţile celor bogaţi şi puternici.Avea însă nădejdea că [[Dumnezeu]] îşi va ţine făgăduinţele sale,şi anume „''Fericiţi cei săraci cu duhul, că a lor este împărăţia cerurilor''” (Luca 6, 20).<br />
Ca membru al clasei sclavilor,şi conform legiuirilor romane din acea vreme,Sfântul Mucenic nu se bucura de protecţia legilor,nu avea nici un drept şi era apăsat de munci grele şi de lipsuri.Din această stare de asuprire şi umilinţă,Sfântul Mucenic '''Lup''' a fost ridicat de [[Hristos]],prietenul celor năpăstuiţi,la adevărata libertate,fericire şi bucurie.<br />
Astfel,din întunericul robiei şi al apăsărilor lumeşti,Sfântul Mucenic '''Lup''' a fost ridicat la fericirea şi lumina cea pururi fiitoare,unde se roagă neîncetat pentru cei obidiţi,ca şi pentru mântuirea tuturor. A ajuns aici prin jertfa sa cea mucenicească,fiind străpuns de ascuţişul sabiei păgâneşti,datorită credinţei sale creştine,în data de 23 august, anul 304.<br />
Cinstirea lui s-a făcut mereu în cetatea [[Novae]] şi împrejurimi cu multă evlavie de către populaţia creştină daco-romană, la sărbătoarea lui luând parte şi creştinii din clasele de jos,dar şi cei din clasele conducătoare.Astfel se face că pe la sfârşitul sec. al VI-lea, prinţul [[Petru]],fratele împăratului bizantin [[Mauriciu]],a vizitat cetatea [[Novae]],chiar în ziua prăznuirii Sfântului Mucenic '''Lup''',acest fapt fiind consemnat de documentele vremii.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Isihie_de_la_Durostor&diff=17920Isihie de la Durostor2010-05-19T20:58:33Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Mucenic Isihie''' a vieţuit in secolele III – IV fiind ostaş creştin ce făcea parte din legiunea armatei romane de la Dunăre,staţionată în cetatea [[Durostor...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Mucenic Isihie''' a vieţuit in secolele III – IV fiind ostaş creştin ce făcea parte din legiunea armatei romane de la [[Dunăre]],staţionată în cetatea [[Durostor]] din provincia [[Moesia Inferior]].<br />
Acest Sfânt mucenic a pătimit împreună cu alţi 5 sfinţi mucenici: [[Pasicrat]],[[Valentin]], [[Nicandru]],[[Marcian]] şi [[Iuliu Veteranul]].Sfinţilor [[Pasicrat]] şi [[Valentin]] li s-au tăiat capetele la 24 aprilie,iar Sfântului [[Iuliu Veteranul]] la 27 mai.În ziua pătimirii veteranului Iuliu,Sfântul '''Isihie''',care se afla în închisoare cu el,i-a adresat o rugăminte ca să-şi aducă aminte de el când va sosi în faţa Domnului,căci curând va urma şi el aceeaşi soartă.Iar Sfântul Iuliu l-a îmbărbătat pe acest curajos ostaş al lui [[Hristos]],amintindu-i de făgăduinţele făcute de către Domnul către cei ce vor răbda până la sfârşit.<br />
Sfântul '''Isihie''' s-a încununat cu moartea martirică la 15 iunie,prin tăierea capului,şi astfel şi-a dat viaţa în mâinile Domnului.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Iuliu_Veteranul_din_Durostor&diff=17919Iuliu Veteranul din Durostor2010-05-19T20:51:01Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul''' a trăit în secolele III – IV,fiind contemporan cu Sfînţii Mucenici Pasicrat şi Valetin. Pornindu-se prigoana împotriva creştini...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul''' a trăit în secolele III – IV,fiind contemporan cu Sfînţii Mucenici [[Pasicrat]] şi [[Valetin]].<br />
Pornindu-se prigoana împotriva creştinilor,a fost dus la judecată în faţa dregătorului locului,[[Maxim]],şi acest soldat veteran,pe nume '''Iuliu''',care a fost acuzat că nu vrea să asculte de poruncile împăraţilor şi să jertfească zeilor.<br />
[[Maxim]] a căutat să-l înduplece cu blândeţe pe veteranul soldat să jertfească zeilor,arătându-i că nu este mare lucru să facă aceasta,şi că dacă va jertfi,se va bucura de o leafă substanţială.'''Iuliu''' (sau Ioan) însă s-a împotrivit la toate acestea,arătând că nu banii satanei îl va determina să se lepede de credinţa sa cea întru [[Hristos]].Apoi a avut loc o discuţie între [[Maxim]] şi Sfântul Mucenic,din care a reieşit faptul că pentru '''Iuliu''' este mai de preţ să moară pentru [[Hristos]],decât să ţină seama de legile păgâne care îndemnau la cinstirea zeilor.<br />
Văzând [[Maxim]] curajul şi neclintirea lui '''Iuliu''' în credinţă,a poruncit ca să i se taie capul Sfântului.Astfel, în anul 304,la data de 27 mai,s-a pus capăt vieţii pământeşti a acestui veteran ostaş în oastea lui Hristos,Care l-a răsplătit pe Sfântul Mucenic cu cununa măririi dumnezeieşti.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Hermes_din_Bononia&diff=17918Hermes din Bononia2010-05-19T20:41:56Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Mucenic Hermes''' a slujit cu smerenie şi adâncă evlavie lui Hristos în biserica cetăţii Bononia,fiind exorcist.El se învrednicise de acest dar de la [[Hri...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Mucenic Hermes''' a slujit cu smerenie şi adâncă evlavie lui [[Hristos]] în biserica cetăţii [[Bononia]],fiind exorcist.El se învrednicise de acest dar de la [[Hristos]],şi ca atare avea un mare rol în pregătirea celor care doreau să primească botezul creştin,citind rugăciunile de lepădare şi alungare a duhurilor celor rele din trupurile şi sufletele lor. <br />
Neînfricoşându-se de asprele măsuri de prigonire a închinătorilor şi slujitorilor lui [[Hristos]],luate de împăratul [[Diocleţian]],exorcistul '''Hermes''' primea în biserică pe cei stăpâniţi de duhurile rele,şi prin harul divin şi puterea rugăciunii,le alunga şi-i tămăduia pe aceştia.Sfântul Mucenic '''Hermes''' va arăta prigonitorilor [[Bisericii]] folosul slujirii sale în biserică şi va primi cu bucurie şi curaj sfârşitul mucenicesc al vieţii sale pământeşti,atunci când călăii păgâni i-au tăiat capul,în ziua de 31 decembrie.<br />
Astfel,Sfântul Mucenic al lui Hristos,'''Hermes''',s-a dovedit a fi vrednic de cinstire de-a lungul veacurilor,nu numai în cetatea sa,ci şi în cea apropiată,[[Rataria]],şi oriunde trăiau suflete creştine,ce căutau mântuirea cu ajutorul confraţilor,ce se rugau din cer pentru ei.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Emilian_de_la_Durostor&diff=17917Emilian de la Durostor2010-05-19T20:35:07Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Mucenic Emilian''' a trăit în secolul al IV-lea,în Durostor,fiind fiul unui prefect roman pe nume Sabbatianus. În aceea vreme a venit la Durostor vicarul [[Cap...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Mucenic Emilian''' a trăit în secolul al IV-lea,în [[Durostor]],fiind fiul unui prefect roman pe nume [[Sabbatianus]].<br />
În aceea vreme a venit la Durostor vicarul [[Capitolinus]],un om cu mintea întunecată de răutate şi invidie şi un aprig persecutor,care se lăuda că toată cetatea aduce ofrande zeilor păgâni, fiind râvnitoare „credinţei strămoşeşti”.De aceea,a poruncit să se facă un mare ospăţ,la care să fie chemate toate căpeteniile sale.<br />
În timpul petrecerii,'''Emilian''',umplându-se de râvnă pentru Dumnezeul cel adevărat,a luat un ciocan şi a intrat în capiştea idolească din acel oraş,unde a sfărâmat toţi idolii care se găseau acolo,a răsturnat altarele,a doborât sfeşnicele şi a vărsat toate vasele şi jertfele cele idoleşti,după care a plecat de acolo,nefiind aflat de nimeni.<br />
Auzind despre cele întâmplate cu capiştea idolească,[[Capitolinus]] s-a umplut de mânie şi a poruncit să fie adus făptaşul imediat,oricine ar fi el.Ieşind ostaşii,aceştia au văzut pe un oarecare ţăran ce trecea pe acolo de la câmp,pe care ostaşii l-au arestat,l-au bătut şi l-au dus la [[Capitolinus]].Văzând aceasta,'''Emilian''' a cugetat în sinea sa şi a ieşit înaintea ostaşilor,spunându-le ca să-l ia pe el în locul acelui om nevinovat,căci el era făptaşul căutat de ei.<br />
Astfel,Sfântul '''Emilian''' va ajunge în faţa lui [[Capitolinus]],unde va mărturisi care este adevăratul [[Dumnezeu]],iar că idolii din acea capişte erau nişte pietre fără suflet,mute şi surde,care nu erau bune de nimic.Auzind acestea,vicarul a poruncit ca [[Sfântul]] să fie dezbrăcat de hainele sale,după care a poruncit să fie aspru bătut cu vine.Neîncetând a-l mărturisi pe [[Hristos]],Sfântul a răbdat cu bărbăţie toate acele chinuri.Văzând [[Capitolinus]] că Sfântul este de neînduplecat,a poruncit ca Sfântul să fie luat şi dus în afara cetăţii,unde să fie aruncat în cuptor.Înainte însă de a fi aruncat în foc,Sfântul a cerut să fie lăsat să facă puţină rugăciune,după care, aruncat fiind în foc,a ieşit de acolo nevătămat,după care s-a însemnat cu semnul [[Sfintei Cruci]],şi şi-a dat sufletul în mâinile lui [[Hristos]],la data de 18 iulie 362,aşa cum arată actul său martiric,păstrat până în zilele noastre.Femeia lui [[Capitolinus]],care în taină era şi ea creştină,i-a cerut acestuia să o lase să ia corpul Sfântului mucenic,care era neatins de foc,pentru a-l putea îngropa după cuviinţă.Astfel, după ce creştinii au uns cu evlavie trupul Sfântului,l-au dus la locul numit [[Gedina]] unde l-au îngropat.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ermil_%C8%99i_Stratonic&diff=17916Ermil și Stratonic2010-05-19T20:14:32Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic''' au trăit în secolele III – IV în ţinutul Iliricului şi al Dunării de mijloc.Şi pornindu-se persecuţiile împotriva creştinilor,m...</p>
<hr />
<div>'''Sfinţii Mucenici Ermil şi Stratonic''' au trăit în secolele III – IV în ţinutul Iliricului şi al Dunării de mijloc.Şi pornindu-se persecuţiile împotriva creştinilor,mulţi păgâni pârau pe creştini autoritaţiilor.Printre cei pârâţi la împărat că sunt creştini se afla şi diaconul '''Ermil''',care era acuzat că dispreţuia zeii romani.Auzind aceasta,împăratul a poruncit să fie adus imediat înaintea sa.Auzind aceasta,[[Sfântul]] s-a bucurat că trebuie să dea seamă de credinţa sa,şi a primit bucuros să meargă la împărat.Întrebat fiind de ce nu slujeşte zeilor păgâni,[[Sfântul]] a răspuns că slujeşte numai Dumnezeului nevăzut,nu zeităţilor surde şi neînsufleţite,făcute de mâini omeneşti,din lemn ori din pietre,despre care „mai curând te apucă râsul cât de neputincioase sunt, iar nu să te închini lor”.<br />
La aceste vorbe împăratul a poruncit să fie bătut peste faţă cu un bici de metal,după care să fie chinuit şi mai tare,iar mai pe urmă a poruncit să fie întemniţat timp de trei zile,nădăjduind că astfel se va lepăda de credinţa creştină.În temniţă,[[Sfântul]] a primit întărire de la [[Dumnezeu]],că va birui pe tiran şi va lua cununa muceniciei.<br />
După cele trei zile de stat în temniţă,Sfântul a fost adus iarăşi la judecată în faţa împăratului,şi întrebat fiind dacă s-a răzgândit,a răspuns că „eu de Domnul [[Hristos]] nu mă voi despărţi, ci numai Lui îi voi sluji”.Astfel, împăratul s-a înverşunat şi mai tare, şi a poruncit către şase ostaşi să-l ia pe [[Sfânt]] şi să-l întindă la pământ,bătându-l până se va răzgândi.Supus acestor chinuri,Sfântul nu a scos nici măcar un geamăt,ci numai se ruga Domnului să-l întărească până la sfârşit.La un moment dat,din înălţimi s-a auzit un glas care vestea că peste 3 zile va fi izbăvit de chinuri, iar împăratul,auzind acestea,a poruncit ca statornicul diacon să fie dus iarăşi în temniţă.<br />
În faţa celor întâmplate, temnicerul încredinţat cu paza Sfântului,pe nume '''Stratonic''' s-a înduioşat cu inima,căci în taină era şi el creştin, doar că un timp nu s-a arătat pe faţă.Când '''Ermil''' a fost dus a treia oară la judecată, împăratul, văzând că acesta nu se leapădă de credinţa sa,a poruncit ostaşilor să rupă cu unghii de fier pântecele Sfântului,ca să se vadă măruntaiele din el.Văzând acestea,Stratonic a izbucnit în plâns şi a început să îngrijească rănile Sfântului.El a fost văzut însă de unul din ostaşi, care l-a pârât împăratului.Auzind aceasta, împăratul i-a poruncit lui '''Stratonic''' să aducă jertfe idolilor.Stratonic însă a mărturisit că este vechi prieten cu '''Ermil''' şi că şi el este creştin, ca atare refuză să jertfească idolilor.Înfuriat peste măsură, împăratul a poruncit ca Stratonic să fie dezbrăcat de haine şi să fie bătut cu beţe peste tot trupul.În timp ce era bătut,'''Stratonic''' îşi ridica privirea către diaconul '''Ermil''',cerându-i ca să se roage lui [[Dumnezeu]] să poată păzi credinţa sa întreagă,pentru a răbda chinurile până la capăt.<br />
Văzând împăratul că nu-i poate îndupleca în nici un fel pe cei doi mucenici,a poruncit ca diaconul '''Ermil''' să fie spânzurat de un copac, iar trupul să-i fie ciopârţit cu cuţitele,după care să fie aruncat în valurile Dunării.Astfel,cei doi au primit moartea mucenicească, în ziua de 13 ianuarie 303.La trei zile după aceasta, trupurile [[Sfinţilor]] [[Mucenici]] au fost adunate laolaltă într-un sicriu,ca să rămână veşnica pomenire a lor,în acelaşi chip în care şi dragostea lui [[Hristos]] i-a unit pe amândoi,având zi de [[pomenire]] 13 ianuarie.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Donat,_Romul,_Silvan_%C8%99i_Venust_din_Smirnum&diff=17915Donat, Romul, Silvan și Venust din Smirnum2010-05-19T19:54:12Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfinţii Mucenici Donat diaconul,Romul preotul,Silvan diaconul si Venust''' au vieţuit în secolele III – IV,fiind de loc din cetatea Smirnum. == Sfântul Mucenic Donat,dia...</p>
<hr />
<div>'''Sfinţii Mucenici Donat diaconul,Romul preotul,Silvan diaconul si Venust''' au vieţuit în secolele III – IV,fiind de loc din cetatea [[Smirnum]].<br />
<br />
== Sfântul Mucenic Donat,diaconul ==<br />
<br />
Acesta era diacon la biserica din [[Singidunum]],aproape de cetatea [[Smirnum]].Pornindu-se persecuţiile împotriva creştinilor,diaconul Donat a fost prins şi dus în faţa lui [[Victorian]],conducătorul acestor ţinuturi,care a căutat să-l determine să se lepede de credinţa sa şi să jertfească zeilor romani.Donat însă îi arată lui [[Victorian]] că zeii romani nu sunt decât materie moartă,numai [[Hristos]] fiind adevăratul [[Dumnezeu]].La auzul acestor cuvinte,Victorian i-a spus lui Donat că este nebun,dar acesta a replicat fulgerător, spunând:„Tu şi judecătorii voştri sunteţi nebuni”,căci el socotea o curată nebunie a nu vedea deşertăciune slujirii idoleşti.Aceste cuvinte a înfuriat peste măsură pe [[Victorian]],care a poruncit ca Donat să fie pus în lanţuri,după care să i se taie capul.<br />
Astfel, la 21 august, anul 304, acest Sfânt mucenic dintre strămoşii neamului nostru s-a mutat la cămările cereşti,prin ascuţişul săbiei,lângă apele adânci ale [[Dunării]],care n-au despărţit,ci au unit întotdeauna pe înaintaşii noştri de acelaşi sânge şi aceeaşi credinţă.<br />
<br />
== Sfântul Mucenic Romul,preotul ==<br />
<br />
Acesta a fost contemporan cu Donat diaconul,şi slujea ca preot în cetatea [[Smirnum]],fiind plin de har,de iubire jertfelnică şi de tărie în dreapta credinţă.De aceea,el lupta cu nădejde pentru statornicirea şi creşterea credinţei celei adevărate în poporul credincios.<br />
Pornindu-se însă prigoana împotriva creştinilor,preotul Romul a fost prins şi dus în localitatea [[Cibales]],aproape de [[Smirnum]],unde a fost judecat şi osândit la moarte,prin tăierea capului cu sabia.Astfel, împreună cu Donat diaconul a pătimit şi acest vrednic slujitor al lui [[Hristos]].Cinstitele lui moaşte au fost duse mai târziu, în secolul al IV-lea, în localitatea [[Concordia]],din provincia [[Friul]] din [[Italia]] nordică,unde s-au bucurat de cinstirea cuvenită.<br />
<br />
== Sfântul Mucenic Silvan,diaconul ==<br />
<br />
Acesta slujea ca diacon în aceeaşi biserică unde slujea şi Romul preotul,cinstind prin faptele sale [[Evanghelia]] lui [[Hristos]] şi ajutând la propovăduirea cuvântului Acesteia către strămoşii noştri daco-romani care locuiau la [[Dunăre]].El a fost prins odată cu Romul,şi amândoi au fost duşi la [[Cibales]],unde a primit aceeaşi soartă ca şi Romul preotul.<br />
Astfel,în ziua de 21 august a anului 304,Silvan diaconul a fost învingător în lupta cu păcatul,biruind prin moarte mucenicească,prin tăierea capului,cinstind astfel neamul din care se trăgea şi pământul pe care l-a stropit cu sângele său nevinovat.<br />
<br />
== Sfântul Mucenic Venust ==<br />
<br />
Cu uciderea lui Romul,Silvan,Donat şi a multor altor creştini la [[Cibales]], cruzimea conducătorilor păgâni nu a fost pe deplin satisfăcută,astfel că întâistătătorul [[Victorian]] a luat şi alte măsuri de urmărire şi pedepsire a creştinilor.<br />
Astfel,cercetându-se aşezămintele din jurul cetăţii Smirnum,a fost aflat ca fiind creştin şi Venust,care era frate geamăn al Sfântului Donat diaconul.Fiind dus în faţa lui Victorian,acesta i-a adus aminte de moartea fratelui său,şi l-a îndemnat,ameninţându-l cu moartea,să se lepede de credinţa sa.Însă Venust nu s-a tulburat,ci a vestit pe [[Hristos]] cu şi mai multă tărie,totodată arătând deşertăciunea slujirii idoleşti.Atunci,[[Victorian]],mâniindu-se,a poruncit ca Venust să fie dus la locul de execuţie al fratelui său,şi acolo să fie supus la aceiaşi moarte mucenicească,prin tăierea capului.Astfel, tot în data de 21 august 304, ca şi ceilalţi martiri,Venust a sfinţit cu sângele său locul pătimirii sale,mutându-se în cămările cele cereşti ale [[Mântuitorului]].</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Dasie_din_Durostor&diff=17914Dasie din Durostor2010-05-19T19:33:49Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Mucenic Dasie din Durostor''' (astăzi Silistra) a trăit în secolele III-IV d.H.A fost soldat în armata romană.Condamnarea sa la moarte este legată de sărbătoar...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Mucenic Dasie din Durostor''' (astăzi [[Silistra]]) a trăit în secolele III-IV d.H.A fost soldat în armata romană.Condamnarea sa la moarte este legată de sărbătoarea Saturnaliilor.Exista obiceiul să aleagă prin tragere la sorti un "rege al Saturnaliilor“,o persoana care îmbracată în hainele zeului [[Saturn]],putea petrece liber în public,împlinindu-şi orice dorintă şi imitând pentru treizeci de zile excesele şi desfrâul zeului [[Saturn]]. Sfantul Dasie refuză,mărturisind că este [[creşti]]n.Auzind acestea, slujitorii fărădelegii l-au închis îndată într-o temniţă întunecoasă,iar a doua zi l-au scos de acolo şi l-au dus,legat, la pretoriul legatului roman,[[Bassus]].Acolo,legatul i-a poruncit să se închine chipurilor împărăteşti care asigură pacea, dau ostaşilor leafa şi se îngrijesc în fiecare zi de binele tuturor.Dar [[Sfântul]] a răspuns că el nu slujeşte împăratului pământesc,ci Celui Ceresc.Cu toate înduplecările,şi concesiile făcute de [[Bassus]] lui Dasie, acesta nu s-a lepădat de credinţa creştină,mărturisind că mai bine primeşte chinuri şi moarte decât lepădarea de creştinism.Dupa mai multe chinuri,i s-a tăiat capul la trei zile dupa alegerea sa ca „rege al Saturnaliilor”, la 20 noiembrie 304.<br />
[[Moaştele]] Sfântului Dasie au rămas până în anul 579 la [[Durostor]],iar de acolo au fost duse în [[Italia]],la [[Ancola]], din cauza năvălirii avarilor.La Ancola au fost aşezate cu mare cinste în biserica Sfântului [[Chiriac]],iar inscripţia greacă,păstrată pe racla sa,aminteşte cu precizie faptul că Sfântul Dasie a fost „''adus din Durostor''”.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Claudiu,_Castor,_Sempronian_%C5%9Fi_Nicostrat_din_Smirnum&diff=17913Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat din Smirnum2010-05-19T19:16:05Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfinţii Mucenici Claudiu,Castor,Sempronian şi Nicostrat''' au vieţuit în secolele al III-lea – al IV-lea fiind originari din Smirnum.Cei patru au primit [[Taina Sfântulu...</p>
<hr />
<div>'''Sfinţii Mucenici Claudiu,Castor,Sempronian şi Nicostrat''' au vieţuit în secolele al III-lea – al IV-lea fiind originari din [[Smirnum]].Cei patru au primit [[Taina Sfântului Botez]] din mâinile episcopului [[Chiril al Antiohiei]],ce se afla surghiunit în ţinutul Iliricului.<br />
Cei patru erau sculptori iscusiţi,care lucrau pentru împăratul [[Diocleţian]].Aflând acesta că erau creştini,şi că mulţi din locuitorii cetăţii,păgâni fiind,s-au răzvrătit împotriva lor,împăratul ordonă unui dregător cu numele [[Lampadie]],să facă cercetări şi să liniştească lucrurile.Însă porneşte o răscoală în urma căreia [[Lampadie]] este ucis.Auzind aceasta,împăratul s-a temut ca nu cumva rudele mortului să pornească o răscoală generală,şi ca atare s-a decis să termine cu cei cinci,dând ordin ca aceştia să fie închişi de vii în sicrie de plumb şi să fie aruncaţi în apele fluviului [[Sava]].Auzind această veste,va muri de supărare şi episcopul [[Chiril]], care se afla şi el închis în temniţă.După câteva zile,un creştin cu numele de [[Nicodim]] a scos sicriele din apă şi a avut grijă de înmormântarea osemintelor sfinţilor.<br />
Aceşti Sfinţi Mucenici ai Domnului au ca zi de pomenire data de 9 noiembrie.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Cuvio%C8%99ii_p%C4%83rin%C8%9Bi_de_la_Sih%C4%83stria_Agapia_Veche&diff=17912Cuvioșii părinți de la Sihăstria Agapia Veche2010-05-19T18:49:06Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuvioşii părinţi Evloghie,Pimen,Misail,Vasile si Paisie''' au vieţuit şi s-au nevoit în apropierea Mănăstirii Agapia Veche intre secolele XVI – XVII. Chipul în care ...</p>
<hr />
<div>'''Cuvioşii părinţi Evloghie,Pimen,Misail,Vasile si Paisie''' au vieţuit şi s-au nevoit în apropierea [[Mănăstirii Agapia Veche]] intre secolele XVI – XVII.<br />
Chipul în care s-au nevoit aceşti sfinţi sihaştri şi faptele bune ce le-au săvârşit în viaţă, singur [[Dumnezeu]] le stie,Care cercetează inimile şi rărunchii oamenilor.Însa crucile grele de plumb şi sicriele în care au fost îngropaţi dovedesc nevoinţa aspră pe care o duceau. Căci toţi erau mari lucrători ai rugaciunii lui [[Iisus]] şi trăiau în desăvârşită linişte şi bucurie dumnezeiască,păzindu-şi mintea curată de gânduri şi ostenindu-şi trupul cu înfrânarea şi privegherea.<br />
Cinstitele lor [[moaşte]] au fost descoperite în anul 1838,cu oseminte galbene şi bine mirositoare,fiind reîngropate în cimitirul “Livada Părinţilor” de la Mănăstirea Agapia Veche.Pe unii dintre aceştia i-a cunoscut încă din viaţă mitropolitul [[Dosoftei]],iar despre alţii numai a auzit.<br />
Astăzi, trupurile acestor cuvioşi părinţi şi rugători ai neamului nostru se odihnesc,uitate,în "Livada Părinţilor" de la Agapia Veche,iar sufletele lor cântă neîncetat cu îngerii în Ceruri măririle lui [[Dumnezeu]].</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Cuvio%C8%99ii_siha%C8%99tri_de_pe_Valea_Secului&diff=17911Cuvioșii sihaștri de pe Valea Secului2010-05-19T18:24:30Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuvioşii părinti Moise,Prohor,Veniamin,Spiridon,Chiriac,Visarion,Ştefan şi Atanasie''' au vieţuit în secolul al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea,nevoindu-se aceş...</p>
<hr />
<div>'''Cuvioşii părinti Moise,Prohor,Veniamin,Spiridon,Chiriac,Visarion,Ştefan şi Atanasie''' au vieţuit în secolul al XVI-lea – începutul secolului al XVII-lea,nevoindu-se aceştia în codrii seculari de pe valea pârâului [[Secu]],din apropierea actualei [[Mănăstiri Secu]],fiind cu metania de la [[Mănăstirea Neamţ]].<br />
Doritori de fericită linişte şi fiind umbriţi de harul [[Sfăntului Duh]], s-au făcut pustnici vestiţi,fiind printre cei dintâi sihaştri cunoscuţi pe valea Secului,amintiţi în actele vremii. Nevoinţa lor a fost aşa de aleasă,încat numele şi faptele lor au ajuns până la domnul ţării şi mulţi ucenici li s-au alăturat,ţoti acestia la un loc,formând prima sihastrie pe valea pârâului Secu.<br />
Odată cu întemeierea [[Schitului lui Zosim]] (1564),o parte dintre ei au intrat în obşte,sub ascultarea egumenului [[Dosoftei]],iar ceilalti au ramas mai departe la "chilii" în pădure.<br />
Cuvioşii părinti Moise,Prohor,Veniamin,Spiridon,Chiriac,Visarion,Ştefan şi Atanasie s-au nevoit toată viaţa în linişte,în post,în rugaciune şi în cugetarea celor dumnezeieşti.<br />
După mulţi ani de aspră nevoinţa,cei opt sihaştri iubitori de [[Hristos]] s-au săvârşit cu pace către sfârşitul secolului al XVI-lea,lăsând în urmă numeroşi ucenici şi o profundă tradiţie isihastă.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Cuvio%C8%99ii_siha%C8%99tri_de_pe_Muntele_Bisericani&diff=17901Cuvioșii sihaștri de pe Muntele Bisericani2010-05-19T15:16:56Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuvioşii părinţi Simon,Metodie,Varnava,Petru,Averghie,Gherman,Pir şi Grecu''',împreună cu alţi nouă sihaştrii,ale căror nume s-au uitat de către oameni,dar nu şi de că...</p>
<hr />
<div>'''Cuvioşii părinţi Simon,Metodie,Varnava,Petru,Averghie,Gherman,Pir şi Grecu''',împreună cu alţi nouă sihaştrii,ale căror nume s-au uitat de către oameni,dar nu şi de către [[Dumnezeu]],au fost ucenicii Cuviosului [[Iosif din pustiul Iordanului]],vieţuind în secolul al XV-lea,fiind români de origine,mai puţin Pir şi Grecu,care erau de origine din [[Palestina]].<br />
Urmând dascălului lor,aceştia au sihăstrit şi s-au nevoit in [[Muntele Bisericani]] din [[Moldova]],fiecare având peştera sa,rugându-se toată săptămâna singuri în aspră nevoinţă,iar în sărbători se adunau în peştera cuviosului [[Iosif]] şi făceau priveghere de toată noaptea.<br />
Aceşti cuvioşi părinţi ai noştrii,erau toţi iubitori de [[Hristos]] şi lucrători ai rugaciunii inimii,mijlocind neîncetat pentru mântuirea lumii şi strălucind pe munte ca nişte făclii duhovniceşti.<br />
Spre sfârşitul secolului al XV-lea,aceşti cuvioşi sihaştri de pe Muntele Bisericani s-au strămutat pe rând,la cereştile lăcaşuri,iar moaştele lor au fost aşezate în pesterile în care s-au săvârşit.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sofronie,_Pimen_%C8%99i_Siluan_de_la_M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C8%9B&diff=17894Sofronie, Pimen și Siluan de la Mănăstirea Neamț2010-05-19T13:39:06Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuvioşii părinţi Sofronie,Pimen şi Siluan de la Mănăstirea Neamţ''' au vieţuit în secolele XIV – XV,născuţi fiind pe pământ moldovenesc şi cu metania de la [[Muntel...</p>
<hr />
<div>'''Cuvioşii părinţi Sofronie,Pimen şi Siluan de la Mănăstirea Neamţ''' au vieţuit în secolele XIV – XV,născuţi fiind pe pământ moldovenesc şi cu metania de la [[Muntele Athos]].Aflând chemarea lui Hristos,cei trei s-au facut călugări sihaştrii într-una din sihăstriile Athosului,făcându-se ei mai apoi,ucenici ai Cuviosului părinte [[Nicodim de la Tismana]] şi ostenindu-se împreuna la [[Mănăstirea Hilandar]].<br />
Aceştia au venit în [[Moldova]] spre anul 1365,întrând în obştea Mănăstirii Neamţ sub ascultarea stareţului [[Ciprian]],fiind călugări desăvârşiţi şi duhovnici iubitori de [[Hristos]], sihăstrind mai multi ani în pădurile seculare din jurul marii lavre şi formând numeroşi ucenici.<br />
Pentru sfinţenia vieţii lor,aceşti cuvioşi părinţi s-au învrednicit a fi şi egumeni ai Mănăstirii Neamţ.Astfel,cuviosul Sofronie a păstorit obştea Mănăstirii Neamţ între anii 1392-1393,ieroschimonahul Pimen a condus această lavră între anii 1393-1400,iar cuviosul Siluan a fost egumen la Neamţ între 1400-1402,continuând activitatea duhovnicească a înaintaşilor săi<br />
Săvârşind călătoria lor pe acest pământ,aceşti trei cuvioşi părinţi ai noştri de la [[Mănăstirea Neamţ]] s-au mutat la cele veşnice,dându-şi sufletele lor sfinte în mâinile lui [[Dumnezeu]]..</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Teodor_de_Vicina&diff=17891Teodor de Vicina2010-05-19T12:45:23Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Fericitul Ierarh Teodor de Vicina''' a vieţuit în secolul al XIII-lea,fiind primul mitropolit atestat documentar care a păstorit Mitropolia de la Vicina (probabil [[Isac...</p>
<hr />
<div>'''Fericitul Ierarh Teodor de Vicina''' a vieţuit în secolul al XIII-lea,fiind primul [[mitropolit]] atestat documentar care a păstorit [[Mitropolia de la Vicina]] (probabil [[Isaccea]] de astazi),în timpul împăratului bizantin [[Andronic II Paleologul]] (1282-1328).<br />
Mitropolitul Teodor de Vicina,era de origine grec,născut,fie la Bizanţ fie în Dacia Pontică,asupra acestui fapt părerile specialiştilor fiind împărţite.<br />
Fericitul mitropolit Teodor de Vicina a participat la Sinodul Patriarhiei din Constatntinopol,din anul 1285,ce s-a ţinut în Biserica Vlaherne (adica “a vlahilor”).Mitropolitul Teodor revine la Constantinopol în anul 1292,unde semnează "Tomul sinodic contra latinilor".<br />
Acest vrednic slujitor al lui [[Dumnezeu]],a fost un bun păstor al turmelor lui [[Hristos]] de la Gurile Dunării,fiind în bune relaţii cu mitropoliţii din jurul său,purtând de grijă credincioşilor de la nordul Dunării (trimiţându-le preoţi şi călugări misionari hirotoniţi la [[Vicina]]) şi susţinând aşezările monahale din eparhia sa,[[mănăstiri]] şi [[sihăstri]] pe atunci destul de vestite.<br />
Ajuns la adânci bătrâneţi,fericitul mitropolit Teodor al Vicinei s-a mutat la cereştile lăcaşuri undeva spre sfârşitul secolului al XIII-lea.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Lauren%C8%9Biu_de_Novae&diff=17874Laurențiu de Novae2010-05-19T11:40:13Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: Fericitul episcop '''Laurenţiu de Novae''',a vieţuit în secolele IV – V,pastorind peste Dacia intre anii 401 – 417,făcând numeroase catehizări şi luptând pentru ra...</p>
<hr />
<div>Fericitul [[episcop]] '''Laurenţiu de Novae''',a vieţuit în secolele IV – V,pastorind peste [[Dacia]] intre anii 401 – 417,făcând numeroase catehizări şi luptând pentru raspândirea religiei creştine printre [[geţi]].<br />
Pe când era la [[Sirmium]],episcopul Laurenţiu a primit o scrisoare a Papei [[Inocenţiu]] în legătură cu ideile eretice ale episcopului [[Fotin]],iar sub influenţa marilor scriitori răsăriteni,indeosebi a Sfăntului [[Ioan Gură de Aur]],episcopul Laurenţiu de Novae a scris lucrările "De Paenitentia" (Despre pocăinţă) şi "De Elemosyna" (Despre milostenie).<br />
Episcopul Laurenţiu a desfăşurat o bogată activitate obştească.Scrierile sale se adresau în special unor comunităţi daco-romane,acesta fiind numit de catre [[Sigebert de Gembloux]] ca fiind '''“dulce ca mierea”''',dispunând de o remarcabila artă a compozitiei.<br />
Spre mijlocul primei jumătăţi a secolului al V-lea,fericitul episcop Laurenţiu de Novae se mută la Domnul,în Împărăţia cea fără de sfârşit.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Leontie_Bizantinul_(Dobrogea)&diff=17873Leontie Bizantinul (Dobrogea)2010-05-19T10:45:13Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: Fericitul monah '''Leontius Byzantinus''' a vieţuit în Dobrogea secolelor V – VI,fiind contemporan cu Cuviosul Ioan Maxentiu şi Sfântul Dionisie cel Mic. Acest m...</p>
<hr />
<div>[[Fericitul]] [[monah]] '''Leontius Byzantinus''' a vieţuit în Dobrogea secolelor V – VI,fiind contemporan cu Cuviosul [[Ioan Maxentiu]] şi Sfântul [[Dionisie cel Mic]].<br />
Acest monah daco-roman,a fost unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai „scolii teologice de la Tomis”,fiind un mare aparator al dogmelor creştine şi al monahismului românesc de început.<br />
Prin scrierile sale teologico-dogmatice : "Trei cărţi contra nestorienilor şi eutichienilor", "Combaterea argumentelor aduse de [[Sever]]" şi "30 de capitole contra lui [[Sever]]",fericitul monah Leontius Bzyantinus este considerat creatorul metodei [[scolastice]] preluată mai apoi de mediile creştine occidentale,fiind asemeni altor mulţi monahi ganditori şi scriitori creştini din spaţiul tomiţan,o punte de legătură între creştinismul apusean şi răsăritean.<br />
Fericitul [[monah]] daco-roman Leontius Bzyantinus se mută la cele veşnice în aprilie 544.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Ioan_Maxen%C8%9Biu_din_Dacia_Pontic%C4%83&diff=17872Ioan Maxențiu din Dacia Pontică2010-05-19T10:21:02Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuviosul Ioan Maxentiu''',a vieţuit în Dobrogea secolelor V – VI,fiind considerat "'''cel mai învaţat călugăr scit'''",fiind contemporan cu Sfântul [[Dionisie cel Mic]...</p>
<hr />
<div>'''Cuviosul Ioan Maxentiu''',a vieţuit în [[Dobrogea]] secolelor V – VI,fiind considerat "'''cel mai învaţat călugăr scit'''",fiind contemporan cu Sfântul [[Dionisie cel Mic]],văzând lumina zilei pe la jumătatea secolului al V-lea.<br />
Cuviosul părinte Ioan,a intrat de tânăr in obştea unei mănăstiri din [[Eparhia Tomisului]],invăţând adâncul teologiei in mai multe mănăstiri din Răsărit,locuind de multe ori în preajma [[Constantinopolului]].<br />
Fericitul părinte Ioan Maxentiu,a scris,''Epistola călugărilor sciţi,adresată episcopilor africani Datin şi Fortunat'',în care se susţine formula teologica "theopashita" că "unul din Treime a patimit cu trupul",împreună cu alţi patru călugări sciţi - '''Petru,Ioan,Leontiu si Ioan'''.<br />
Cuviosul părinte Ioan Maxentiu,a fost unul dintre cei mai importanti teologi creştini ai primei jumătăţi a mileniului I dupa nasterea lui [[Hristos]],un apărător aprig al ortodoxiei şi un puternic condamnator al ereziilor.De asemenea,cuviosul părinte monah Ioan Maxentiu a scris opt carţi în care tratează diferite probleme hristologice şi antropologice şi combate cu tărie nestorianismul si monofizismul lui [[Eutihie]],cele mai importante lucrari ale sale fiind : “Mărturisire de credinţa ortodoxă”,”Contra Nestorienilor”,”Răspuns la Epistola Papei [[Hormisda]]” şi altele. <br />
Dupa o lungă osteneală,prin scris şi asceză,pe care a dus-o acest fericit şi multlăudat călugăr scit,în acele grele vremuri de frământări,dezbinări si erezi,apărând dreapta credintă ortodoxă si propovăduind [[Evanghelia]] lui [[Hristos]],Cuviosul monah scit Ioan Maxentiu se mută la cele veşnice,numărându-se în ceata sfintilor cuvioşi parinţi.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Epifanie_de_la_Vorone%C8%9B&diff=17870Epifanie de la Voroneț2010-05-18T23:20:42Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfăntul Cuvios Epifanie de la Voronet''' a vieţuit în secolul al XVII-lea în Moldova,fiind originar din părţile Sucevei,fiind unul dintre cei mai mari schimonahi ai [[Mă...</p>
<hr />
<div>'''Sfăntul Cuvios Epifanie de la Voronet''' a vieţuit în secolul al XVII-lea în [[Moldova]],fiind originar din părţile Sucevei,fiind unul dintre cei mai mari schimonahi ai [[Mănăstirii Voroneţ]] din acea perioadă,silindu+se în toate să urmeze nevoinţa marelui stareţ [[Sfăntul Daniil Sihastrul]].<br />
Dar,întrucât ostenelile cele ascunse ale sfintilor singur [[Dumnezeu]] le ştie, tot aşa şi faptele cele bune ale '''Cuviosului Epifanie''' ne-au ramas necunoscute.În traditia locului se spune că era foarte ascultător şi blînd,"biruind desăvârşit pre toate cetele vrăjmasilor celor nevăzuti prin adancă smerenia sa".Era dascăl al rugăciunii şi iscusit povăţuitor de suflete, căci vedea asezarea inimii fiecăruia şi cu numele lui [[Hristos]] izgonea duhurile rele dintre oameni.<br />
Sfârşindu-şi viaţa sa pământească şi întru toate bineplăcut lui Dumnezeu fiind,s-a strămutat cu pace la cele veşnice, cinstit fiind de toti ca un adevărat [[sfânt]] şi de minuni făcător,în a doua jumătate a secolului al XVII-lea.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Damian_%C5%9Fi_Iosif_de_la_Basarabi&diff=17867Damian şi Iosif de la Basarabi2010-05-18T22:45:17Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuvioşii noştrii parinţi Damian si Iosif de la Basarabi''' au vieţuit în Dobrogea secolelor IX – X. Aceşti doi cuvioşi parinţi sufleteşti ai sihaştrilor de la [[Bas...</p>
<hr />
<div>'''Cuvioşii noştrii parinţi Damian si Iosif de la Basarabi''' au vieţuit în [[Dobrogea]] secolelor IX – X.<br />
Aceşti doi cuvioşi parinţi sufleteşti ai sihaştrilor de la [[Basarabi]],au fost doi ieromonahi dintre cei mai distinşi,care au condus comunitatea sihaştrilor de la Basarabi,cel dintâi fiind Damian şi mai apoi Iosif,ambii fiind preoţi slujitori şi părinţi duhovniceşti ai acestei asezări pustniceşti,săvârsind cele sfinte, primind şi formând pe calugări, spovedind şi împărtăşind pe fiecare cu [[Trupul]] şi [[Săngele]] Domnului şi îi cercetau la peşterile şi chiliile lor. Pentru sfintenia vietii lor şi pentru cinstea de care se bucurau,ucenicii lor le-au săpat numele pe pereţii bisericuţei din mijloc,care,probabil, era centrul duhovnicesc al acestei sihăstrii din Dobrogea,pentru a ramane veşnic în amintirea poporului dreptcredincios al lui [[Hristos]].</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Teotim_al_II-lea_al_Tomisului&diff=17866Teotim al II-lea al Tomisului2010-05-18T22:23:16Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Ierarh Teotim al II-lea''',a vieţuit în Dacia Pontică în secolul al V-lea,urmând Sfântului Ierarh Alexandru ca episcope al Tomisului,fiind de neam trac. Aces...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Ierarh Teotim al II-lea''',a vieţuit în [[Dacia Pontică]] în secolul al V-lea,urmând [[Sfântului Ierarh Alexandru]] ca episcope al Tomisului,fiind de neam trac.<br />
Acest cuvios ierarh,a continuat actiunea de creştinare a Daciei începută de predecesorii săi,trimiţând numeroşi misionari daco-romani din [[Eparhia Tomisului]],atât in [[Câmpia Dunării]] cât şi în sudul [[Moldovei]] şi în [[Subcarpaţi]].Activitatea misionară de vestire a Evangheliei lui Hristos la sudul şi nordul Dunării fiind destul de puternică sub episcopul '''Teotim al II-lea'''.<br />
Episcopul Teotim al II-lea era un teolog devotat şi un apărător al Ortodoxiei,facănd dovada aceasta în răspunsul dat împăratului [[Leon I Tracul]] in legătură cu hotărârile Sinodului al IV-lea Ecumenic de la Calcedon şi cu alegerea patriarhului monofizit [[Timotei Allurus]] la [[Alexandria]],spunând ca “primeste intru totul hotararile Sinodului de la Calcedon si cere depunerea ierarhului monofizit de la Alexandria.”<br />
'''Sfântul părinte ierarh Teotim al II-lea''' a avut o păstorire încununată de multă izbăndă,mutându-se în Împărăţia lui [[Dumnezeu]] spre deceniile de sfărşit ale secolului al V-lea,fiind cel din urmă episcop al Tomisului cunoscut.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Gherontie_al_Tomisului&diff=17861Gherontie al Tomisului2010-05-18T21:51:20Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfăntul Ierarh Gherontie (sau Terentie)''' a vieţuit în secolul al IV-lea,în Dobrogea de astăzi,urmandu-i '''Sfăntului Ierarh''' Bretanion,ca întâistătător al [[B...</p>
<hr />
<div>'''Sfăntul Ierarh Gherontie (sau Terentie)''' a vieţuit în secolul al IV-lea,în [[Dobrogea]] de astăzi,urmandu-i '''Sfăntului Ierarh''' [[Bretanion]],ca întâistătător al [[Bisericii lui Hristos]] din [[Sciţia Minor]].Acest episcop tomiţan a pastorit [[Eparhia Tomisului]] undeva între anii 380 – 390.<br />
Existenta sa,este atestată în actele '''Sinodului al II-lea Ecumenic''' din anul 381,dar şi de istoricul bisericesc [[Sozomen]].Episcopul Gherontie participă la acest Sinod Ecumenic de la [[Constantinopol]] semnand actele sinodului ce osândeau actele eretice ale lui [[Macedonie]].Tot acest istoric,spune că,episcopul Gherontie a fost împuternicit,la data de 31 iulie 381,de catre împăratul [[Teodosie cel Mare]] "de a veghea la păstrarea curată a Ortodoxiei în oraşele din [[Scythia Minor]]".<br />
Sfantul părinte Ierarh Gherontie al Tomisului,era cunoscut Sfăntului [[Grigorie de Naizanz]], fiind un aprig apărător al religiei creştine,ocrotitor al vieţii monahicesti din Dacia Pontica,menţinând-o la un înalt nivel ascetic,în strânsa legătură cu monahismul capadocian, palestinian si egiptean,continuând şi construcţia de noi basilici.<br />
Sfarşindu-şi călătoria vieţii sale,episcopul Gherontie s-a strămutat cu pace la cereştile lăcaşuri,numarăndu-se în ceata [[Sfinţilor]] [[Ierarhi]] ai lui [[Hristos]].</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Nichita_Romanul&diff=17859Nichita Romanul2010-05-18T21:15:33Z<p>Bogdanadrian87: /* Rugăciune către Sfântul Mucenic Nichita Daco-romanul */</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Mare Mucenic Nichita Romanul''' (sau Daco-romanul),s-a născut într-un sat din [[Câmpia Dunării]],pe teritoriul românesc,din parinţi de neam din [[Cilicia]],aduşi aici de colonizatorii goţi,în prima jumătate a secolului al IV.<br />
Tainele credinţei în Hristos,le-a învatat Sfântul Mucenic Nichita de la episcopul [[Teofil al Sciţiei şi Goţiei]].Apoi,s-a câlugârit el intr-o mănăstire din [[Munţii Buzâului]],fiind hirotonit preot de acelaşi '''episcop Teofil'''.Preotul Nichita,pleacă în lucrarea sa misionară prin satele Buzăului catehizând şi botezând mulţi daco-romani şi goti doritori de a primi credinţa lui [[Hristos]] în sufletele lor. <br />
Pornindu-se marea persecuţie a lui [[Athanaric]] împotriva creştinilor,din anul 372,cuviosul părinte Nichita este prins de goţi în biserică,slujind [[Sfânta Liturghie]],şi ars de viu în faţa [[Sfântului Altar]],dupa obiceiul lor,în ziua de 15 septembrie.<br />
Sfântul Mucenic Nichita,a primit astfel martiriul,pentru îndemnurile sale către popor,pentru a nu se lăsa speriaţi de puterea pământească a goţilor şi a nu jertfi idolilor păgâni,ci a-l iubi şi cinsti pe unicul [[Dumnezeu]] şi pe Mântuitorul Lumii,[[Iisus Hristos]],fiul său.<br />
Rămăşiţele sale pământeşti,rămase după sfântul său martiriu,au fost mai apoi strânse de creştini şi cinstite ca sfinte moaşte,cu mare evlavie.Apoi,în anul 451,sfintele sale moaşte au fost duse de creştini în Cilicia,fiind asezate într-o biserică din oraşul [[Mopsuestia]].<br />
<br />
== Rugăciune către Sfântul Mucenic Nichita Daco-romanul==<br />
<br />
Slava ţie Doamne,Dumnezeul nostru,Creatorul a toată făptura,multmilostive şi iubitorule de oameni şi lăudat şi preamărit fie numele tău în vecii vecilor.Doamne,laude Ţie,cântate să-ţi fie,de către toate cetele îngereşti,slava Ta să fie preamărită de toate cetele drepţilor,cuvioşilor şi mucenicilor,sfinţilor Tăi,Doamne,iar numele Tău strigat şi puterea Ta închinată pe întreg pământul."Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace,între oameni bunavoire" să strigăm cu toţii,împreună cu îngerii,Creatorului a toate. <br />
Doamne,Iisuse Hristoase,Tu,cel ce ai biruit moartea şi pe diavol ai călcat,ne-ai dat nouă,pe pămîntul ţării noastre,spre martiriyare,pe Nichita,cel ce poartă nume de biruinţă.Şi pentru marea lui dragoste faţă de Tine,şi de Evanghelia Ta,a suferit mucenicia şi acum,cu sfinţii în ceruri,se roagă pentru noi,către Domnul,cel în Treime lăudat: Tatăl,Fiul si Duhul Sfânt.Pentru a mulţumi Domnului,Sfinte Mucenice Nichita,primeşte aceste laude de la noi: <br />
Bucură-te,cel ce porţi nume de biruitor<br />
Bucură-te,cel ce esti către Domnul rugător<br />
Bucură-te,căci acum,tu cu sfinţii vieţuieşti<br />
Bucură-te,c-ai ştiut pe pământ să pătimeşti<br />
Bucură-te,fiindcă Crucea ai ştiut să o iubeşti<br />
Bucură-te,c-ai trăit pe meleaguri româneşti<br />
Bucură-te,mucenice,căci ne eşti în Cer acum <br />
Bucură-te,cel ce stai,lângă Domnul cel preabun<br />
Bucură-te,Sfinte Mucenice Nichita,bun ostaş al lui Hristos!<br />
Ca ostaş al lui Hristos,Sfinte Mucenice Nichita,te-ai luptat numai pentru Dumnezeu,pentru cinstirea Celui răstignit pe Cruce.Fiul Său şi pentru Evanghelia lui Hristos.Şi născându-te tu,Sfinte Mucenice Nichita,într-un sat din Cîmpia Dunării,ai învăţat tainele credinţei in Hristos de la episcopul Teofil al Sciţiei si Goţiei,iat apoi călugărindu-te,ai fost hirotonit preot şi prin multe sate ai umblat,catehizând şi boteyând multi daco-romani si goţi.Pentru aceasta,primeşte sfinte aceste laude ale noastre:<br />
Bucură-te,cel ce de neam,din Cilicia tu eşti<br />
Bucură-te,căci acum,în Ceruri tu vieţuieşti<br />
Bucură-te,căci botezat intru Hristos ai fost,de episcopul Teofil<br />
Bucură-te,căci puternic în credinţa te-ai arătat de mic copil<br />
Bucură-te,căci în Munţii Buyăului ai fost călugărit<br />
Bucură-te,că mai apoi,preot ai fost hirotonit<br />
Bucură-te,cel ce pe daco-romani i-ai botezat<br />
Bucură-te,căci pe goţi,cu credinţa i-ai luminat<br />
Bucură-te,Sfinte Mucenice Nichita,bun ostaş al lui Hristos!<br />
Văzând mai-marii goţilor,credinţa şi biruinţa ta asupra păgânilor şi pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva creştinilor,fericite Nichita,în biserică ai fost prins de ostaşii sai,pe când săvârşeai Sfânta Liturghie,şi fără milă,ars de viu în faţa Sfântul Altar ai fost,după obiceiul goţilor.Şi ţi-au făcut ţie asta,pentru că tu îndemnai pe creştini să se roage Dreptei Credinţe a lui Dumnezeu,şi sa nu jertfească unui idol al goţilor,pe care îl purtau într-o căruţă,prin sate.Pentru slava lui Dumnezeu,îti aducem ţie,Sfinte Mucenice Nichita,pentru sfântul tău martiriu,acestea:<br />
<br />
Bucură-te,cel ce pe Athanaric,gotul,ai înfruntat<br />
Bucură-te,cel ce cu credinţa ta,pe diavol ai ruşinat<br />
Bucură-te,fericite,cel c ears de viu ai fost<br />
Bucură-te,c-ai stiut să trăieşti viaşa cu rost<br />
Bucură-te,că acum,cu Domnul te veseleşti<br />
Bucură-te,cel ce vezi,cetele cele-ngereşti<br />
Bucură-te,căci tu tare,în credinţa ta te-ai arătat<br />
Bucură-te,că ai slujit doar,adevăratului Împărat<br />
Bucură-te,Sfinte Mucenice Nichita,bun ostaş al lui Hristos!<br />
<br />
Sfinte Mare Mucenice Nichita,cel ce te-ai născut pe meleagurile ţării noastre,fiind de neam asemeni Sfântului Apostol Pavel,bucură-te căci acum vieţuiesti în ceruri,alături de Dumnezeu si de toate Puterile Cereşti.<br />
Roagă-te pentru noi,cei ce suntem acum,urmaşi ai tăi,pentru sănătate trupească,fericire sufletească şi bunăstare zilnică.Roagă-te,Sfinte Mucenice Nichita,lui [[Dumnezeu]],neîncetat,pentru tot poporul crştin.<br />
Sfinte Mare Mucenice Nichita,cel ce asemeni Sfăntului Mucenic [[Sava de la Buzău]],ai vieţuit şi ai pătimit,suferind mucenicia,aici,pe pământul patriei noastre,te rog,ca împreună cu acesta,prin calde şi neîncetate rugaciuni,să obţineţi pentru noi,prin mijlocirea voastră,de la Stăpănul si Dumnezeul nostru harurile dorite şi împlinirea dorinţelor noastre,cele bune,pe care,cu toată încrederea şi dragostea vouă le încredinţam.Amin.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Nichita_Romanul&diff=17858Nichita Romanul2010-05-18T21:13:06Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Sfântul Mare Mucenic Nichita Romanul''' (sau Daco-romanul),s-a născut într-un sat din Câmpia Dunării,pe teritoriul românesc,din parinţi de neam din Cilicia,aduşi ai...</p>
<hr />
<div>'''Sfântul Mare Mucenic Nichita Romanul''' (sau Daco-romanul),s-a născut într-un sat din [[Câmpia Dunării]],pe teritoriul românesc,din parinţi de neam din [[Cilicia]],aduşi aici de colonizatorii goţi,în prima jumătate a secolului al IV.<br />
Tainele credinţei în Hristos,le-a învatat Sfântul Mucenic Nichita de la episcopul [[Teofil al Sciţiei şi Goţiei]].Apoi,s-a câlugârit el intr-o mănăstire din [[Munţii Buzâului]],fiind hirotonit preot de acelaşi '''episcop Teofil'''.Preotul Nichita,pleacă în lucrarea sa misionară prin satele Buzăului catehizând şi botezând mulţi daco-romani şi goti doritori de a primi credinţa lui [[Hristos]] în sufletele lor. <br />
Pornindu-se marea persecuţie a lui [[Athanaric]] împotriva creştinilor,din anul 372,cuviosul părinte Nichita este prins de goţi în biserică,slujind [[Sfânta Liturghie]],şi ars de viu în faţa [[Sfântului Altar]],dupa obiceiul lor,în ziua de 15 septembrie.<br />
Sfântul Mucenic Nichita,a primit astfel martiriul,pentru îndemnurile sale către popor,pentru a nu se lăsa speriaţi de puterea pământească a goţilor şi a nu jertfi idolilor păgâni,ci a-l iubi şi cinsti pe unicul [[Dumnezeu]] şi pe Mântuitorul Lumii,[[Iisus Hristos]],fiul său.<br />
Rămăşiţele sale pământeşti,rămase după sfântul său martiriu,au fost mai apoi strânse de creştini şi cinstite ca sfinte moaşte,cu mare evlavie.Apoi,în anul 451,sfintele sale moaşte au fost duse de creştini în Cilicia,fiind asezate într-o biserică din oraşul [[Mopsuestia]].<br />
<br />
== Rugăciune către Sfântul Mucenic Nichita Daco-romanul==<br />
<br />
Slava ţie Doamne,Dumnezeul nostru,Creatorul a toată făptura,multmilostive şi iubitorule de oameni şi lăudat şi preamărit fie numele tău în vecii vecilor.Doamne,laude Ţie,cântate să-ţi fie,de către toate cetele îngereşti,slava Ta să fie preamărită de toate cetele drepţilor,cuvioşilor şi mucenicilor,sfinţilor Tăi,Doamne,iar numele Tău strigat şi puterea Ta închinată pe întreg pământul."Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace,între oameni bunavoire" să strigăm cu toţii,împreună cu îngerii,Creatorului a toate. <br />
Doamne,Iisuse Hristoase,Tu,cel ce ai biruit moartea şi pe diavol ai călcat,ne-ai dat nouă,pe pămîntul ţării noastre,spre martiriyare,pe Nichita,cel ce poartă nume de biruinţă.Şi pentru marea lui dragoste faţă de Tine,şi de Evanghelia Ta,a suferit mucenicia şi acum,cu sfinţii în ceruri,se roagă pentru noi,către Domnul,cel în Treime lăudat: Tatăl,Fiul si Duhul Sfânt.Pentru a mulţumi Domnului,Sfinte Mucenice Nichita,primeşte aceste laude de la noi: <br />
Bucură-te,cel ce porţi nume de biruitor<br />
Bucură-te,cel ce esti către Domnul rugător<br />
Bucură-te,căci acum,tu cu sfinţii vieţuieşti<br />
Bucură-te,c-ai ştiut pe pământ să pătimeşti<br />
Bucură-te,fiindcă Crucea ai ştiut să o iubeşti<br />
Bucură-te,c-ai trăit pe meleaguri româneşti<br />
Bucură-te,mucenice,căci ne eşti în Cer acum <br />
Bucură-te,cel ce stai,lângă Domnul cel preabun<br />
Bucură-te,Sfinte Mucenice Nichita,bun ostaş al lui Hristos!<br />
Ca ostaş al lui Hristos,Sfinte Mucenice Nichita,te-ai luptat numai pentru Dumnezeu,pentru cinstirea Celui răstignit pe Cruce.Fiul Său şi pentru Evanghelia lui Hristos.Şi născându-te tu,Sfinte Mucenice Nichita,într-un sat din Cîmpia Dunării,ai învăţat tainele credinţei in Hristos de la episcopul Teofil al Sciţiei si Goţiei,iat apoi călugărindu-te,ai fost hirotonit preot şi prin multe sate ai umblat,catehizând şi boteyând multi daco-romani si goţi.Pentru aceasta,primeşte sfinte aceste laude ale noastre:<br />
Bucură-te,cel ce de neam,din Cilicia tu eşti<br />
Bucură-te,căci acum,în Ceruri tu vieţuieşti<br />
Bucură-te,căci botezat intru Hristos ai fost,de episcopul Teofil<br />
Bucură-te,căci puternic în credinţa te-ai arătat de mic copil<br />
Bucură-te,căci în Munţii Buyăului ai fost călugărit<br />
Bucură-te,că mai apoi,preot ai fost hirotonit<br />
Bucură-te,cel ce pe daco-romani i-ai botezat<br />
Bucură-te,căci pe goţi,cu credinţa i-ai luminat<br />
Bucură-te,Sfinte Mucenice Nichita,bun ostaş al lui Hristos!<br />
Văzând mai-marii goţilor,credinţa şi biruinţa ta asupra păgânilor şi pornindu-se marea persecutie a lui Athanaric impotriva creştinilor,fericite Nichita,în biserică ai fost prins de ostaşii sai,pe când săvârşeai Sfânta Liturghie,şi fără milă,ars de viu în faţa Sfântul Altar ai fost,după obiceiul goţilor.Şi ţi-au făcut ţie asta,pentru că tu îndemnai pe creştini să se roage Dreptei Credinţe a lui Dumnezeu,şi sa nu jertfească unui idol al goţilor,pe care îl purtau într-o căruţă,prin sate.Pentru slava lui Dumnezeu,îti aducem ţie,Sfinte Mucenice Nichita,pentru sfântul tău martiriu,acestea:<br />
Bucură-te,cel ce pe Athanaric,gotul,ai înfruntat<br />
Bucură-te,cel ce cu credinţa ta,pe diavol ai ruşinat<br />
Bucură-te,fericite,cel c ears de viu ai fost<br />
Bucură-te,c-ai stiut să trăieşti viaşa cu rost<br />
Bucură-te,că acum,cu Domnul te veseleşti<br />
Bucură-te,cel ce vezi,cetele cele-ngereşti<br />
Bucură-te,căci tu tare,în credinţa ta te-ai arătat<br />
Bucură-te,că ai slujit doar,adevăratului Împărat<br />
Bucură-te,Sfinte Mucenice Nichita,bun ostaş al lui Hristos!<br />
Sfinte Mare Mucenice Nichita,cel ce te-ai născut pe meleagurile ţării noastre,fiind de neam asemeni Sfântului Apostol Pavel,bucură-te căci acum vieţuiesti în ceruri,alături de Dumnezeu si de toate Puterile Cereşti.<br />
Roagă-te pentru noi,cei ce suntem acum,urmaşi ai tăi,pentru sănătate trupească,fericire sufletească şi bunăstare zilnică.Roagă-te,Sfinte Mucenice Nichita,lui [[Dumnezeu]],neîncetat,pentru tot poporul crştin.<br />
Sfinte Mare Mucenice Nichita,cel ce asemeni Sfăntului Mucenic [[Sava de la Buzău]],ai vieţuit şi ai pătimit,suferind mucenicia,aici,pe pământul patriei noastre,te rog,ca împreună cu acesta,prin calde şi neîncetate rugaciuni,să obţineţi pentru noi,prin mijlocirea voastră,de la Stăpănul si Dumnezeul nostru harurile dorite şi împlinirea dorinţelor noastre,cele bune,pe care,cu toată încrederea şi dragostea vouă le încredinţam.Amin.</div>Bogdanadrian87https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sansala_%C8%99i_Eutihie_din_Dacia&diff=17843Sansala și Eutihie din Dacia2010-05-17T23:50:20Z<p>Bogdanadrian87: Pagină nouă: '''Cuvioşii părinţi Sansala preotul şi Eutihie preotul''',au vieţuit în secolul al IV-lea pe teritoriul Goţiei (Daciei),unde au propovăduit Evanghelia lui [[Hristo...</p>
<hr />
<div>'''Cuvioşii părinţi Sansala preotul şi Eutihie preotul''',au vieţuit în secolul al IV-lea pe teritoriul [[Goţiei]] ([[Daciei]]),unde au propovăduit [[Evanghelia]] lui [[Hristos]],catehizând şi botezând un număr mare de daco-romani şi goţi.<br />
<br />
== Cuviosul Sansala,preotul ==<br />
<br />
Preotul Sansala,este amintit n actul martiric al Sfântului Mucenic[[ Sava de la Buzău]] (Gotul).De origine got (daco-roman),Sansala era cunoscut pe o mare parte a teritoriului [[Daciei Carpatice]].<br />
Acesta s-a născut în ţinutul [[Buzăului]] din parinţi creştini,învrednicindu-se din tinerete cu darul preoţiei.Misiunea sa creştinească,pe care a desfăşurat-o cu o mare dragoste,i-a adus aprecierea creştinilor din tinutul Buzăului.Prin propovăduirea Evangheliei lui Hristos,preotul Sansala a adus la calea cea buna a credinţei,numeroase suflete păgâne,rătăcite în întunericul idolaricesc,ajutat fiind de un tânăr ucenic şi fiu duhovnicesc al său,Sava Gotul,de origine capadocian.<br />
În "Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Goţia (Dacia) către Biserica lui Dumnezeu care se găseşte in Capadocia şi către toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale" adresată Sfântului Ierarh [[Vasile cel Mare]],şi care a însoţit moaştele Sfântului Mucenic [[Sava de la Buzău]],prin anii 373-374,se vorbeşte şi despre evlavia, râvna şi curajul cu care mărturisea Cuviosul Sansala pe Hristos în ţinutul Buzăului.<br />
În anul 372,regele got [[Athanaric]] ordon persecuţii aprige împotriva creştinilor.Astfel,preotul Sansala este prins şi chinuit pentru credinţa sa în Hristos,împreuna cu ucenicul sau,Sava Gotul.În cele din urmă,preotul este eliberat,ucenicul său fiind martirizat.Moaştele sale au fost luate în cele din urmă de preotul Sansala şi trimise la sud de Dunăre,episcopului [[Ascholius]].<br />
Slujind înca mulţi ani Biserica lui Hristos,fericitul preot Sansala,se mută la Domnul,spre sfârşitul secolului al IV-lea,bucurându-se de viaţa cea veşnică în Împărăţia cea Cerească.<br />
<br />
<br />
== Cuviosul Eutihie,preotul ==<br />
<br />
Preotul Eutihie este amintit de Sfântul Ierarh [[Vasile cel Mare]],care vorbeşte foarte frumos despre viaţa sa.Cuviosul parinte Eutihie era de loc din [[Caesareea Capadociei]].Îndrumat fiind de puterea [[Duhului Sfânt]],acesta vine în Dacia Carpatică pentru a-l mărturisi pe Hristos,desfăşurând aici o intensa activitate de catehizare,convertire şi botezare a numeroşi daco-romani şi goţi.<br />
Începând Athanaric,regele goţilor,apriga persecuţie împotriva creştinilor,iar episcopul [[Ulfila]] retrăgându-se la sud de Dunăre,Cuviosul parinte Eutihie rămâne,în ţinuturile Vrancei şi Buzăului,cel mai aprig propovăduitor al Evangheliei lui Hristos.Cuviosul Eutihie,era un mare ascet,de aceea se învrednicise de la Dumnezeu de darul facerii de minuni şi al vindecarii de boli.<br />
Ducând o luptă misionară aprigă cu ereticii şi păgânii,preotul Eutihie se mută la Domnul,lăsând în urmă un mare număr de ucenici şi fii duhovniceşti salvaţi de la "moartea cea de veci" prin credinţa în Hristos.</div>Bogdanadrian87