https://ro.orthodoxwiki.org/api.php?action=feedcontributions&user=%CE%91%CE%BD%CE%B4%CF%81%CE%B5%CE%BF%CF%83&feedformat=atomOrthodoxWiki - Contribuții utilizator [ro]2024-03-28T09:47:17ZContribuții utilizatorMediaWiki 1.30.0https://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Hirotonie&diff=49488Hirotonie2019-06-14T21:50:20Z<p>Ανδρεοσ: </p>
<hr />
<div>[[Image:Deacon ordination.jpg|thumb|350px|Hirotonirea unui [[preot]].]]<br />
{{spiritualitate}}<br />
'''Hirotonirea''' este [[Sfintele Taine|taina]] (sau Sfânta Taină a) Preoției. Cuvintele '''''cheirotonia''''' și '''''cheirothesia''''' vin din greacă și înseamnă amândouă „punerea mâinilor”. Componenții [[ordinele mari|ordinelor mari]] ale [[cler]]ului — [[episcop]]ul, [[preot]]ul și [[diacon]]ul — sunt hirotoniți în timpul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]] de către episcop, care de obicei este asistat de câțiva preoți. În concordanță cu învățăturile ortodoxe, procesul hirotonirii începe cu comunitatea locală; dar episcopul singur, care acționează în numele bisericii universale, poate finaliza această acțiune.<br />
<br />
Acei care fac parte din [[ordinele mici]] ([[subdiacon]], [[citeț]], și în unele tradiții, [[cantor]]ul) sunt făcuți astfel prin '''''hirotesie''''', care și această înseamnă „punerea mâinilor”, dar este distinctă din punct de vedere tehnic de '''''hirotonire''''', care este folosită doar pentru ordinele mari. În conformitate cu ''DEC'', ''hirotesia'' nu este privită ca o Sfântă Taină a hirotonirii (p. 117).<br />
<br />
''Hirotonia'' și ''hirotesia'', din punct de vedere formal sunt interschimbabile, dar în timp au primit sensuri diferite. În plus, episcopii sunt „consacrați” mai degrabă decât „hirotoniți”, dar o astfel de distincție nu era prezentă în biserica timpurie (''ODCC'', p. 1189)<br />
<br />
==[[Ordinele mici]]==<br />
===[[Cantor]]===<br />
<br />
===[[Citeț]]===<br />
<br />
În perioada de dinaintea tunderii candidatul trebuie să pregătească o sutană. În seara de dinaintea ceremoniei, candidatul trebuie să participe la [[Vecernie]] și după o cină ușoară începe să se pregătească pentru bucuria euharistiei. În acest timp, el trebuie să fie deranjat de alte persoane cât mai puțin și să-și petreacă timpul în rugăciune și pregătindu-se pentru tundere. Candidații căsătoriți trebuie să se abțină de la relații conjugale în această perioadă. Ei trebuie să se spovedească, fie după vecernie, fie în timpul [[utrenie]]i din ziua tunderii.<br />
<br />
În ziua tunderii, după Doxologia Mare, dar înaintea troparelor de dinaintea Sfintei Liturghii, candidatul este adus de asistentul episcopului în mijlocul [[amvon|soleei]], în fața episcopului. El face trei mătănii în fața Sfântului [[Altar]] și apoi se întoarce spre episcop și îngenunchează în fața lui. Episcopul își pune mâinile pe capul candidatului.<br />
<br />
===[[Subdiacon]]===<br />
Subdiaconii sunt hirotoniți în timpul Sfintei Liturghii imediat după „Binecuvântată este împărăția Ta”, imediat ce tămâierea mare se încheie. După canoane, nimeni nu trebuie să se mai căsătorească după ce a devenit subdiacon, dar practica s-a schimbat peste tot astfel încât să permită subdiaconilor să se căsătorească după hirotonire.<br />
<br />
==[[Ordinele mari]]==<br />
===[[Diacon|Diaconia]]===<br />
În general, slujba de hirotonie a diaconului este asemănătoare cu a Preotului, fiind diferită de aceasta prin rugăciunile rostite și prin momntul săvârșirii(După ecfonisul '''''Text aldin''și să fie milele marelui Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos...'''.<br />
<br />
La momentul cuvenit, Episcopiscpul, oferă noului hirotonoit veșmitele liturgice, mai exact orarul, mânecuțele și procovățul (în majoritatea Eparhiilor i se dă Sfântul Aer)<br />
<br />
===[[Preot|Preoția]]===<br />
În timpul slujbei de hirotonire întru preoție, doi preoți conduc candidatul care apoi îngenunchează și își pune capul pe altar, după ce a încnjurat Sfânta Masă de trei ori. Episcopul își pune [[omofor]]ul și mâna dreaptă pe capul candidatului pentru a primi [[Duhul Sfânt|Duhul Sfânt]]. Întreaga comunitate prezentă la hirotonire și mărturisește lucrarea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]] spunând la unison „Vrednic este!” (în greacă 'Axios'). Episcopul dă [[veșminte]]le sfinte proaspătului preot care apoi primește [[Euharistie|Sfânta Împărtășanie]] și spune o [[Rugăciunea|rugăciune]] specială. Prin hirotonire, oameni care au fost aleși din rândul credincioșilor sunt deosebiți pentru slujbele bisericii. Timp îndelungat, un candidat la preoție va urma cursurile unui [[seminar]].<br />
<br />
===[[Episcop|Episcopia]]===<br />
Candidații la episcopie sunt hirotoniți de alți cel puțin doi episcopi. [[Veșminte]]le neliturgice ale episcopului includ: [[Potcap]]ul și [[Camilafca]] (voal) (care sunt prinse împreună și formează [[klobuk]] în tradiția rusă), împreună cu [[mantia]], toate acestea fiind specifice [[monahism]]ului.<br />
<br />
==Bibliografie==<br />
*''Blackwell Dictionary of Eastern Christianity (DEC)'', p. 117 – Dicționarul Blackwell de creștinism răsăritean<br />
*''Oxford Dictionary of the Christian Church (ODCC), 3rd ed.'', pp. 1188-89 – Dicționarul Oxford al Bisericii Creștine<br />
<br />
==Legături externe==<br />
*[http://oca.org/QA.asp?ID=156&SID=3 Cerințele pentru preoție]<br />
*[http://www.3saints.com/ordination.html Sfânta Taină a hirotonirii]<br />
<br />
{{Cler/lat}}<br />
<br />
[[Categorie:Viața Bisericii]]<br />
[[Categorie:Cler]]<br />
[[Categorie:Sfinte Taine]]<br />
<br />
[[el:Ιεροσύνη]]<br />
[[en:Ordination]]<br />
[[es:Ordenación]]<br />
[[fr:Ordination]]</div>Ανδρεοσhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Hirotonie&diff=49487Hirotonie2019-06-14T21:48:51Z<p>Ανδρεοσ: /* Diaconia */</p>
<hr />
<div>[[Image:Deacon ordination.jpg|thumb|350px|Hirotonirea unui [[preot]].]]<br />
{{spiritualitate}}<br />
'''Hirotonirea''' este [[Sfintele Taine|taina]] (sau Sfânta Taină a) Preoției. Cuvintele '''''cheirotonia''''' și '''''cheirothesia''''' vin din greacă și înseamnă amândouă „punerea mâinilor”. Componenții [[ordinele mari|ordinelor mari]] ale [[cler]]ului — [[episcop]]ul, [[preot]]ul și [[diacon]]ul — sunt hirotoniți în timpul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]] de către episcop, care de obicei este asistat de câțiva preoți. În concordanță cu învățăturile ortodoxe, procesul hirotonirii începe cu comunitatea locală; dar episcopul singur, care acționează în numele bisericii universale, poate finaliza această acțiune.<br />
<br />
Acei care fac parte din [[ordinele mici]] ([[subdiacon]], [[citeț]], și în unele tradiții, [[cantor]]ul) sunt făcuți astfel prin '''''hirotesie''''', care și această înseamnă „punerea mâinilor”, dar este distinctă din punct de vedere tehnic de '''''hirotonire''''', care este folosită doar pentru ordinele mari. În conformitate cu ''DEC'', ''hirotesia'' nu este privită ca o Sfântă Taină a hirotonirii (p. 117).<br />
<br />
''Hirotonia'' și ''hirotesia'', din punct de vedere formal sunt interschimbabile, dar în timp au primit sensuri diferite. În plus, episcopii sunt „consacrați” mai degrabă decât „hirotoniți”, dar o astfel de distincție nu era prezentă în biserica timpurie (''ODCC'', p. 1189)<br />
<br />
==[[Ordinele mici]]==<br />
===[[Cantor]]===<br />
<br />
===[[Citeț]]===<br />
<br />
În perioada de dinaintea tunderii candidatul trebuie să pregătească o sutană. În seara de dinaintea ceremoniei, candidatul trebuie să participe la [[Vecernie]] și după o cină ușoară începe să se pregătească pentru bucuria euharistiei. În acest timp, el trebuie să fie deranjat de alte persoane cât mai puțin și să-și petreacă timpul în rugăciune și pregătindu-se pentru tundere. Candidații căsătoriți trebuie să se abțină de la relații conjugale în această perioadă. Ei trebuie să se spovedească, fie după vecernie, fie în timpul [[utrenie]]i din ziua tunderii.<br />
<br />
În ziua tunderii, după Doxologia Mare, dar înaintea troparelor de dinaintea Sfintei Liturghii, candidatul este adus de asistentul episcopului în mijlocul [[amvon|soleei]], în fața episcopului. El face trei mătănii în fața Sfântului [[Altar]] și apoi se întoarce spre episcop și îngenunchează în fața lui. Episcopul își pune mâinile pe capul candidatului.<br />
<br />
===[[Subdiacon]]===<br />
Subdiaconii sunt hirotoniți în timpul Sfintei Liturghii imediat după „Binecuvântată este împărăția Ta”, imediat ce tămâierea mare se încheie. După canoane, nimeni nu trebuie să se mai căsătorească după ce a devenit subdiacon, dar practica s-a schimbat peste tot astfel încât să permită subdiaconilor să se căsătorească după hirotonire.<br />
<br />
==[[Ordinele mari]]==<br />
===[[Diacon|Diaconia]]===<br />
În general, slujba de hirotonie a diaconului este asemănătoare cu a Preotului, fiind diferită de aceasta prin rugăciunile rostite și prin momntul săvârșirii(După ecfonisul '''''Text aldin''și să fie milele marelui Dumnezeu și Mântuitorului nostru Iisus Hristos...'''.<br />
<br />
La momentul cuvenit, Episcopiscpul, oferă noului hirotonoit veșmitele liturgice, mai exact orarul, mânecuțele și procovățul (în majoritatea Eparhiilor i se dă Sfântul Aer)<br />
<br />
===[[Preot|Preoția]]===<br />
În timpul slujbei de hirotonire întru preoție, un preot conduce candidatul care apoi îngenunchează și își pune capul pe altar. Episcopul își pune [[omofor]]ul și mâna dreaptă pe capul candidatului pentru a primi [[Duhul Sfânt|Duhul Sfânt]]. Întreaga comunitate prezentă la hirotonire și mărturisește lucrarea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]] spunând la unison „Vrednic este!” (în greacă 'Axios'). Episcopul dă [[veșminte]]le sfinte proaspătului preot care apoi primește [[Euharistie|Sfânta Împărtășanie]] și spune o [[Rugăciunea|rugăciune]] specială. Prin hirotonire, oameni care au fost aleși din rândul credincioșilor sunt deosebiți pentru slujbele bisericii. Timp îndelungat, un candidat la preoție va urma cursurile unui [[seminar]].<br />
<br />
===[[Episcop|Episcopia]]===<br />
Candidații la episcopie sunt hirotoniți de alți cel puțin doi episcopi. [[Veșminte]]le neliturgice ale episcopului includ: [[Potcap]]ul și [[Camilafca]] (voal) (care sunt prinse împreună și formează [[klobuk]] în tradiția rusă), împreună cu [[mantia]], toate acestea fiind specifice [[monahism]]ului.<br />
<br />
==Bibliografie==<br />
*''Blackwell Dictionary of Eastern Christianity (DEC)'', p. 117 – Dicționarul Blackwell de creștinism răsăritean<br />
*''Oxford Dictionary of the Christian Church (ODCC), 3rd ed.'', pp. 1188-89 – Dicționarul Oxford al Bisericii Creștine<br />
<br />
==Legături externe==<br />
*[http://oca.org/QA.asp?ID=156&SID=3 Cerințele pentru preoție]<br />
*[http://www.3saints.com/ordination.html Sfânta Taină a hirotonirii]<br />
<br />
{{Cler/lat}}<br />
<br />
[[Categorie:Viața Bisericii]]<br />
[[Categorie:Cler]]<br />
[[Categorie:Sfinte Taine]]<br />
<br />
[[el:Ιεροσύνη]]<br />
[[en:Ordination]]<br />
[[es:Ordenación]]<br />
[[fr:Ordination]]</div>Ανδρεοσhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2ntul_Sinod_al_Bisericii_Ortodoxe_Rom%C3%A2ne&diff=49486Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române2019-06-14T21:37:11Z<p>Ανδρεοσ: Actualizare conf. componentei Sf. Sinod al BOR din 15.06.2019</p>
<hr />
<div>În [[Biserica Ortodoxă Română]], '''Sfântul Sinod''' este unul din organisme centrale deliberative (alături de [[Sinodul Permanent]] și [[Adunarea Națională Bisericească]]) <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 9</ref>.<br />
<br />
„'''Sfântul Sinod''' este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate” <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 11</ref>. <br />
<br />
Sfântul Sinod este prezidat de [[patriarh]]ul [[România|României]] <ref>„Președintele Sfântului Sinod este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, președinte al Sfântului Sinod este, în ordine, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Mitropolitul Olteniei, Mitropolitul Banatului, ceilalți Mitropoliți, Arhiepiscopi sau Episcopi în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din Patriarhia Română ([[diptice]]).” - cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 12 (2)</ref> și se compune din toți [[ierarh]]ii în funcție în Biserica Ortodoxă Română <ref>„Sfântul Sinod se compune din: Patriarh și toți Mitropoliții, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioți, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari și Arhiereii-vicari în funcțiune. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.” - cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 12 (1)</ref>. „Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre Episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.” <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 12 (3)</ref> Actualmente, secretarul Sfântului Sinod şi coordonatorul Cancelariei Sfântului Sinod este Preasfințitul Varlaam Ploieștenul – Episcop-vicar patriarhal.<br />
<br />
„Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru în perioadele de primăvară și toamnă, iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Sfântul Sinod se poate întruni și în ședințe solemne.” <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 13</ref><br />
<br />
==Atribuțiile Sfântului Sinod==<br />
Conform Art. 14 al ''Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'', atribuțiile Sfântului Sinod sunt:<br />
<br />
a) păstrează unitatea dogmatică, liturgică și canonică în Biserica<br />
Ortodoxă Română, precum și comuniunea cu întreaga Biserică<br />
Ortodoxă;<br />
<br />
b) examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic,<br />
canonic și pastoral-misionar, pe care o soluționează în conformitate<br />
cu învățătura Bisericii Ortodoxe și hotărăște, potrivit Sfintelor<br />
Canoane, asupra problemelor bisericești de orice natură;<br />
<br />
c) hotărăște cu privire la sfințirea Sfântului și Marelui Mir,<br />
potrivit cerințelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;<br />
<br />
d) hotărăște în privința canonizării sfinților și emite tomosul<br />
de proclamare a canonizării;<br />
<br />
e) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române<br />
asupra proiectelor de acte normative ale Statului referitoare la<br />
activitatea cultelor, la învățământul teologic și religios, la asistența<br />
socială și religioasă, la patrimoniul cultural-național, în special<br />
cel bisericesc, precum și în alte domenii de interes bisericesc<br />
și social;<br />
<br />
f) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor<br />
prezenți, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii<br />
Ortodoxe Române și hotărăște asupra modificării acestuia;<br />
<br />
g) aprobă regulamentele bisericești întocmite în conformitate<br />
cu prezentul Statut;<br />
<br />
h) inițiază și aprobă acorduri și parteneriate cu Statul și cu<br />
alte instituții în domenii de interes general bisericesc;<br />
<br />
i) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în<br />
probleme de interes general ale societății;<br />
<br />
j) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor<br />
prezenți, înființarea, desființarea, modificarea teritorială și<br />
schimbarea titulaturii eparhiilor și mitropoliilor aparținătoare Patriarhiei<br />
Române;<br />
<br />
k) aprobă statutele eparhiilor, mitropoliilor și ale altor unități<br />
bisericești din afara granițelor României;<br />
<br />
l) alege, cu voturile a două treimi din totalul membrilor prezenți,<br />
pe Patriarh, și cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor<br />
prezenți, pe mitropoliții, arhiepiscopii și pe episcopii eparhioți<br />
pentru eparhiile aparținătoare Patriarhiei Române;<br />
<br />
m) alege, cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor<br />
prezenți, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari<br />
și pe arhiereii-vicari;<br />
<br />
n) emite gramata pentru întronizarea Patriarhului;<br />
<br />
o) hotărăște cu privire la retragerea ierarhilor și stabilește<br />
drepturile acestora;<br />
<br />
p) hotărăște, cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor<br />
săi, cu privire la trimiterea în judecată canonică a acelora<br />
dintre membrii săi care sunt învinuiți de abateri de la învățătura și<br />
disciplina Bisericii;<br />
<br />
q) aprobă sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în<br />
materie de caterisire și se pronunță asupra cererilor de iertare ale<br />
acestora, cu avizul prealabil al chiriarhului locului;<br />
<br />
r) îndrumă și supraveghează ca activitatea organismelor<br />
deliberative și executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii<br />
și Patriarhie să se desfășoare potrivit prevederilor statutare și<br />
regulamentare bisericești;<br />
<br />
s) inițiază și cultivă relații frățești inter-ortodoxe, relații de<br />
dialog și cooperare intercreștină și interreligioasă pe plan național<br />
și internațional;<br />
<br />
t) aprobă normele privind organizarea și funcționarea unităților<br />
de învățământ teologic preuniversitar și universitar, precum<br />
pe și cele privind predarea religiei în școlile de stat, particulare și<br />
confesionale. Stabilește normele privind învățământul confesional<br />
de toate nivelurile, precum și programele pentru catehizarea tinerilor<br />
și adulților;<br />
<br />
u) aprobă normele activității misionar-pastorale și pe cele<br />
pentru promovarea vieții religioase și morale a clerului;<br />
<br />
v) stabilește normele activității de asistență social-filantropică<br />
pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română și aprobă măsurile<br />
pentru organizarea asistenței religioase în armată, penitenciare,<br />
spitale, cămine pentru copii și pentru bătrâni, așezăminte sociale<br />
destinate persoanelor defavorizate etc;<br />
<br />
w) hotărăște înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor<br />
și fundațiilor bisericești cu caracter național care sunt constituite<br />
și conduse de către Biserica Ortodoxă Română; acordă sau<br />
retrage binecuvântarea (aprobarea) pentru înființarea, organizarea<br />
și desființarea asociațiilor și fundațiilor ortodoxe din Patriarhia Româna<br />
care au conducere proprie și activează în eparhiile acesteia;<br />
<br />
x) inițiază, autorizează și supraveghează traducerea, diortosirea,<br />
editarea și difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea și răspândirea<br />
cărților de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie<br />
și a manualelor de religie; supraveghează din punct de vedere<br />
dogmatic, liturgic și canonic, lucrările de arhitectură, pictură,<br />
sculptură și alte forme de artă bisericească ortodoxă și ia măsurile<br />
cuvenite în caz de abateri;<br />
<br />
y) aprobă anual modul de constituire și de repartizare a<br />
Fondului central misionar; instituie fonduri speciale și stabilește<br />
modul de constituire și destinația acestora;<br />
<br />
z) interpretează, în formă definitivă și obligatorie, pentru toate<br />
organismele bisericești, dispozițiile statutare sau regulamentare.<br />
<br />
==Comisii și subcomisii==<br />
În conformitate cu Art. 15 din ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'', dintre membrii săi, Sfântul Sinod alege membrii a patru comisii sinodale, al căror obiectiv este să studieze și să formuleze propuneri asupra problemelor ce urmează a se supune deliberării în Sfântul Sinod. Fiecare din aceste comisii este prezidată de un mitropolit și are un raportor. Ceilalți mitropoliți sunt copreședinți ai comisiilor în care sunt repartizați de Sfântul Sinod.<br />
<br />
Comisiile Sfântului Sinod sunt:<br />
:a) Comisia pastorală, monahală si socială;<br />
:b) Comisia teologică, liturgică si didactică;<br />
:c) Comisia canonică, juridică si pentru disciplină;<br />
:d) Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase.<br />
<br />
Sfântul Sinod decide dacă o problemă trebuie examinată în comun de două sau mai multe comisii.<br />
<br />
Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul Sinod decide instituirea unor subcomisii speciale afiliate uneia din cele patru comisii. Din subcomisii pot face parte și ierarhi din alte comisii și pot fi cooptați profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domeniul abordat, după modelul Subcomisiei pentru canonizarea sfinților români.<br />
<br />
De asemenea, atunci când consideră necesar, Sfântul Sinod poate invita în comisiile sale, pentru consultare, profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domenii abordate. <ref>''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 16</ref><br />
<br />
==Componența Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române==<br />
„Sfântul Sinod se compune din: Patriarh și toți Mitropoliții, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioți, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari și Arhiereii-vicari în funcțiune. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.” <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 12 (1)</ref><br />
<br />
===Patriarh - președintele Sfântului Sinod===<br />
<gallery><br />
Fișier:PF Daniel1.jpg|<center>'''[[PF]] [[Daniel (Ciobotea)|Daniel Ciobotea]]'''<br> Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei</center> <br />
</gallery><br />
<br />
===Mitropoliți===<br />
<gallery><br />
Imagine:IPS Teofan al Moldovei si Bucovinei.jpg|<center>'''[[IPS]] [[Teofan Savu]]'''<br>Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei</center> <br />
Imagine:IPS Laurentiu al Ardealului.jpg|<center>'''IPS [[Laurențiu (Streza) al Ardealului|Laurențiu Streza]]'''<br>Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Ardealului</center> <br />
Imagine:IPS Irineu al Olteniei.jpg|<center>'''IPS [[Irineu (Popa) al Olteniei|Irineu Popa]]'''<br>Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei</center><br />
Imagine:IPS Andrei de Alba Iulia.jpg|<center>'''IPS [[Andrei (Andreicuț) al Clujului|Andrei Andreicuț]]'''<br>Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului</center> <br />
Imagine:IPS Ioan al Banatului.jpg|<center>'''IPS [[Ioan (Selejan) al Banatului|Ioan Selejan]]'''<br>Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului</center> <br />
Imagine:IPS Petru al Basarabiei.jpg|<center>'''IPS [[Petru (Păduraru) al Basarabiei|Petru Păduraru]]'''<br>Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor</center> <br />
Imagine:IPS Iosif al Europei Occidentale si Meridionale.jpg|<center>'''IPS [[Iosif (Pop) al Europei Occidentale şi Meridionale|Iosif Pop]]'''<br>Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale</center> <br />
Imagine:IPS Serafim al Germaniei si Europei Centrale.jpg|<center>'''IPS [[Serafim (Joantă) al Germaniei şi Europei Centrale|Serafim Joantă]]'''<br>Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germanei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord</center> <br />
Imagine:IPS Nicolae Condrea.jpg|<center>'''IPS [[Nicolae Condrea]]'''<br>Arhiepiscop al [[Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America și Canada|Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America și Canada]] și mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi</center> <br />
Image:IPS Nifon al Targovistei.jpg|<center>'''IPS [[Nifon Mihăiţă]]'''<br>Arhiepiscop al Târgoviştei, Mitropolit onorific şi Exarh Patriarhal pentru relaţiile Patriarhiei Române cu instituţiile creştine internaţionale şi cu instituţiile europene</center> <br />
</gallery><br />
<br />
===Arhiepiscopi===<br />
<gallery><br />
Imagine:Teodosie Petrescu.jpg|<center>'''[[Teodosie Petrescu]]'''<br>Arhiepiscop al Tomisului</center><br />
Imagine:PS Calinic al Argesului si Muscelului.jpg|<center>'''[[Calinic Argatu]]'''<br>Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului</center><br />
Imagine:Casian Crăciun.jpg|<center>'''[[Casian Crăciun]]'''<br>Arhiepiscop al Dunării de Jos</center> <br />
Imagine:Ciprian Spiridon.jpg|<center>'''[[Ciprian Spiridon]]'''<br>Arhiepiscop al Buzăului și Vrancei</center><br />
Imagine:Pimen Zainea.jpg|<center>'''[[Pimen Zainea]]'''<br>Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților</center><br />
Imagine:Ioachim Giosanu.jpg|<center>'''[[Ioachim Giosanu]]'''<br>Arhiepiscop al Romanului și Bacăului</center><br />
Imagine:PS Irineu Bistriteanul.jpg|<center>'''[[Irineu Pop]]'''<br>Arhiepiscop al Alba Iuliei</center> <br />
Imagine:Varsanufie Gogescu.jpg|<center>'''[[Varsanufie Gogescu]]'''<br>Arhiepiscop al Râmnicului</center><br />
Imagine:Timotei Seviciu.jpg|<center>'''[[Timotei Seviciu]]'''<br>Arhiepiscop al Aradului</center> <br />
<br />
</gallery><br />
<br />
===Episcopi===<br />
<gallery><br />
Imagine:PS Vincențiu al Sloboziei si Calarasilor.jpg|<center>'''[[Vincențiu (Grifoni) al Sloboziei și Călărașilor|Vincențiu Grifoni]]'''<br>Episcopul Sloboziei și Călărașilor</center> <br />
Image:PS Galaction.jpg|<center>'''[[Galaction Stângă]]'''<br>Episcopul Alexandriei și Teleormanului</center> <br />
Image:PS Ambrozie al Giurgiului.jpg|<center>'''[[Ambrozie Meleacă]]'''<br>Episcopul Giurgiului</center> <br />
Image:PS Visarion Bălțat.jpg|<center>'''[[Visarion Bălțat]]'''<br>Episcopul Tulcii</center> <br />
Imagine:PS Andrei Moldovan.jpg |<center>'''[[Andrei Moldovan]]'''<br>Episcopul Covasnei și Harghitei</center><br />
Imagine:PS Sofronie Drincec.jpg |<center>'''[[Sofronie Drincec]]'''<br>Episcopul Oradiei și Bihorului</center><br />
Imagine:PS Iustin Hodea.jpg |<center>'''[[Iustin Hodea]]'''<br>Episcopul Maramureșului și Sătmarului</center><br />
Imagine:PS Petroniu Florea.jpg |<center>'''[[Petroniu Florea]]'''<br>Episcopul Sălajului</center><br />
Imagine:PS Ignatie Trif.jpg|<center>'''[[Ignatie Trif]]'''<br>Episcopul Hușilor</center> <br />
Imagine:PS Nicodim al Severinului si Strehaei.JPG |<center>'''[[Nicodim Nicolaescu]]'''<br>Episcopul Severinului și Strehaiei</center><br />
Image:PS Sebastian Ilfoveanul.JPG |<center>'''[[Sebastian Pașcanu]]'''<br>Episcopul Slatinei și Romanaților</center><br />
Imagine:PS Lucian al Caransebesului.jpg|<center>'''[[Lucian Mic]]'''<br>Episcop al Caransebeșului</center> <br />
Imagine:PS Gurie Gorjeanul.jpg |<center>'''[[Gurie Georgiu]]'''<br>Episcopul Devei și Hunedoarei</center><br />
Imagine:PS Daniil Stoenescu.jpg |<center>'''[[Daniil Stoenescu]]'''<br>Episcopul Daciei Felix</center><br />
Imagine:PS Siluan Mănuilă.jpg |<center>'''[[Siluan Mănuilă]]'''<br>Episcopul Ortodoxă Română de Gyula</center><br />
Fișier:Nophoto.jpg |<center>'''[[Antonie Telembici]]'''<br>Episcopul de Bălți</center><br />
Fișier:Nophoto.jpg |<center>'''[[Veniamin Goreanu]]'''<br>Episcopul Basarabiei de Sud</center><br />
Sede vacans |<center>'''[[Sede vacans]]'''<br>Episcopul Dubăsarilor și a toată Transnistria</center><br />
Imagine:PS Siluan Șpan |<center>'''[[Siluan Șpan]]'''<br>Episcopul Ortodox Român al Italiei</center><br />
Imagine:PS Timotei Lauran |<center>'''[[Timotei Lauran]]'''<br>Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei</center><br />
Imagine:PS Macarie Drăgoi |<center>'''[[Macarie Drăgoi]]'''<br>Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord</center><br />
Imagine:PS Mihail Filimon |<center>'''[[Mihail Filimon]]'''<br>Episcopul Ortodox Român al Australiei și a Noii Zeelande</center><br />
</gallery><br />
<br />
===Episcopi-vicari patriarhali===<br />
<gallery><br />
Image:PS Varlaam Merticariu.JPG|<center>'''[[Varlaam Merticariu]]'''<br>Episcop-vicar patriarhal</center> <br />
Image:PS Ieronim Creţu.JPG|<center>'''[[Ieronim Creţu]]'''<br>Episcop-vicar patriarhal</center> <br />
</gallery><br />
<br />
===Episcopi-vicari===<br />
<gallery><br />
<br />
Image:PS Timotei Aioanei.JPG |<center>'''[[Timotei Aioanei]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor</center> <br />
Imagine:PS Calinic Botosaneanul.jpg|<center>'''[[Calinic Dumitriu]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor</center> <br />
Imagine:PS Ilarion Urs.jpg|<center>'''[[Ilarion Urs]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului</center> <br />
Imagine:PS Vasile Flueraş.jpg|<center>'''[[Vasile Flueraş]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului</center> <br />
Image:PS Paisie Lugojanul.jpg|<center>'''[[Paisie Gheorghe]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei</center> <br />
Imagine:PS Emilian Nica.jpg|<center>'''[[Emilian Nica]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului</center> <br />
Imagine:PS Marc Alric.jpg|<center>'''[[Marc Alric]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale</center><br />
Imagine:PS Sofian Pătrunjel.jpg|<center>'''[[Sofian Pătrunjel]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului</center><br />
</gallery><br />
<br />
===Arhierei-vicari===<br />
<gallery><br />
Fișier:Nophoto.jpg|<div style="text-align:center">'''[[Timotei Sătmăreanul]]'''<br> Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului</div><br />
Fișier:Nophoto.jpg|<div style="text-align:center">'''[[Atanasie de Bogdania]]'''<br>Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a a Italiei</div><br />
Fișier:Nophoto.jpg|<div style="text-align:center">'''[[Teofil de Iberia]]'''<br>Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei</div><br />
</gallery><br />
<br />
==Note==<br />
<references /><br />
<br />
==Surse==<br />
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Sinod_al_Bisericii_Ortodoxe_Rom%C3%A2ne ''Lista membrilor Sfântul Sinod al BOR'', site-ul ro.wikipedia] (adaptată pentru OrthodoxWiki)<br />
* http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf - Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române<br />
* [http://patriarhia.ro/membrii-sfantului-sinod-10/ ''Membrii Sfântului Sinod''], ''Patriarhia.ro'', accesat la 8 iunie 2019<br />
<br />
[[Categorie:Biserica Ortodoxă Română]]<br />
[[Categorie:Liste]]<br />
<br />
[[en:List of members of the Holy Synod of the Romanian Orthodox Church]]</div>Ανδρεοσhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Sf%C3%A2ntul_Sinod_al_Bisericii_Ortodoxe_Rom%C3%A2ne&diff=49485Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române2019-06-14T21:32:54Z<p>Ανδρεοσ: </p>
<hr />
<div>În [[Biserica Ortodoxă Română]], '''Sfântul Sinod''' este unul din organisme centrale deliberative (alături de [[Sinodul Permanent]] și [[Adunarea Națională Bisericească]]) <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 9</ref>.<br />
<br />
„'''Sfântul Sinod''' este cea mai înaltă autoritate a Bisericii Ortodoxe Române, în toate domeniile ei de activitate” <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 11</ref>. <br />
<br />
Sfântul Sinod este prezidat de [[patriarh]]ul [[România|României]] <ref>„Președintele Sfântului Sinod este Patriarhul. În lipsa Patriarhului, președinte al Sfântului Sinod este, în ordine, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Mitropolitul Ardealului, Mitropolitul Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Mitropolitul Olteniei, Mitropolitul Banatului, ceilalți Mitropoliți, Arhiepiscopi sau Episcopi în conformitate cu ordinea canonică a eparhiilor din Patriarhia Română ([[diptice]]).” - cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 12 (2)</ref> și se compune din toți [[ierarh]]ii în funcție în Biserica Ortodoxă Română <ref>„Sfântul Sinod se compune din: Patriarh și toți Mitropoliții, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioți, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari și Arhiereii-vicari în funcțiune. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.” - cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 12 (1)</ref>. „Secretarul Sfântului Sinod este unul dintre Episcopii-vicari patriarhali desemnat de plenul acestuia, la propunerea Patriarhului.” <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 12 (3)</ref> Actualmente, secretarul Sfântului Sinod şi coordonatorul Cancelariei Sfântului Sinod este Preasfințitul Varlaam Ploieștenul – Episcop-vicar patriarhal.<br />
<br />
„Sfântul Sinod se întrunește anual în cel puțin două ședințe de lucru în perioadele de primăvară și toamnă, iar în ședințe extraordinare, ori de câte ori este nevoie. Sfântul Sinod se poate întruni și în ședințe solemne.” <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 13</ref><br />
<br />
==Atribuțiile Sfântului Sinod==<br />
Conform Art. 14 al ''Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'', atribuțiile Sfântului Sinod sunt:<br />
<br />
a) păstrează unitatea dogmatică, liturgică și canonică în Biserica<br />
Ortodoxă Română, precum și comuniunea cu întreaga Biserică<br />
Ortodoxă;<br />
<br />
b) examinează orice problemă de ordin dogmatic, liturgic,<br />
canonic și pastoral-misionar, pe care o soluționează în conformitate<br />
cu învățătura Bisericii Ortodoxe și hotărăște, potrivit Sfintelor<br />
Canoane, asupra problemelor bisericești de orice natură;<br />
<br />
c) hotărăște cu privire la sfințirea Sfântului și Marelui Mir,<br />
potrivit cerințelor pastoral-misionare din Biserica Ortodoxă Română;<br />
<br />
d) hotărăște în privința canonizării sfinților și emite tomosul<br />
de proclamare a canonizării;<br />
<br />
e) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române<br />
asupra proiectelor de acte normative ale Statului referitoare la<br />
activitatea cultelor, la învățământul teologic și religios, la asistența<br />
socială și religioasă, la patrimoniul cultural-național, în special<br />
cel bisericesc, precum și în alte domenii de interes bisericesc<br />
și social;<br />
<br />
f) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor<br />
prezenți, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii<br />
Ortodoxe Române și hotărăște asupra modificării acestuia;<br />
<br />
g) aprobă regulamentele bisericești întocmite în conformitate<br />
cu prezentul Statut;<br />
<br />
h) inițiază și aprobă acorduri și parteneriate cu Statul și cu<br />
alte instituții în domenii de interes general bisericesc;<br />
<br />
i) exprimă poziția oficială a Bisericii Ortodoxe Române în<br />
probleme de interes general ale societății;<br />
<br />
j) aprobă, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor<br />
prezenți, înființarea, desființarea, modificarea teritorială și<br />
schimbarea titulaturii eparhiilor și mitropoliilor aparținătoare Patriarhiei<br />
Române;<br />
<br />
k) aprobă statutele eparhiilor, mitropoliilor și ale altor unități<br />
bisericești din afara granițelor României;<br />
<br />
l) alege, cu voturile a două treimi din totalul membrilor prezenți,<br />
pe Patriarh, și cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor<br />
prezenți, pe mitropoliții, arhiepiscopii și pe episcopii eparhioți<br />
pentru eparhiile aparținătoare Patriarhiei Române;<br />
<br />
m) alege, cu voturile a jumătate plus unu din totalul membrilor<br />
prezenți, pe episcopii-vicari patriarhali, pe episcopii-vicari<br />
și pe arhiereii-vicari;<br />
<br />
n) emite gramata pentru întronizarea Patriarhului;<br />
<br />
o) hotărăște cu privire la retragerea ierarhilor și stabilește<br />
drepturile acestora;<br />
<br />
p) hotărăște, cu o majoritate de două treimi din totalul membrilor<br />
săi, cu privire la trimiterea în judecată canonică a acelora<br />
dintre membrii săi care sunt învinuiți de abateri de la învățătura și<br />
disciplina Bisericii;<br />
<br />
q) aprobă sau respinge, în principiu, recursurile clericilor în<br />
materie de caterisire și se pronunță asupra cererilor de iertare ale<br />
acestora, cu avizul prealabil al chiriarhului locului;<br />
<br />
r) îndrumă și supraveghează ca activitatea organismelor<br />
deliberative și executive de la episcopii, arhiepiscopii, mitropolii<br />
și Patriarhie să se desfășoare potrivit prevederilor statutare și<br />
regulamentare bisericești;<br />
<br />
s) inițiază și cultivă relații frățești inter-ortodoxe, relații de<br />
dialog și cooperare intercreștină și interreligioasă pe plan național<br />
și internațional;<br />
<br />
t) aprobă normele privind organizarea și funcționarea unităților<br />
de învățământ teologic preuniversitar și universitar, precum<br />
pe și cele privind predarea religiei în școlile de stat, particulare și<br />
confesionale. Stabilește normele privind învățământul confesional<br />
de toate nivelurile, precum și programele pentru catehizarea tinerilor<br />
și adulților;<br />
<br />
u) aprobă normele activității misionar-pastorale și pe cele<br />
pentru promovarea vieții religioase și morale a clerului;<br />
<br />
v) stabilește normele activității de asistență social-filantropică<br />
pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română și aprobă măsurile<br />
pentru organizarea asistenței religioase în armată, penitenciare,<br />
spitale, cămine pentru copii și pentru bătrâni, așezăminte sociale<br />
destinate persoanelor defavorizate etc;<br />
<br />
w) hotărăște înființarea, organizarea și desființarea asociațiilor<br />
și fundațiilor bisericești cu caracter național care sunt constituite<br />
și conduse de către Biserica Ortodoxă Română; acordă sau<br />
retrage binecuvântarea (aprobarea) pentru înființarea, organizarea<br />
și desființarea asociațiilor și fundațiilor ortodoxe din Patriarhia Româna<br />
care au conducere proprie și activează în eparhiile acesteia;<br />
<br />
x) inițiază, autorizează și supraveghează traducerea, diortosirea,<br />
editarea și difuzarea Sfintei Scripturi, tipărirea și răspândirea<br />
cărților de cult, a calendarului bisericesc, a manualelor de teologie<br />
și a manualelor de religie; supraveghează din punct de vedere<br />
dogmatic, liturgic și canonic, lucrările de arhitectură, pictură,<br />
sculptură și alte forme de artă bisericească ortodoxă și ia măsurile<br />
cuvenite în caz de abateri;<br />
<br />
y) aprobă anual modul de constituire și de repartizare a<br />
Fondului central misionar; instituie fonduri speciale și stabilește<br />
modul de constituire și destinația acestora;<br />
<br />
z) interpretează, în formă definitivă și obligatorie, pentru toate<br />
organismele bisericești, dispozițiile statutare sau regulamentare.<br />
<br />
==Comisii și subcomisii==<br />
În conformitate cu Art. 15 din ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'', dintre membrii săi, Sfântul Sinod alege membrii a patru comisii sinodale, al căror obiectiv este să studieze și să formuleze propuneri asupra problemelor ce urmează a se supune deliberării în Sfântul Sinod. Fiecare din aceste comisii este prezidată de un mitropolit și are un raportor. Ceilalți mitropoliți sunt copreședinți ai comisiilor în care sunt repartizați de Sfântul Sinod.<br />
<br />
Comisiile Sfântului Sinod sunt:<br />
:a) Comisia pastorală, monahală si socială;<br />
:b) Comisia teologică, liturgică si didactică;<br />
:c) Comisia canonică, juridică si pentru disciplină;<br />
:d) Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase.<br />
<br />
Sfântul Sinod decide dacă o problemă trebuie examinată în comun de două sau mai multe comisii.<br />
<br />
Pentru anumite probleme, cu caracter permanent sau temporar, Sfântul Sinod decide instituirea unor subcomisii speciale afiliate uneia din cele patru comisii. Din subcomisii pot face parte și ierarhi din alte comisii și pot fi cooptați profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domeniul abordat, după modelul Subcomisiei pentru canonizarea sfinților români.<br />
<br />
De asemenea, atunci când consideră necesar, Sfântul Sinod poate invita în comisiile sale, pentru consultare, profesori de teologie, clerici, monahi, mireni, specialiști în domenii abordate. <ref>''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 16</ref><br />
<br />
==Componența Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române==<br />
„Sfântul Sinod se compune din: Patriarh și toți Mitropoliții, Arhiepiscopii, Episcopii eparhioți, Episcopii-vicari patriarhali, Episcopii-vicari și Arhiereii-vicari în funcțiune. Ierarhii în funcție au îndatorirea de a-și desfășura activitatea în cooperare sinodală, supunându-se hotărârilor Sfântului Sinod și prevederilor prezentului Statut. De asemenea, ierarhii retrași din funcție au îndatorirea de a păstra disciplina canonică sinodală.” <ref>cf. ''Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române'' - Art. 12 (1)</ref><br />
<br />
===Patriarh - președintele Sfântului Sinod===<br />
<gallery><br />
Fișier:PF Daniel1.jpg|<center>'''[[PF]] [[Daniel (Ciobotea)|Daniel Ciobotea]]'''<br> Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei</center> <br />
</gallery><br />
<br />
===Mitropoliți===<br />
<gallery><br />
Imagine:IPS Teofan al Moldovei si Bucovinei.jpg|<center>'''[[IPS]] [[Teofan Savu]]'''<br>Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei</center> <br />
Imagine:IPS Laurentiu al Ardealului.jpg|<center>'''IPS [[Laurențiu (Streza) al Ardealului|Laurențiu Streza]]'''<br>Arhiepiscop al Sibiului şi Mitropolit al Ardealului</center> <br />
Imagine:IPS Irineu al Olteniei.jpg|<center>'''IPS [[Irineu (Popa) al Olteniei|Irineu Popa]]'''<br>Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei</center><br />
Imagine:IPS Andrei de Alba Iulia.jpg|<center>'''IPS [[Andrei (Andreicuț) al Clujului|Andrei Andreicuț]]'''<br>Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului şi Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului</center> <br />
Imagine:IPS Ioan al Banatului.jpg|<center>'''IPS [[Ioan (Selejan) al Banatului|Ioan Selejan]]'''<br>Arhiepiscop al Timișoarei și Mitropolit al Banatului</center> <br />
Imagine:IPS Petru al Basarabiei.jpg|<center>'''IPS [[Petru (Păduraru) al Basarabiei|Petru Păduraru]]'''<br>Arhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor</center> <br />
Imagine:IPS Iosif al Europei Occidentale si Meridionale.jpg|<center>'''IPS [[Iosif (Pop) al Europei Occidentale şi Meridionale|Iosif Pop]]'''<br>Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi Meridionale</center> <br />
Imagine:IPS Serafim al Germaniei si Europei Centrale.jpg|<center>'''IPS [[Serafim (Joantă) al Germaniei şi Europei Centrale|Serafim Joantă]]'''<br>Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germanei, Austriei şi Luxemburgului şi Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord</center> <br />
Imagine:IPS Nicolae Condrea.jpg|<center>'''IPS [[Nicolae Condrea]]'''<br>Arhiepiscop al [[Arhiepiscopia Ortodoxă Română din America și Canada|Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America și Canada]] și mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi</center> <br />
Image:IPS Nifon al Targovistei.jpg|<center>'''IPS [[Nifon Mihăiţă]]'''<br>Arhiepiscop al Târgoviştei, Mitropolit onorific şi Exarh Patriarhal pentru relaţiile Patriarhiei Române cu instituţiile creştine internaţionale şi cu instituţiile europene</center> <br />
</gallery><br />
<br />
===Arhiepiscopi===<br />
<gallery><br />
Imagine:Teodosie Petrescu.jpg|<center>'''[[Teodosie Petrescu]]'''<br>Arhiepiscop al Tomisului</center><br />
Imagine:PS Calinic al Argesului si Muscelului.jpg|<center>'''[[Calinic Argatu]]'''<br>Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului</center><br />
Imagine:Casian Crăciun.jpg|<center>'''[[Casian Crăciun]]'''<br>Arhiepiscop al Dunării de Jos</center> <br />
Imagine:Ciprian Spiridon.jpg|<center>'''[[Ciprian Spiridon]]'''<br>Arhiepiscop al Buzăului și Vrancei</center><br />
Imagine:Pimen Zainea.jpg|<center>'''[[Pimen Zainea]]'''<br>Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților</center><br />
Imagine:Ioachim Giosanu.jpg|<center>'''[[Ioachim Giosanu]]'''<br>Arhiepiscop al Romanului și Bacăului</center><br />
Imagine:PS Irineu Bistriteanul.jpg|<center>'''[[Irineu Pop]]'''<br>Arhiepiscop al Alba Iuliei</center> <br />
Imagine:Varsanufie Gogescu.jpg|<center>'''[[Varsanufie Gogescu]]'''<br>Arhiepiscop al Râmnicului</center><br />
Imagine:Timotei Seviciu.jpg|<center>'''[[Timotei Seviciu]]'''<br>Arhiepiscop al Aradului</center> <br />
<br />
</gallery><br />
<br />
===Episcopi===<br />
<gallery><br />
Imagine:PS Vincențiu al Sloboziei si Calarasilor.jpg|<center>'''[[Vincențiu (Grifoni) al Sloboziei și Călărașilor|Vincențiu Grifoni]]'''<br>Episcopul Sloboziei și Călărașilor</center> <br />
Image:PS Galaction.jpg|<center>'''[[Galaction Stângă]]'''<br>Episcopul Alexandriei și Teleormanului</center> <br />
Image:PS Ambrozie al Giurgiului.jpg|<center>'''[[Ambrozie Meleacă]]'''<br>Episcopul Giurgiului</center> <br />
Image:PS Visarion Bălțat.jpg|<center>'''[[Visarion Bălțat]]'''<br>Episcopul Tulcii</center> <br />
Imagine:PS Andrei Moldovan.jpg |<center>'''[[Andrei Moldovan]]'''<br>Episcopul Covasnei și Harghitei</center><br />
Imagine:PS Sofronie Drincec.jpg |<center>'''[[Sofronie Drincec]]'''<br>Episcopul Oradiei și Bihorului</center><br />
Imagine:PS Iustin Hodea.jpg |<center>'''[[Iustin Hodea]]'''<br>Episcopul Maramureșului și Sătmarului</center><br />
Imagine:PS Petroniu Florea.jpg |<center>'''[[Petroniu Florea]]'''<br>Episcopul Sălajului</center><br />
Imagine:PS Ignatie Trif.jpg|<center>'''[[Ignatie Trif]]'''<br>Episcopul Hușilor</center> <br />
Imagine:PS Nicodim al Severinului si Strehaei.JPG |<center>'''[[Nicodim Nicolaescu]]'''<br>Episcopul Severinului și Strehaiei</center><br />
Image:PS Sebastian Ilfoveanul.JPG |<center>'''[[Sebastian Pașcanu]]'''<br>Episcopul Slatinei și Romanaților</center><br />
Imagine:PS Lucian al Caransebesului.jpg|<center>'''[[Lucian Mic]]'''<br>Episcop al Caransebeșului</center> <br />
Imagine:PS Gurie Gorjeanul.jpg |<center>'''[[Gurie Georgiu]]'''<br>Episcopul Devei și Hunedoarei</center><br />
Imagine:PS Daniil Stoenescu.jpg |<center>'''[[Daniil Stoenescu]]'''<br>Episcopul Daciei Felix</center><br />
Imagine:PS Siluan Mănuilă.jpg |<center>'''[[Siluan Mănuilă]]'''<br>Episcopul Ortodoxă Română de Gyula</center><br />
Sede vacans |<center>'''[[Sede vacans]]'''<br>Episcopul de Bălți</center><br />
Sede vacans |<center>'''[[Sede vacans]]'''<br>Episcopul Basarabiei de Sud</center><br />
Sede vacans |<center>'''[[Sede vacans]]'''<br>Episcopul Dubăsarilor și a toată Transnistria</center><br />
Imagine:PS Siluan Șpan |<center>'''[[Siluan Șpan]]'''<br>Episcopul Ortodox Român al Italiei</center><br />
Imagine:PS Timotei Lauran |<center>'''[[Timotei Lauran]]'''<br>Episcopul Ortodox Român al Spaniei și Portugaliei</center><br />
Imagine:PS Macarie Drăgoi |<center>'''[[Macarie Drăgoi]]'''<br>Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord</center><br />
Imagine:PS Mihail Filimon |<center>'''[[Mihail Filimon]]'''<br>Episcopul Ortodox Român al Australiei și a Noii Zeelande</center><br />
</gallery><br />
<br />
===Episcopi-vicari patriarhali===<br />
<gallery><br />
Image:PS Varlaam Merticariu.JPG|<center>'''[[Varlaam Merticariu]]'''<br>Episcop-vicar patriarhal</center> <br />
Image:PS Ieronim Creţu.JPG|<center>'''[[Ieronim Creţu]]'''<br>Episcop-vicar patriarhal</center> <br />
</gallery><br />
<br />
===Episcopi-vicari===<br />
<gallery><br />
<br />
Image:PS Timotei Aioanei.JPG |<center>'''[[Timotei Aioanei]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor</center> <br />
Imagine:PS Calinic Botosaneanul.jpg|<center>'''[[Calinic Dumitriu]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor</center> <br />
Imagine:PS Ilarion Urs.jpg|<center>'''[[Ilarion Urs]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului</center> <br />
Imagine:PS Vasile Flueraş.jpg|<center>'''[[Vasile Flueraş]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului</center> <br />
Image:PS Paisie Lugojanul.jpg|<center>'''[[Paisie Gheorghe]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei</center> <br />
Imagine:PS Emilian Nica.jpg|<center>'''[[Emilian Nica]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului</center> <br />
Imagine:PS Marc Alric.jpg|<center>'''[[Marc Alric]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale</center><br />
Imagine:PS Sofian Pătrunjel.jpg|<center>'''[[Sofian Pătrunjel]]'''<br>Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei şi Luxemburgului</center><br />
</gallery><br />
<br />
===Arhierei-vicari===<br />
<gallery><br />
Fișier:Nophoto.jpg|<div style="text-align:center">'''[[Timotei Sătmăreanul]]'''<br> Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului</div><br />
Fișier:Nophoto.jpg|<div style="text-align:center">'''[[Atanasie de Bogdania]]'''<br>Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a a Italiei</div><br />
Fișier:Nophoto.jpg|<div style="text-align:center">'''[[Teofil de Iberia]]'''<br>Arhiereu vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei</div><br />
</gallery><br />
<br />
==Note==<br />
<references /><br />
<br />
==Surse==<br />
* [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Sinod_al_Bisericii_Ortodoxe_Rom%C3%A2ne ''Lista membrilor Sfântul Sinod al BOR'', site-ul ro.wikipedia] (adaptată pentru OrthodoxWiki)<br />
* http://www.patriarhia.ro/_upload/documente/statutul_bor.pdf - Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române<br />
* [http://patriarhia.ro/membrii-sfantului-sinod-10/ ''Membrii Sfântului Sinod''], ''Patriarhia.ro'', accesat la 8 iunie 2019<br />
<br />
[[Categorie:Biserica Ortodoxă Română]]<br />
[[Categorie:Liste]]<br />
<br />
[[en:List of members of the Holy Synod of the Romanian Orthodox Church]]</div>Ανδρεοσhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C8%9B&diff=46824Mănăstirea Neamț2018-08-21T00:16:24Z<p>Ανδρεοσ: /* Episcopi ridicați din lavra nemțeană */Actualizare</p>
<hr />
<div>{{Mănăstire<br />
|nume=Mănăstirea Neamț<br />
|Imagine=[[Imagine:Biserica_Manastirii_Neamt.jpg|280 px|Mănăstirea Neamț]]<br />
|jurisdicţie=[[Mitropolia Moldovei și Bucovinei]]<br />
|tip=călugări<br />
|înfiinţată=secolul XIV<br />
|ctitor=Petru Mușat<br>[[Ștefan cel Mare și Sfânt]]<br />
|stareţ=[[Arhimandrit]] Benedict Sauciuc<br />
|mărime aprox= 77 de viețuitori, din care 51 în mănăstire și 26 în schituri<ref>Mănăstirea Neamț, vatră de spiritualitate și cultură românească, vol.II, Mănăstirea Neamț între anii 1990–2017; Editura Doxologia, 2017; pag.29; ISBN general 978-606-666-658-9</ref><br />
|localizare=comuna Vânători, jud. Neamț,<br><br />
la aproximativ 15 km N-V de orașul Târgu Neamț<br />
|limba liturgică=română<br />
|cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]]<br />
|schituri= Schitul Vovidenia<br /> Schitul Pocrov<br /> Schitul Icoana Veche<br /> Schitul Icoana Nouă<br /> Schitul Băiceni<br /> Schitul Braniște<br /> Schitul Cărbuna<br />
|hramuri=[[Înălțarea Domnului]]<br><br />
[[Paisie de la Neamț|Sf. Cuvios Paisie de la Neamț]]<br />
|site=http://neamt.mmb.ro<br />
|}}'''Mănăstirea Neamț''' este o [[mănăstire]] ortodoxă de [[călugăr]]i situată în satul Mănăstirea Neamț, comuna Vânători-Neamț, județul Neamț, România. Este o [[ctitor]]ie a voievodului Petru Mușat (1375–1391), fiind cel mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova<ref name="manastiriortodoxe">[http://www.manastiriortodoxe.ro/index.php?a=md&ap=Arhiepiscopia_Iasilor&j=Neamt&id=165 Patriarhia Română – Mănăstiri, biserici și monumente: Mănăstirea Neamț], accesat 2 august 2017</ref>, supranumit „Ierusalimul ortodoxiei române”<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-neamt-67899.html CrestinOrtodox.ro: Mănăstirea Neamț, de Teodor Danalache], accesat 2 august 2017</ref>.<br><br />
Mănăstirea Neamț este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''NT-II-a-A-10629''.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-NT.pdf Lista monumentelor istorice 2010 din județul Neamț – publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010.]</ref><br />
<br />
==Istoric==<br />
Primul [[ctitor]] al acestui sfânt lăcaș a fost Petru Mușat, Domn al Moldovei între 1375–1391. El a construit mănăstirea pe locul unui schit mai vechi, în apropiere de Cetatea Neamțului, ridicată tot de el.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 30.</ref><br />
<br />
Primul document scris despre Mănăstirea Neamț, care s-a păstrat, este actul din 7 ianuarie 1407, din în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]], de către Iosif Mușat, primul [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|mitropolit al Moldovei]], rudă apropiată a lui Petru Mușat. Acest act arată că la acea dată Mănăstirea Neamț era înzestrată cu două sate dăruite de către Petru Mușat, două mori, două vii și mai avea și cărți, odăjdii și vase. Faptul acesta vine să confirme existența unui personal destul de numeros încă la acea dată, ceea ce i-a făcut pe unii cercetători să afirme că mănăstirea luase ființă cu mult înainte.<ref name="mmb">[https://neamt.mmb.ro/istoria-manastirii-neamt Mitropolia Moldovei și Bucovinei: Mănăstirea Neamț, istoric]</ref><br />
[[Fișier:Neamt_17.jpg|thumb|left|200 px|Turnul [[clopotniță]]]]<br />
Urmașii lui Petru Mușat pe tronul Moldovei au continuat construcțiile de la Mănăstirea Neamț, înzestrând-o cu [[Chilie|chilii]], diferite clădiri, turnuri și ziduri de apărare. Pe latura apuseană a incintei în formă de dreptunghi a mănăstirii străjuiește și în prezent [[Clopotniță|turnul clopotniță]], străbătut la baza sa de intrarea principală, boltită. Partea inferioară a acestui turn-clopotniță a fost zidită pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400–1432), iar cele două niveluri superioare au fost ridicate ulterior.<ref name="mmb"/><br />
<br />
Actuala biserică a mănăstirii, având hramul [[Înălțarea Domnului]], a fost zidită de [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] în 1495-1497, acesta fiind considerat ca al doilea ctitor al Mănăstirii Neamț. Deasupra ușii de intrare în [[pridvor]] se află [[pisanie|pisania bisericii]], cu următorul conținut<ref name="manastiriortodoxe"/>:<br />
:''Doamne Iisuse Hristoase, primește acest hram care s-a zidit cu ajutorul Tău întru Slava Sfântă și Slăvită de la pământ la cer, Înălțarea Ta și Tu sfinte acopere-ne cu mila Ta, de acum și până în veac. Io Ștefan Voievod, cu mila Lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit și început și a zidit acest hram pentru Rugăciunea sa și a doamnei sale Maria și a fiului său Bogdan și a celorlalți fii ai săi și s-a săvârșit la anul 7605<ref>De la facerea lumii, deci anul 1497 d.Hr.</ref>, iar al domniei sale anul patruzeci și cel dintâi curgător luna lui Noiembrie 14.''<br />
<br />
Tot Ștefan cel Mare a întărit privilegiile acordate mănăstirii de voievozii de dinaintea lui și a înzestrat-o, printre altele, cu un [[clopot]] mare (în 1485) și cu un [[Icoanele Maicii Domnului|panaghiar]] (în 1502).<br />
<br />
De Mănăstirea Neamț este legat și numele [[Cuvios]]ului [[Paisie de la Neamț|Paisie Velicicovschi]], cel numit ulterior Sf. [[Paisie de la Neamț]], [[Praznic|prăznuit]] la [[15 noiembrie]]. Timp de cincisprezece ani, cât a fost [[stareț]] al Mănăstirii Neamț (1779-1794), el a fost în același timp un adevărat îndrumător al vieții monahale din Moldova și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox, prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]]. <br />
<br />
În decursul timpului, la Biserica Înălțarea Domnului și la întregul complex mănăstiresc, s-au făcut diferite modificări și adăugiri. Astfel. peretele care separa încăperea mormintelor de [[naos]] a fost îndepărtat la începutul secolului al XIX-lea; ancadramentele originale ale ferestrelor naosului, gropniței și [[altar]]ului au fost înlăturate în cea mai mare parte; acoperișul original din veacul al XV-lea a fost modificat; deasupra bisericii s-au mai construit încă două turle de lemn; spre apus a fost adăugat un fronton; fațada a fost acoperită, în întregime, cu tencuieli; clădirile înconjurătoare au fost refăcute.<ref name="crestinortodox"/><br />
<br />
==Arhitectura==<br />
În afară de zidurile de apărare, turnul-clopotniță și biserica cu hramul „[[Înălțarea Domnului]]”, care și-au păstrat aspectul inițial, celelalte construcții din incinta sfintei mănăstiri, așa cum se prezintă ele astăzi, datează din secolele XVIII–XIX.<br />
[[Fișier:Neamt_20.jpg|thumb|200 px|Agheazmatarul mănăstirii]]<br />
Marea biserică din centrul incintei, „Înălțarea Domnului”, ctitorie a lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] se impune prin planul și liniile sale măiestrit proporționate, ca și prin bogata și decorare a fațadelor. Peste fundație, prevăzută cu un soclu având două lărgiri succesive, se înalță pereții zidiți cu bolovani de râu și piatră până la două treimi din înălțimea lor. De la acest nivel și până la cornișa de piatră de sub streașină, paramentul este lucrat din cărămidă. Pe această porțiune a paramentului există două rânduri de ocnițe, deasupra cărora se desfășoară o bogată friză de ceramică smălțuită, compusă din discuri, romburi și triunghiuri împodobite cu motive vegetale și geometrice. La aceste elemente de policromie ale fațadelor se adăugă brâiele și pilaștrii de cărămidă smălțuită dispuse în câmpul zidăriei, precum și picturile exterioare din fresca ce se mai păstrează în unele ocnițe. Absidele, în partea lor inferioară, sunt decorate cu firide alungite până la soclu. Contraforturile, caracteristice arhitecturii moldovenești din acea epocă, sunt grupate simetric în jurul bisericii, două fiind dispuse în unghiurile vestice și câte unul de o parte și de alta în dreptul [[pronaos]]ului, în dreptul camerei mormintelor și în dreptul proscomidiarului și diaconicului, precum și unul mic în axul absidei estice. Ferestrele, prin care pătrunde lumina în camera mormintelor, [[naos]] și [[altar]], au fost lărgite și mărite în decursul timpului, dar cu ocazia lucrărilor de restaurare din 1958-1961 li s-a redat forma originară. Turla octogonală, cu patru ferestre și patru contraforturi, este înălțată pe două baze suprapuse, primă cu opt laturi iar a doua de forma stelată cu opt vârfuri, atât bazele cât și fațadele turlei fiind decorate cu ocnițe, firide, discuri și cărămizi smălțuite.<ref name="mmb"/><br />
<br />
[[Pridvor]]ul bisericii are peretele dinspre apus închis, dar este prevăzut cu două intrări prin uși dispuse față în față pe laturile de nord și de sud ale acestei încăperi. Cadrele acestor uși au arcuri în acoladă la partea lor superioară. Cele cinci ferestre ale pridvorului, trei spre vest și câte una pe laturile de nord și de sud, au ancadramente în stil gotic. Pridvorul este acoperit de o calotă emisferică sprijinită pe arcuri oblice, caracteristice arhitecturii medievale moldovenești. Trecerea în [[pronaos]] se face printr-un portal la care se disting torurile încheiate în arc frânt. Spre deosebire de pridvor, pronaosul este supraînălțat și se înscrie în planul clădirii ca un dreptunghi. Deasupra este boltit, având două calote despărțite printr-un arc median. În cele patru unghiuri ale încăperii, precum și la mijlocul pereților laterali se înalță câte un pilastru încadrat în zidărie, format dintr-un mănunchi de colonete subțiri așezate pe un soclu înalt și terminate la nivelul nașterii arcurilor bolții cu câte un capitel având profile gotice. Pronaosul și încăperea mormintelor sunt despărțite printr-un perete ce are o deschidere de trecere încadrată de baghete încrucișate și muluri gotice săpate în piatră. [[Naos]]ul bisericii are o formă dreptunghiulară, lărgită prin absidele laterale semicirculare. El este încoronat de turla clădită pe două rânduri de arcuri oblice. Absida altarului are o formă semicirculară și este despărțită de naos prin [[Iconostas|catapeteasma]] sculptată și aurită.<ref name="crestinortodox"/><br />
<br />
===Pictura bisericii „Înălțarea Domnului”===<br />
[[Fișier:KlosterNeamtDetail1.jpg|thumb|280 px|Biserica „Înălțarea Domnului” - frescă interioară]]<br />
Pictura interioară din [[altar]], [[naos]] și camera mormintelor aparține epocii lui Ștefan cel Mare, fiind caracterizată prin dimensionarea amplă a panourilor în care sunt incluse scenele și prin echilibrul clar al compozițiilor, ceea ce face ca pictura să se adapteze în mod armonios la proporțiile arhitecturii respective. Sunt reprezentate scene biblice din viața Mântuitorului Iisus Hristos, a Maicii Domnului și diferite figuri de sfinți mucenici și cuvioși.<br />
<br />
Frescele din [[pronaos]] și din [[pridvor]], din timpul domniei lui Petru Rareș, dovedesc o altă concepție în dispunerea și dimensionarea panourilor, care se îngustează și sunt diferite ca mărime. Stilul picturii este unul narativ, pierzându-și din funcția decorativă, trăsături ce caracterizează pictura murală din timpul domniei lui Patru Rareș (secolul al XVI-lea). În pronaos și pridvor este pictat [[calendar]]ul ([[sinaxar]]ul) ca la mănăstirile [[Mănăstirea Voroneț|Voroneț]] și [[Mănăstirea Moldovița|Moldovița]].<br />
<br />
Întregul ansamblu pictural din biserică, precum și cel din gangul [[clopotniță|turnului-clopotniță]], a fost repictat, culoare peste culoare, în 1850.<ref name="manastiriortodoxe"/><br />
<br />
===Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului===<br />
În Mănăstirea Neamț este păstrată [[icoană|icoana]] [[făcător de minuni|făcătoare de minuni]] a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], care datează din anul 665. Această icoană a fost pictată în Lidia (patria [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sf. Mare Mucenic Gheorghe]]), din acest motiv fiind numită și ''Lidianca''. A fost dăruită în anul 1429 voievodului moldovean [[Alexandru cel Bun]] de către [[Imperiul Bizantin|împăratul bizantin]] Ioan al VIII-lea Paleolog (1425–1448). Icoana se află în [[naos]]ul Bisericii cu hramul „Înălțarea Domnului”.<ref name="viziteazaneamt">[http://www.viziteazaneamt.ro/2010/10/26/manastirea-neamt-istoric-imagini-si-schituri/ Mănăstirea Neamț: Istoric, Imagini și Schituri], accesat 2 august 2017.</ref> Între anii 1844–1845, icoana a fost ferecată, pe ambele fețe, în argint aurit și pietre prețioase.<br />
<br />
==Mănăstirea Neamț în prezent==<br />
[[Călugăr|Monahii]] de la Mănăstirea Neamț duc mai departe tradiția multiseculară a celui mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova. Sfânta Mănăstire este în continuare loc de pelerinaj al credincioșilor din toată Moldova și din întreaga Românie.<br />
<br />
Mănăstirea Neamț este un important punct de atracție și pentru turism (atât grupuri organizate, cât și individual), fiind situată relativ aproape de alte mănăstiri și schituri vestite din județul Neamț: [[Mănăstirea Agapia|Agapia]], [[Mănăstirea Văratec|Văratec]], [[Mănăstirea Secu (Neamț, România)|Secu]] etc.<br />
[[Fișier:Neamt_22.jpg|thumb|250 px|Biserica „Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]]” a [[Seminar|Seminarului teologic]] de la Mănăstirea Neamț]]<br />
De un mare interes din partea vizitatorilor se bucură Muzeul Mănăstirii Neamț, obiectele păstrate de-a lungul secolelor de către sfânta mănăstire și expuse astăzi în acest muzeu fiind de o importanță deosebită atât pentru cultura și arta religioasă ortodoxă cât și pentru cea națională. Tezaurul mănăstirii cuprinde obiecte de cult din aur și argint, broderii, țesături și sculpturi care au fost confecționate în sfântul lăcaș sau au fost dăruite de voievozii Moldovei și alți binefăcători. În muzeu se află o bogată colecție de obiecte de cult și religioase, picturi, manuscrise și diferite piese utilizate la prima tipografie de aici, cu o mare valoare istorică și artistică. Așezământul posedă cea mai mare și mai veche bibliotecă mânăstirească din România, ce numără peste 18000 volume, el având o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești medievale.<ref name="viziteazaneamt"/><br />
<br />
În imediata vecinătate a Mănăstirii Neamț se află [[Seminar|Seminarul Teologic]] „Veniamin Costachi”. În incinta acestuia a fost de curând ridicată o nouă și frumoasă biserică având [[hram]]ul „Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]]”. Locul pe care se află astăzi acest impunător sfânt lăcaș a fost sfințit la [[5 august]] 1994, de către [[Daniel (Ciobotea)|PF Părinte Patriarh Daniel]], pe atunci [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei și Bucovinei]]. [[Târnosire]]a sfântului altar al acestei biserici a avut loc la 12 octombrie 1997, cu o solemnitate deosebită, momentul fiind legat și de împlinirea a 500 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Neamț. Slujba de sfințire a fost săvârșită de Sanctitatea Sa [[Bartolomeu I (Archontonis) al Constantinopolului|Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului]], împreună cu vrednicul de pomenire [[Teoctist (Arăpașu)|Patriarh Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române]], la aceasta participând mulți alți arhierei, preoți și diaconi din întreaga țară.<ref>[http://ziarullumina.ro/reportaj/casa-noua-pentru-sfantul-roman-din-valea-hozevei Cristian Bostan: ''Casă nouă pentru sfântul român din valea Hozevei'', Ziarul Lumina, 5 august 2011]</ref>. La 8 septembrie 2009, după terminarea lucrărilor de construcție și a finisărilor de la interior, a fost sfințită pictura bisericii, de către PF Părinte Patriarh Daniel, în prezența [[Teofan (Savu) al Moldovei și Bucovinei|IPS Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei]] și a altor ierarhi ai [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].<ref>[http://ziarullumina.ro/documentar/pictura-bisericii-sfantul-ioan-iacob-hozevitul-va-fi-sfintita-astazi Constantin Ciofu: ''Pictura Bisericii „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” va fi sfințită astăzi'', Ziarul Lumina, 8 septembrie 2009]</ref><br />
<br />
===Bisericile, paraclisele Mănăstirii Neamț===<br />
: Biserica cu hramul „Înălțarea Domnului” — înființată în anul 1497<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Ap. și Evanghelist Ioan” — înființată în anul 1832<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” — înființată în anul 1846<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” — înființată în anul 1725<br />
: Paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” — înființat în anul 1809<br />
: Paraclisul cu hramul „Buna Vestire” din turnul clopotniță — înființat în anul 1821<br />
: Paraclisul cu hramul „Sf. Cuvios Paisie de la Neamț” din palatul mitropolitan — înființat în anul 1994<br />
: Paraclisul cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și „Sf. Cuvios Benedict de Nursia” din stăreția mănăstirii — înființat în anul 2007<br />
<br />
===Schituri ce aparțin de Mănăstirea Neamț<ref name="viziteazaneamt"/>===<br />
<br />
* '''Schitul Vovidenia''' (suprafața totală – 24,25 ha), ridicat între anii 1849–1857, pe vremea domniei lui Grigore Alexandru Ghica, [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]] fiind IPS [[Sofronie Miclescu]].<br />
: Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” — înființată în anul 1857<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” — înființată în anul 1953<br />
* '''Schitul Pocrov''' (suprafața totală – 13,25 ha). Aflat într-o poiană cu păduri seculare, la aproximativ 4 km sud-vest de Mănăstirea Neamț, sub poalele Muntelui Chiriacu, schitul Pocrov a fost construit în anul 1714 de către Pahomie și ucenicii săi: Sofronie, Mardarie, Lazăr, Dosoftei și Ioanichie. Schitul este supranumit și „Poiana raiului”, el reprezentând un adevărat loc al liniștii unde au viețuit mulți părinți care au dus o viață duhovnicească foarte aspră.<br />
: Biserica cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” — înființată în anul 1714<br />
: Paraclisul cu hramul „Sf. Cuvios Atanasie Atonitul” — înființat în anul 2012<br />
* '''Schitul Icoana Nouă''' (suprafața totală – 22,40 ha), aflat în locul numit „Valea Icoanei”, pe un teren folosit în trecut pentru pășunatul vitelor. Schitul își are începuturile în anul 1941.<br />
: Paraclisul cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” — înființat în anul 1972<br />
: Biserica cu hramul „Schimbarea la Față” — înființată în anul 2001<br />
: Paraclisul cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” - înființat în anul 2008<br />
* '''Schitul Icoana Veche''' (suprafața totală – 3,32 ha), așezat într-o pădure deasă în partea de norda Mănăstirii Neamț, pe malul râului Nemțișor. Între anii 1821–1822, din cauza Eteriei, în acest loc a fost ascunsă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cea primită în dar de la împăratul Ioan al VIII-lea Paleologul în urmă cu 600 de ani.<br />
: Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” — înființată în anul 2011<br />
* '''Schitul Băiceni''' (suprafața totală – 7,69 ha)<br />
: Paraclisul cu hramul „ Sf. Ioan Iacob de la Neamț” — înființat în anul 1998<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” și „Sf. Ierarh Nectarie” — înființată în anul 2014<br />
* '''Schitul Braniște''' (suprafața totală – 106,98 ha), [[ctitor]]it în anul 1582, pe vremea domniei lui Petru Șchiopul.<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Ap. Petru și Pavel” și „Sf. Ap. Andrei” — înființată în anul 2000<br />
* '''Schitul Cărbuna''' (suprafața totală – 23,38 ha)<br />
: Biserica cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și „Sf. Trei Ierarhi” — înființată în anul 2001<br />
<br />
==Stareți recenți ai Mănăstirii Neamț==<br />
* Protosinghel Justinian Cârstoiu (01.08.1988 – 1990)<br />
* Protosinghel Agatanghel Bărbulescu (06.02.1990 – 01.10.1990)<br />
* Arhimandrit Dr. Irineu Cheorbeja (1990 – 31.10.1997)<br />
* Arhimandrit Benedict Sauciuc (31.10 1997 – prezent)<br />
<br />
==Viețuitori de seamă trecuți la viața veșnică==<br />
* Arhimandrit Claudiu Derevleanu<br />
* Arhimandrit Partenie Apetrei<br />
* Protosinghel Iosif Gabor<br />
* Protosinghel Ghenadie Crudu<br />
* Protosinghel Ilarion Pancu<br />
* Protosinghel Iacob Culiță<br />
* Protosinghel Firmilian Olaru<br />
* Protosinghel Anania Ulian<br />
* Protosinghel Nifon Corduneanu<br />
* Protosinghel Ghervasie Gheorghe<br />
* Ieromonah Visarion Chirilă<br />
* Ieromonah Paisie Ioniță<br />
* Ierodiacon Petroniu Bulbucan<br />
* Arhidiacon Prof. Ioan Ivan<br />
* Monah Gamaliil Păvăloiu<br />
* Monah Cozma Cora<br />
* Monah Ioanichie Andone<br />
* Monah Trifon Gavril<br />
<br />
==Episcopi ridicați din lavra nemțeană==<br />
* PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal<br />
* PS Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor<br />
* PS Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului<br />
* PS Veniamin Goreanu, Episcop al Basarabiei de Sud<ref>[http://basilica.ro/noul-episcop-al-basarabiei-de-sud-a-fost-hirotonit-de-parintele-patriarh-daniel/ Iulian Dumitrașcu, ''Noul Episcop al Basarabiei de Sud a fost hirotonit de Părintele Patriarh Daniel''], 26 mai 2018, ''Basilica.ro''</ref><br />
<br />
==Viețuitori de seamă==<br />
* Arhimandrit Paisie Teodorescu<br />
* Arhimandrit Veniamin Goreanu<br />
* Arhimandrit Dosoftei Șcheul<br />
* Arhimandrit Andrei Ioniță<br />
<br />
==Note==<br />
<references/><br />
<br />
[[Categorie:Mănăstiri din România|Neamț]]<br />
<br />
[[en:Neamts Monastery]]</div>Ανδρεοσhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=Hirotonie&diff=46823Hirotonie2018-08-21T00:14:34Z<p>Ανδρεοσ: /* Preoția */Corectat greșeli din text.</p>
<hr />
<div>[[Image:Deacon ordination.jpg|thumb|350px|Hirotonirea unui [[preot]].]]<br />
{{spiritualitate}}<br />
'''Hirotonirea''' este [[Sfintele Taine|taina]] (sau Sfânta Taină a) Preoției. Cuvintele '''''cheirotonia''''' și '''''cheirothesia''''' vin din greacă și înseamnă amândouă „punerea mâinilor”. Componenții [[ordinele mari|ordinelor mari]] ale [[cler]]ului — [[episcop]]ul, [[preot]]ul și [[diacon]]ul — sunt hirotoniți în timpul [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]] de către episcop, care de obicei este asistat de câțiva preoți. În concordanță cu învățăturile ortodoxe, procesul hirotonirii începe cu comunitatea locală; dar episcopul singur, care acționează în numele bisericii universale, poate finaliza această acțiune.<br />
<br />
Acei care fac parte din [[ordinele mici]] ([[subdiacon]], [[citeț]], și în unele tradiții, [[cantor]]ul) sunt făcuți astfel prin '''''hirotesie''''', care și această înseamnă „punerea mâinilor”, dar este distinctă din punct de vedere tehnic de '''''hirotonire''''', care este folosită doar pentru ordinele mari. În conformitate cu ''DEC'', ''hirotesia'' nu este privită ca o Sfântă Taină a hirotonirii (p. 117).<br />
<br />
''Hirotonia'' și ''hirotesia'', din punct de vedere formal sunt interschimbabile, dar în timp au primit sensuri diferite. În plus, episcopii sunt „consacrați” mai degrabă decât „hirotoniți”, dar o astfel de distincție nu era prezentă în biserica timpurie (''ODCC'', p. 1189)<br />
<br />
==[[Ordinele mici]]==<br />
===[[Cantor]]===<br />
<br />
===[[Citeț]]===<br />
<br />
În perioada de dinaintea tunderii candidatul trebuie să pregătească o sutană. În seara de dinaintea ceremoniei, candidatul trebuie să participe la [[Vecernie]] și după o cină ușoară începe să se pregătească pentru bucuria euharistiei. În acest timp, el trebuie să fie deranjat de alte persoane cât mai puțin și să-și petreacă timpul în rugăciune și pregătindu-se pentru tundere. Candidații căsătoriți trebuie să se abțină de la relații conjugale în această perioadă. Ei trebuie să se spovedească, fie după vecernie, fie în timpul [[utrenie]]i din ziua tunderii.<br />
<br />
În ziua tunderii, după Doxologia Mare, dar înaintea troparelor de dinaintea Sfintei Liturghii, candidatul este adus de asistentul episcopului în mijlocul [[amvon|soleei]], în fața episcopului. El face trei mătănii în fața Sfântului [[Altar]] și apoi se întoarce spre episcop și îngenunchează în fața lui. Episcopul își pune mâinile pe capul candidatului.<br />
<br />
===[[Subdiacon]]===<br />
Subdiaconii sunt hirotoniți în timpul Sfintei Liturghii imediat după „Binecuvântată este împărăția Ta”, imediat ce tămâierea mare se încheie. După canoane, nimeni nu trebuie să se mai căsătorească după ce a devenit subdiacon, dar practica s-a schimbat peste tot astfel încât să permită subdiaconilor să se căsătorească după hirotonire.<br />
<br />
==[[Ordinele mari]]==<br />
===[[Diacon|Diaconia]]===<br />
<br />
===[[Preot|Preoția]]===<br />
În timpul slujbei de hirotonire întru preoție, un preot conduce candidatul care apoi îngenunchează și își pune capul pe altar. Episcopul își pune omoforul și mâna dreaptă pe capul candidatului pentru a primi [[Duhul Sfânt|Duhul Sfânt]]. Întreaga comunitate prezentă la hirotonire și mărturisește lucrarea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]] spunând la unison „Vrednic este!” (în greacă 'Axios'). Episcopul dă [[veșminte]]le sfinte proaspătului preot care apoi primește [[Euharistie|Sfânta Împărtășanie]] și spune o [[Rugăciunea|rugăciune]] specială. Prin hirotonire, oameni care au fost aleși din rândul credincioșilor sunt deosebiți pentru slujbele bisericii. Timp îndelungat, un candidat la preoție va urma cursurile unui [[seminar]].<br />
<br />
===[[Episcop|Episcopia]]===<br />
Candidații la episcopie sunt hirotoniți de alți cel puțin doi episcopi. [[Veșminte]]le neliturgice ale episcopului includ: [[Potcap]]ul și [[Camilafca]] (voal) (care sunt prinse împreună și formează [[klobuk]] în tradiția rusă), împreună cu [[mantia]], toate acestea fiind specifice [[monahism]]ului.<br />
<br />
==Bibliografie==<br />
*''Blackwell Dictionary of Eastern Christianity (DEC)'', p. 117 – Dicționarul Blackwell de creștinism răsăritean<br />
*''Oxford Dictionary of the Christian Church (ODCC), 3rd ed.'', pp. 1188-89 – Dicționarul Oxford al Bisericii Creștine<br />
<br />
==Legături externe==<br />
*[http://oca.org/QA.asp?ID=156&SID=3 Cerințele pentru preoție]<br />
*[http://www.3saints.com/ordination.html Sfânta Taină a hirotonirii]<br />
<br />
{{Cler/lat}}<br />
<br />
[[Categorie:Viața Bisericii]]<br />
[[Categorie:Cler]]<br />
[[Categorie:Sfinte Taine]]<br />
<br />
[[el:Ιεροσύνη]]<br />
[[en:Ordination]]<br />
[[es:Ordenación]]<br />
[[fr:Ordination]]</div>Ανδρεοσhttps://ro.orthodoxwiki.org/index.php?title=M%C4%83n%C4%83stirea_Neam%C8%9B&diff=46758Mănăstirea Neamț2018-07-23T21:19:38Z<p>Ανδρεοσ: /* Episcopi ridicați din lavra nemțeană */Corectare/Actualizare</p>
<hr />
<div>{{Mănăstire<br />
|nume=Mănăstirea Neamț<br />
|Imagine=[[Imagine:Biserica_Manastirii_Neamt.jpg|280 px|Mănăstirea Neamț]]<br />
|jurisdicţie=[[Mitropolia Moldovei și Bucovinei]]<br />
|tip=călugări<br />
|înfiinţată=secolul XIV<br />
|ctitor=Petru Mușat<br>[[Ștefan cel Mare și Sfânt]]<br />
|stareţ=[[Arhimandrit]] Benedict Sauciuc<br />
|mărime aprox= 77 de viețuitori, din care 51 în mănăstire și 26 în schituri<ref>Mănăstirea Neamț, vatră de spiritualitate și cultură românească, vol.II, Mănăstirea Neamț între anii 1990–2017; Editura Doxologia, 2017; pag.29; ISBN general 978-606-666-658-9</ref><br />
|localizare=comuna Vânători, jud. Neamț,<br><br />
la aproximativ 15 km N-V de orașul Târgu Neamț<br />
|limba liturgică=română<br />
|cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]]<br />
|schituri= Schitul Vovidenia<br /> Schitul Pocrov<br /> Schitul Icoana Veche<br /> Schitul Icoana Nouă<br /> Schitul Băiceni<br /> Schitul Braniște<br /> Schitul Cărbuna<br />
|hramuri=[[Înălțarea Domnului]]<br><br />
[[Paisie de la Neamț|Sf. Cuvios Paisie de la Neamț]]<br />
|site=http://neamt.mmb.ro<br />
|}}'''Mănăstirea Neamț''' este o [[mănăstire]] ortodoxă de [[călugăr]]i situată în satul Mănăstirea Neamț, comuna Vânători-Neamț, județul Neamț, România. Este o [[ctitor]]ie a voievodului Petru Mușat (1375–1391), fiind cel mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova<ref name="manastiriortodoxe">[http://www.manastiriortodoxe.ro/index.php?a=md&ap=Arhiepiscopia_Iasilor&j=Neamt&id=165 Patriarhia Română – Mănăstiri, biserici și monumente: Mănăstirea Neamț], accesat 2 august 2017</ref>, supranumit „Ierusalimul ortodoxiei române”<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-neamt-67899.html CrestinOrtodox.ro: Mănăstirea Neamț, de Teodor Danalache], accesat 2 august 2017</ref>.<br><br />
Mănăstirea Neamț este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''NT-II-a-A-10629''.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-NT.pdf Lista monumentelor istorice 2010 din județul Neamț – publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010.]</ref><br />
<br />
==Istoric==<br />
Primul [[ctitor]] al acestui sfânt lăcaș a fost Petru Mușat, Domn al Moldovei între 1375–1391. El a construit mănăstirea pe locul unui schit mai vechi, în apropiere de Cetatea Neamțului, ridicată tot de el.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 30.</ref><br />
<br />
Primul document scris despre Mănăstirea Neamț, care s-a păstrat, este actul din 7 ianuarie 1407, din în timpul domniei lui [[Alexandru cel Bun]], de către Iosif Mușat, primul [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|mitropolit al Moldovei]], rudă apropiată a lui Petru Mușat. Acest act arată că la acea dată Mănăstirea Neamț era înzestrată cu două sate dăruite de către Petru Mușat, două mori, două vii și mai avea și cărți, odăjdii și vase. Faptul acesta vine să confirme existența unui personal destul de numeros încă la acea dată, ceea ce i-a făcut pe unii cercetători să afirme că mănăstirea luase ființă cu mult înainte.<ref name="mmb">[https://neamt.mmb.ro/istoria-manastirii-neamt Mitropolia Moldovei și Bucovinei: Mănăstirea Neamț, istoric]</ref><br />
[[Fișier:Neamt_17.jpg|thumb|left|200 px|Turnul [[clopotniță]]]]<br />
Urmașii lui Petru Mușat pe tronul Moldovei au continuat construcțiile de la Mănăstirea Neamț, înzestrând-o cu [[Chilie|chilii]], diferite clădiri, turnuri și ziduri de apărare. Pe latura apuseană a incintei în formă de dreptunghi a mănăstirii străjuiește și în prezent [[Clopotniță|turnul clopotniță]], străbătut la baza sa de intrarea principală, boltită. Partea inferioară a acestui turn-clopotniță a fost zidită pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400–1432), iar cele două niveluri superioare au fost ridicate ulterior.<ref name="mmb"/><br />
<br />
Actuala biserică a mănăstirii, având hramul [[Înălțarea Domnului]], a fost zidită de [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] în 1495-1497, acesta fiind considerat ca al doilea ctitor al Mănăstirii Neamț. Deasupra ușii de intrare în [[pridvor]] se află [[pisanie|pisania bisericii]], cu următorul conținut<ref name="manastiriortodoxe"/>:<br />
:''Doamne Iisuse Hristoase, primește acest hram care s-a zidit cu ajutorul Tău întru Slava Sfântă și Slăvită de la pământ la cer, Înălțarea Ta și Tu sfinte acopere-ne cu mila Ta, de acum și până în veac. Io Ștefan Voievod, cu mila Lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit și început și a zidit acest hram pentru Rugăciunea sa și a doamnei sale Maria și a fiului său Bogdan și a celorlalți fii ai săi și s-a săvârșit la anul 7605<ref>De la facerea lumii, deci anul 1497 d.Hr.</ref>, iar al domniei sale anul patruzeci și cel dintâi curgător luna lui Noiembrie 14.''<br />
<br />
Tot Ștefan cel Mare a întărit privilegiile acordate mănăstirii de voievozii de dinaintea lui și a înzestrat-o, printre altele, cu un [[clopot]] mare (în 1485) și cu un [[Icoanele Maicii Domnului|panaghiar]] (în 1502).<br />
<br />
De Mănăstirea Neamț este legat și numele [[Cuvios]]ului [[Paisie de la Neamț|Paisie Velicicovschi]], cel numit ulterior Sf. [[Paisie de la Neamț]], [[Praznic|prăznuit]] la [[15 noiembrie]]. Timp de cincisprezece ani, cât a fost [[stareț]] al Mănăstirii Neamț (1779-1794), el a fost în același timp un adevărat îndrumător al vieții monahale din Moldova și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox, prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]]. <br />
<br />
În decursul timpului, la Biserica Înălțarea Domnului și la întregul complex mănăstiresc, s-au făcut diferite modificări și adăugiri. Astfel. peretele care separa încăperea mormintelor de [[naos]] a fost îndepărtat la începutul secolului al XIX-lea; ancadramentele originale ale ferestrelor naosului, gropniței și [[altar]]ului au fost înlăturate în cea mai mare parte; acoperișul original din veacul al XV-lea a fost modificat; deasupra bisericii s-au mai construit încă două turle de lemn; spre apus a fost adăugat un fronton; fațada a fost acoperită, în întregime, cu tencuieli; clădirile înconjurătoare au fost refăcute.<ref name="crestinortodox"/><br />
<br />
==Arhitectura==<br />
În afară de zidurile de apărare, turnul-clopotniță și biserica cu hramul „[[Înălțarea Domnului]]”, care și-au păstrat aspectul inițial, celelalte construcții din incinta sfintei mănăstiri, așa cum se prezintă ele astăzi, datează din secolele XVIII–XIX.<br />
[[Fișier:Neamt_20.jpg|thumb|200 px|Agheazmatarul mănăstirii]]<br />
Marea biserică din centrul incintei, „Înălțarea Domnului”, ctitorie a lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] se impune prin planul și liniile sale măiestrit proporționate, ca și prin bogata și decorare a fațadelor. Peste fundație, prevăzută cu un soclu având două lărgiri succesive, se înalță pereții zidiți cu bolovani de râu și piatră până la două treimi din înălțimea lor. De la acest nivel și până la cornișa de piatră de sub streașină, paramentul este lucrat din cărămidă. Pe această porțiune a paramentului există două rânduri de ocnițe, deasupra cărora se desfășoară o bogată friză de ceramică smălțuită, compusă din discuri, romburi și triunghiuri împodobite cu motive vegetale și geometrice. La aceste elemente de policromie ale fațadelor se adăugă brâiele și pilaștrii de cărămidă smălțuită dispuse în câmpul zidăriei, precum și picturile exterioare din fresca ce se mai păstrează în unele ocnițe. Absidele, în partea lor inferioară, sunt decorate cu firide alungite până la soclu. Contraforturile, caracteristice arhitecturii moldovenești din acea epocă, sunt grupate simetric în jurul bisericii, două fiind dispuse în unghiurile vestice și câte unul de o parte și de alta în dreptul [[pronaos]]ului, în dreptul camerei mormintelor și în dreptul proscomidiarului și diaconicului, precum și unul mic în axul absidei estice. Ferestrele, prin care pătrunde lumina în camera mormintelor, [[naos]] și [[altar]], au fost lărgite și mărite în decursul timpului, dar cu ocazia lucrărilor de restaurare din 1958-1961 li s-a redat forma originară. Turla octogonală, cu patru ferestre și patru contraforturi, este înălțată pe două baze suprapuse, primă cu opt laturi iar a doua de forma stelată cu opt vârfuri, atât bazele cât și fațadele turlei fiind decorate cu ocnițe, firide, discuri și cărămizi smălțuite.<ref name="mmb"/><br />
<br />
[[Pridvor]]ul bisericii are peretele dinspre apus închis, dar este prevăzut cu două intrări prin uși dispuse față în față pe laturile de nord și de sud ale acestei încăperi. Cadrele acestor uși au arcuri în acoladă la partea lor superioară. Cele cinci ferestre ale pridvorului, trei spre vest și câte una pe laturile de nord și de sud, au ancadramente în stil gotic. Pridvorul este acoperit de o calotă emisferică sprijinită pe arcuri oblice, caracteristice arhitecturii medievale moldovenești. Trecerea în [[pronaos]] se face printr-un portal la care se disting torurile încheiate în arc frânt. Spre deosebire de pridvor, pronaosul este supraînălțat și se înscrie în planul clădirii ca un dreptunghi. Deasupra este boltit, având două calote despărțite printr-un arc median. În cele patru unghiuri ale încăperii, precum și la mijlocul pereților laterali se înalță câte un pilastru încadrat în zidărie, format dintr-un mănunchi de colonete subțiri așezate pe un soclu înalt și terminate la nivelul nașterii arcurilor bolții cu câte un capitel având profile gotice. Pronaosul și încăperea mormintelor sunt despărțite printr-un perete ce are o deschidere de trecere încadrată de baghete încrucișate și muluri gotice săpate în piatră. [[Naos]]ul bisericii are o formă dreptunghiulară, lărgită prin absidele laterale semicirculare. El este încoronat de turla clădită pe două rânduri de arcuri oblice. Absida altarului are o formă semicirculară și este despărțită de naos prin [[Iconostas|catapeteasma]] sculptată și aurită.<ref name="crestinortodox"/><br />
<br />
===Pictura bisericii „Înălțarea Domnului”===<br />
[[Fișier:KlosterNeamtDetail1.jpg|thumb|280 px|Biserica „Înălțarea Domnului” - frescă interioară]]<br />
Pictura interioară din [[altar]], [[naos]] și camera mormintelor aparține epocii lui Ștefan cel Mare, fiind caracterizată prin dimensionarea amplă a panourilor în care sunt incluse scenele și prin echilibrul clar al compozițiilor, ceea ce face ca pictura să se adapteze în mod armonios la proporțiile arhitecturii respective. Sunt reprezentate scene biblice din viața Mântuitorului Iisus Hristos, a Maicii Domnului și diferite figuri de sfinți mucenici și cuvioși.<br />
<br />
Frescele din [[pronaos]] și din [[pridvor]], din timpul domniei lui Petru Rareș, dovedesc o altă concepție în dispunerea și dimensionarea panourilor, care se îngustează și sunt diferite ca mărime. Stilul picturii este unul narativ, pierzându-și din funcția decorativă, trăsături ce caracterizează pictura murală din timpul domniei lui Patru Rareș (secolul al XVI-lea). În pronaos și pridvor este pictat [[calendar]]ul ([[sinaxar]]ul) ca la mănăstirile [[Mănăstirea Voroneț|Voroneț]] și [[Mănăstirea Moldovița|Moldovița]].<br />
<br />
Întregul ansamblu pictural din biserică, precum și cel din gangul [[clopotniță|turnului-clopotniță]], a fost repictat, culoare peste culoare, în 1850.<ref name="manastiriortodoxe"/><br />
<br />
===Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului===<br />
În Mănăstirea Neamț este păstrată [[icoană|icoana]] [[făcător de minuni|făcătoare de minuni]] a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], care datează din anul 665. Această icoană a fost pictată în Lidia (patria [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sf. Mare Mucenic Gheorghe]]), din acest motiv fiind numită și ''Lidianca''. A fost dăruită în anul 1429 voievodului moldovean [[Alexandru cel Bun]] de către [[Imperiul Bizantin|împăratul bizantin]] Ioan al VIII-lea Paleolog (1425–1448). Icoana se află în [[naos]]ul Bisericii cu hramul „Înălțarea Domnului”.<ref name="viziteazaneamt">[http://www.viziteazaneamt.ro/2010/10/26/manastirea-neamt-istoric-imagini-si-schituri/ Mănăstirea Neamț: Istoric, Imagini și Schituri], accesat 2 august 2017.</ref> Între anii 1844–1845, icoana a fost ferecată, pe ambele fețe, în argint aurit și pietre prețioase.<br />
<br />
==Mănăstirea Neamț în prezent==<br />
[[Călugăr|Monahii]] de la Mănăstirea Neamț duc mai departe tradiția multiseculară a celui mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova. Sfânta Mănăstire este în continuare loc de pelerinaj al credincioșilor din toată Moldova și din întreaga Românie.<br />
<br />
Mănăstirea Neamț este un important punct de atracție și pentru turism (atât grupuri organizate, cât și individual), fiind situată relativ aproape de alte mănăstiri și schituri vestite din județul Neamț: [[Mănăstirea Agapia|Agapia]], [[Mănăstirea Văratec|Văratec]], [[Mănăstirea Secu (Neamț, România)|Secu]] etc.<br />
[[Fișier:Neamt_22.jpg|thumb|250 px|Biserica „Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]]” a [[Seminar|Seminarului teologic]] de la Mănăstirea Neamț]]<br />
De un mare interes din partea vizitatorilor se bucură Muzeul Mănăstirii Neamț, obiectele păstrate de-a lungul secolelor de către sfânta mănăstire și expuse astăzi în acest muzeu fiind de o importanță deosebită atât pentru cultura și arta religioasă ortodoxă cât și pentru cea națională. Tezaurul mănăstirii cuprinde obiecte de cult din aur și argint, broderii, țesături și sculpturi care au fost confecționate în sfântul lăcaș sau au fost dăruite de voievozii Moldovei și alți binefăcători. În muzeu se află o bogată colecție de obiecte de cult și religioase, picturi, manuscrise și diferite piese utilizate la prima tipografie de aici, cu o mare valoare istorică și artistică. Așezământul posedă cea mai mare și mai veche bibliotecă mânăstirească din România, ce numără peste 18000 volume, el având o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești medievale.<ref name="viziteazaneamt"/><br />
<br />
În imediata vecinătate a Mănăstirii Neamț se află [[Seminar|Seminarul Teologic]] „Veniamin Costachi”. În incinta acestuia a fost de curând ridicată o nouă și frumoasă biserică având [[hram]]ul „Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]]”. Locul pe care se află astăzi acest impunător sfânt lăcaș a fost sfințit la [[5 august]] 1994, de către [[Daniel (Ciobotea)|PF Părinte Patriarh Daniel]], pe atunci [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei și Bucovinei]]. [[Târnosire]]a sfântului altar al acestei biserici a avut loc la 12 octombrie 1997, cu o solemnitate deosebită, momentul fiind legat și de împlinirea a 500 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Neamț. Slujba de sfințire a fost săvârșită de Sanctitatea Sa [[Bartolomeu I (Archontonis) al Constantinopolului|Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului]], împreună cu vrednicul de pomenire [[Teoctist (Arăpașu)|Patriarh Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române]], la aceasta participând mulți alți arhierei, preoți și diaconi din întreaga țară.<ref>[http://ziarullumina.ro/reportaj/casa-noua-pentru-sfantul-roman-din-valea-hozevei Cristian Bostan: ''Casă nouă pentru sfântul român din valea Hozevei'', Ziarul Lumina, 5 august 2011]</ref>. La 8 septembrie 2009, după terminarea lucrărilor de construcție și a finisărilor de la interior, a fost sfințită pictura bisericii, de către PF Părinte Patriarh Daniel, în prezența [[Teofan (Savu) al Moldovei și Bucovinei|IPS Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei]] și a altor ierarhi ai [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].<ref>[http://ziarullumina.ro/documentar/pictura-bisericii-sfantul-ioan-iacob-hozevitul-va-fi-sfintita-astazi Constantin Ciofu: ''Pictura Bisericii „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” va fi sfințită astăzi'', Ziarul Lumina, 8 septembrie 2009]</ref><br />
<br />
===Bisericile, paraclisele Mănăstirii Neamț===<br />
: Biserica cu hramul „Înălțarea Domnului” — înființată în anul 1497<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Ap. și Evanghelist Ioan” — înființată în anul 1832<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” — înființată în anul 1846<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” — înființată în anul 1725<br />
: Paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” — înființat în anul 1809<br />
: Paraclisul cu hramul „Buna Vestire” din turnul clopotniță — înființat în anul 1821<br />
: Paraclisul cu hramul „Sf. Cuvios Paisie de la Neamț” din palatul mitropolitan — înființat în anul 1994<br />
: Paraclisul cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și „Sf. Cuvios Benedict de Nursia” din stăreția mănăstirii — înființat în anul 2007<br />
<br />
===Schituri ce aparțin de Mănăstirea Neamț<ref name="viziteazaneamt"/>===<br />
<br />
* '''Schitul Vovidenia''' (suprafața totală – 24,25 ha), ridicat între anii 1849–1857, pe vremea domniei lui Grigore Alexandru Ghica, [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]] fiind IPS [[Sofronie Miclescu]].<br />
: Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” — înființată în anul 1857<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” — înființată în anul 1953<br />
* '''Schitul Pocrov''' (suprafața totală – 13,25 ha). Aflat într-o poiană cu păduri seculare, la aproximativ 4 km sud-vest de Mănăstirea Neamț, sub poalele Muntelui Chiriacu, schitul Pocrov a fost construit în anul 1714 de către Pahomie și ucenicii săi: Sofronie, Mardarie, Lazăr, Dosoftei și Ioanichie. Schitul este supranumit și „Poiana raiului”, el reprezentând un adevărat loc al liniștii unde au viețuit mulți părinți care au dus o viață duhovnicească foarte aspră.<br />
: Biserica cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” — înființată în anul 1714<br />
: Paraclisul cu hramul „Sf. Cuvios Atanasie Atonitul” — înființat în anul 2012<br />
* '''Schitul Icoana Nouă''' (suprafața totală – 22,40 ha), aflat în locul numit „Valea Icoanei”, pe un teren folosit în trecut pentru pășunatul vitelor. Schitul își are începuturile în anul 1941.<br />
: Paraclisul cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” — înființat în anul 1972<br />
: Biserica cu hramul „Schimbarea la Față” — înființată în anul 2001<br />
: Paraclisul cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” - înființat în anul 2008<br />
* '''Schitul Icoana Veche''' (suprafața totală – 3,32 ha), așezat într-o pădure deasă în partea de norda Mănăstirii Neamț, pe malul râului Nemțișor. Între anii 1821–1822, din cauza Eteriei, în acest loc a fost ascunsă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cea primită în dar de la împăratul Ioan al VIII-lea Paleologul în urmă cu 600 de ani.<br />
: Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” — înființată în anul 2011<br />
* '''Schitul Băiceni''' (suprafața totală – 7,69 ha)<br />
: Paraclisul cu hramul „ Sf. Ioan Iacob de la Neamț” — înființat în anul 1998<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” și „Sf. Ierarh Nectarie” — înființată în anul 2014<br />
* '''Schitul Braniște''' (suprafața totală – 106,98 ha), [[ctitor]]it în anul 1582, pe vremea domniei lui Petru Șchiopul.<br />
: Biserica cu hramul „Sf. Ap. Petru și Pavel” și „Sf. Ap. Andrei” — înființată în anul 2000<br />
* '''Schitul Cărbuna''' (suprafața totală – 23,38 ha)<br />
: Biserica cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și „Sf. Trei Ierarhi” — înființată în anul 2001<br />
<br />
==Stareți recenți ai Mănăstirii Neamț==<br />
* Protosinghel Justinian Cârstoiu (01.08.1988 – 1990)<br />
* Protosinghel Agatanghel Bărbulescu (06.02.1990 – 01.10.1990)<br />
* Arhimandrit Dr. Irineu Cheorbeja (1990 – 31.10.1997)<br />
* Arhimandrit Benedict Sauciuc (31.10 1997 – prezent)<br />
<br />
==Viețuitori de seamă trecuți la viața veșnică==<br />
* Arhimandrit Claudiu Derevleanu<br />
* Arhimandrit Partenie Apetrei<br />
* Protosinghel Iosif Gabor<br />
* Protosinghel Ghenadie Crudu<br />
* Protosinghel Ilarion Pancu<br />
* Protosinghel Iacob Culiță<br />
* Protosinghel Firmilian Olaru<br />
* Protosinghel Anania Ulian<br />
* Protosinghel Nifon Corduneanu<br />
* Protosinghel Ghervasie Gheorghe<br />
* Ieromonah Visarion Chirilă<br />
* Ieromonah Paisie Ioniță<br />
* Ierodiacon Petroniu Bulbucan<br />
* Arhidiacon Prof. Ioan Ivan<br />
* Monah Gamaliil Păvăloiu<br />
* Monah Cozma Cora<br />
* Monah Ioanichie Andone<br />
* Monah Trifon Gavril<br />
<br />
==Episcopi ridicați din lavra nemțeană==<br />
* PS Veniamin Goreanu, Episcop al Basarabiei de Sud<br />
* PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal<br />
* PS Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor<br />
* PS Emilian Lovișteanu, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului Vâlcea<br />
<br />
==Viețuitori de seamă==<br />
* Arhimandrit Paisie Teodorescu<br />
* Arhimandrit Veniamin Goreanu<br />
* Arhimandrit Dosoftei Șcheul<br />
* Arhimandrit Andrei Ioniță<br />
<br />
==Note==<br />
<references/><br />
<br />
[[Categorie:Mănăstiri din România|Neamț]]<br />
<br />
[[en:Neamts Monastery]]</div>Ανδρεοσ