Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)

5.535 de octeți adăugați, 3 octombrie 2007 21:12
Pagină nouă: Mănăstirea Vatopedi este una din cele douăzeci de mari mănăstiri athonite, situată în partea de nord-est a peninsulei monastice, şi a doua în ierarhia din Sfântul Munte. Co...
Mănăstirea Vatopedi este una din cele douăzeci de mari mănăstiri athonite, situată în partea de nord-est a peninsulei monastice, şi a doua în ierarhia din Sfântul Munte.

Conform tradiţiei, ctitorul fondator al Mănăstirii Vatopedului dintru început a fost sfântul Constantin cel Mare, ca mulţumire că Maica Domnului l-a scăpat pe fiul său Arcadie de la înec. Şi numele i s-ar trage de la această întâmplare: „vatos”, arbust sau tufiş, şi „pedion” copil – copilul găsit în tufiş / arbust.

Pe la 361-363 tot Sfântul Munte a fost pustiit de păgâni, iar în anii 379-395 mănăstirea a fost refăcută de împăratul Teodosie cel Mare. Dar pe la anul 860 a fost din nou prădată de către beduinii siriaci.

Mănăstirea a fost reîntemeiată în anul 972 de trei călugări: Atanasie, Nicolae şi Antonie, care au fost ucenici ai sfântului Atanasie Athonitul, fondatorul mănăstirii Marea Lavră şi a monahismului de obşte în Sfântul Munte Athos.

Catoliconul (biserica centrală) mănăstirii a fost zidit în secolul al X-lea, în stilul arhitectural atonit, şi este închinat Sfintei Fecioare, Maica Domnului. Catoliconul mai păstrează până astăzi câteva mozaicuri din epoca bizantină.

În mănăstire şi împrejurimi se găsesc nouăsprezece paraclise, dintre care cinci legate de catolicon.

Mănăstirea este o ctitorie veche a lui Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, care în a doua domnie (1563-1568), dăruieşte pe lângă o cupă mare de argint bătută cu solzi de aur ("ce a băut însă şi doamna sa dintr'însa"), şi merticul anual de 300 galbeni roşii. În acea vreme se aflau ca la 300 călugări în Mănăstire.

==Odoare şi sfinte moaşte==
Brâul Maicii Domnului negru se păstrează într-o raclă de argint.

Două cruci de la împăratul Constantin făcute după modelul care i s-a arătat pe cer, înainte de a începe lupta cu Liciniu, se păstrează pe Sfânta Masă.
Alte sfinte moaşte: Capul Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat; Paharul (Jaspis) oferit de Manuel Comneanu-Paleologul; un deget al Sf. Ioan Botezătorul; mâna Sf. Grigore Decapolitul dăruită de doamna Maria, soţia lui Şerban Cantacuzino, şi multe alte sfinte moaşte.

==Biblioteca==
Biblioteca din Vatopedi este cea mai bogată din Sf. Munte. Pe lângă cele mai mult de 10.000 de volume tipărite, mai sunt şi peste 1700 de manuscrise de mare valoare istorică şi arheologică, între care: 634 manuscrise greceşti (dintre care ca la jumătate pe pergament), 150 cu cântări bisericeşti şi o serie de manuscrise Slavoneşti.

==Icoane==
În această Mănăstire se găsesc multe icoane făcătoare de minuni:

'''"Pantanassa"''' - icoana vindecătoare de cancer şi boli incurabile

'''"Izbăvitoarea celor deznădăjduiţi"''' - Theotokos
'''
"Elaiovritissa" - "Izvorâtoarea de mir"''' - a izvorât ulei pe timpul foametei

'''"Vimatarissa"'''

'''"Ctitoriţa"''' - această icoană a fost ascunsă de năvălirea păgânilor de un călugar într-o groapă sub Sfânta Masă cu o lumânare aprinsă în faţa ei, iar după 72 de ani icoana a fost găsită în cel loc cu lumânarea încă arzând (călugărul respectiv a fost luat prizonier de păgâni şi când a ajuns la mănăstire, după 72 de ani, le-a spus călugărilor să sape în acel loc şi au găsit icoana)

'''"Junghiata"''' - a fost lovită de un diacon (era supărat pe bucătar fiindcă nu a vrut să-i mai dea mâncare când a întârziat la masă - întârzia des) cu un cuţit, şi imediat a curs sânge din icoană. Diaconul şi-a venit în fire şi şi-a dat seama de greşeala şi s-a rugat Maicii Domnului să-l ierte neclintit în fata icoanei iar după câţiva ani Maica Domnului i-a spus că l-a iertat dar mâna care a lovit icoana va da socoteală la judecata lui Dumnezeu. Iar după moartea lui mâna respectivă i-a rămas uscată ca mărturie.

'''"Izbăvitoarea de barbari"''' - această icoană arata înainte de aceasta minune ca o icoană clasică. Porţile mănăstirii se ţineau închise în timpul nopţii de năvălirea păgânilor (piraţii) iar dimineaţa se deschideau. Un călugăr s-a închinat acestei icoane dimineaţa iar Maica Domnului i-a vorbit din icoană şi i-a spus să nu deschidă porţile mănăstirii fiindcă sunt piraţii la porţi şi vor prăda mănăstirea şi o vor incendia; atunci Mântuitorul ridică mânuţa şi îi acoperă gura Maicii Domnului şi îi spune să-i lase în pace pe călugării aceştia fiindcă nu fac voia Lui; atunci Maica Domnului îi apucă tandru mâna Mântuitorului ţi o lasă în jos şi spune din nou acelaşi lucru. Iar icoana rămâne aşa. Într-adevăr piraţii erau la porţile mănăstirii şi astfel s-a izbăvit mănăstirea şi călugării de distrugere.

'''"Antifomitria"''' - la anul 382 fiica lui Teodosie cel Mare vine la ctitoria tatălui său (să vadă cum decurg lucrările de reparaţie) şi se închină la icoană; atunci Maica Domnului strigă din icoana "Ce cauţi aici? De acum încolo să nu mai calce picior de femeie pe aici..." şi de atunci s-a interzis accesul femeilor în muntele Athos.

==Schituri şi chilii==
Schitul grecesc "Sfântul Dumitru" şi schitul rusesc "Sfântul Andrei" (Serai) aparţin de Vatopedi.

Pe moşia acestei mari mănăstiri se află şi trei chilii româneşti: Sfântul-Ipatie, Sfântul-Ioan-Botezătorul şi Sfântul-Gheorghe de la Kolitzu (Colciu).

[[Categorie:Mănăstiri]]
[[Categorie:Muntele Athos]]

[[en:Vatopedi Monastery (Athos)]]
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
16.448 de modificări

Meniu de navigare