Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica Sfinții Apostoli (București)

122 de octeți adăugați, 16 iulie 2018 17:14
m
fără descrierea modificării
[[Fișier:Biserica_Bucuresti_02.jpg|thumb|260px|Biserica Sf. Apostoli (București), în prezent.]]Ctitorie a domnului Țării Românești, [[Matei Basarab]], '''Biserica Sfinții Apostoli''', din București, a fost construită în secolul al XVII-lea şi și era numită Mănăstirea Târnovului sau a Arhimandritului. De-a lungul vremii, au fost şi alţi și alți ctitori, care au înzestrat-o cu moşii şi moșii și au reparat-o atunci când a fost necesar. Dintre aceştiaaceștia, se remarcă voievodul Ștefan Cantacuzino, care a refăcut-o la începutul secolului al XVIII-lea şi și a ales hramul [[Apostolul Petru|Sfinții Apostoli Petru]] [[Apostolul Pavel|și Pavel]]. Din această perioadă există biserica în forma ei actuală. În prezent, sfântul lăcaș se află pe strada care îi poartă numele, în spatele noilor blocuri din Bulevardul Națiunilor Unite.
==Istoric==
Istoria Bisericii Sfinţii Sfinții Apostoli din București începe în urmă cu peste 400 de ani, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, când era construită din lemn şi și se numea Mănăstirea Târnovului. Nu s-au păstrat informaţii informații despre primul său ctitor, dar se ştie știe că era închinată unei mănăstiri din Târnovo, Bulgaria, de aici şi și numele sub care era cunoscută.
În anul 1636, domnul Țării Românești [[Matei Basarab]] (1632-1654), considerat de istoricul C. G. Giurescu drept „cel mai mare ctitor de lăcaşuri bisericeşti lăcașuri bisericești al istoriei noastre”<ref>Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', Editura Albatros, București, 1972</ref>, a înlocuit biserica din lemn cu alta din zid, care există şi și în prezent. Un document din 1626 menţionează menționează că mănăstirea exista în anii 1585-1586, iar cărțile ei de proprietate erau „peste Dunăre, la Târnovo, din pricina răutăților”. Aşezământul Așezământul de închinăciune se afla în mahalaua Târnovul, care s-a numit apoi Sfinţii Sfinții Apostoli, Dudescu, precum şi și Arhimandritul. Ultimul nume se pare că a fost ales după un egumen mai cunoscut, cu rangul de arhimandrit, pe care l-a avut mănăstirea în acea perioadă.
Izvoarele istorice descriu mai multe evenimente zbuciumate prin care a trecut sfântul lăcaşlăcaș, primul fiind menţionat menționat în 1655, când a fost prădat de seimeni. Mercenari în armata lui Matei Basarab, cu o contribuţie contribuție importantă la victoriile militare ale domnitorului, seimenii s-au răzvrătit pentru că nu au primit solda promisă de voievod.<ref>Nicolae Stoicescu, „Matei Basarab”, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti București 1988, p.75 </ref> Răscoala a început cu puţin puțin timp înainte de moartea domnitorului, în 1653, şi și a luat amploare după ce Matei Basarab a hotărât împreună cu boierii desfiinţarea desființarea acestor mercenari. Potrivit istoricului C.G. Giurescu, mişcareamișcarea, la care au luat parte apoi şi alţi ostaşiși alți ostași, a fost „o adevărată vânătoare după boieri”. Casele acestora au fost prădate, la fel şi locuinţele și locuințele negustorilor. Nu au fost cruţate cruțate nici bisericile, cărţile cărțile de slujbă şi și odoarele fiind vândute de răsculaţi răsculați prin târguri.<ref>Constantin G. Giurescu, „Istoria Bucureştilor Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre”, Editura pentru Literatură, BucureştiBucurești, 1966, p.73.</ref>
În a doua jumătate a secolului al XVII-lea ctitoria lui Matei Basarab a fost reparată de un alt domnitor, Grigore Ghica. Însemnările documentare ale vremii arată că în 1677 biserica a fost închinată Patriarhiei din Constantinopol, iar cu puţin puțin timp înainte fusese arsă „prin mâna unui duşman”dușman”. În timpul domniei Sfântului [[Constantin Brâncoveanu ]] (1688-1714) a fost reparată de Axentie, mitropolitul Sofiei, originar din Târnovo.
Dar sfântul aşezământașezământ, care rezistase aproape 80 de ani de la zidire, avea nevoie acum de îmbunătăţiri şi îmbunătățiri și schimbări semnificative. În 1715, au fost făcute reparaţii reparații majore de voievodul Ştefan Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, care alege hramul Sfinţilor Sfinților Apostoli Petru şi și Pavel. Astfel, este construită clopotnița de pe pronaos şi și este adăugat pridvorul, iar în interior este realizată o nouă pictură, după cum mărturiseşte şi mărturisește și pisania: „''Această biserică a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, fiind întâiași dată în lemn, s-a zidit din piatră de răposatul Mateiu VV (n.n. Matei Basarab) și acum s-a împodobit și pe dinăuntru și pe dinafară cu adaosul clopotniței și cu altele, de Prea Înălțatul Domn Io Ștefan Cantacuzino VV, fiind el enoriaș la dânsa prea luminatul împărătesc neam al Cantacuzineștilor, la leatul 7723, iulie 10 (n.n. 1715).''”
Pe parcursul existenţei existenței sale, Mănăstirea Sfinţii Sfinții Apostoli nu a fost doar reparată şi și împodobită de ctitori şi și binefăcători, ci şi și înzestrată cu averi. Mărturii documentare arată că încă de la început, Matei Basarab i-a dăruit proprietăţiproprietăți, printre care o livadă cumpărată de la un „orăşan „orășan din Bucureşti”București”. Mai târziu, mănăstirea a primit şi și alte moşiimoșii, precum Jugureni, de la Constantin Dudescu, şi și Colentina, de la Sfântul domnitor Constantin Brâncoveanu. De asemenea, au fost şi și metocuri închinate mănăstirii, printre care Călugăreni, cu toate moşiilemoșiile, viile şi și odoarele, şi și metocul Crăsani, donat de domnitorul Nicolae Mavrocordat. De asemenea, avea şi și prăvălii pe Lipscani, bolovani de sare la Ocna Slănicului, dăruiţi dăruiți de Constantin Brâncoveanu, dar şi și vii în dealul LupeştilorLupeștilor, la care se adăugau veniturile unor case din mahalaua Şerban Șerban Vodă şi și din jurul bisericii. Istoricul G. Ionnescu-Gion arată că, „din nenorocire”, aşezământul așezământul a fost închinat Mănăstirii Stavronikita din Sfântul Munte Athos, iar egumenul trimitea acolo aceste venituri. <ref>G. I. Ionnescu-Gion, „Istoria Bucurescilor”, Fundaţia Fundația Culturală Gheorghe Marin Speteanu, Editura Mavios-Clio, Bucureşti București 1899, p.193.</ref>
Alte izvoare istorice menţionează menționează că în 1775, biserica era „stricată și pustie, iar domnul Dumitrache Ghica vel Ban și Maria Văcăreasca, au înnoit-o cu icoane și cu cele necesare. Secolul al XIX-lea a adus alte lucrări de reparaţii şi reparații și renovări, mai ales după cutremurele din 1802 şi și 1838, turlele fiind înlocuite atunci cu unele din lemn. Diverse intervenţii intervenții au fost făcute și în anul 1864, precum și la sfârșitul secolului al XIX-lea.
==Biserica în prezent==
După ce a suferit mai multe modificări de-a lungul vremii, Biserica Sfinţii Sfinții Apostoli şiși-a recăpătat înfățișarea originală în 1936, când s-a bucurat de o restaurare realizată de Comisia Monumentelor Istorice. Pictura, executată în vremea lui Ștefan Cantacuzino (1715), a fost refăcută de pictorul E. Iovănescu, iar clopotniţa [[Clopotniță|clopotnița]] aflată deasupra pronaosului, care era din aceeaşi aceeași perioadă, a fost înlocuită cu una nouă. Dar nu au trecut decât câţiva câțiva ani şi și iar a fost nevoie de intervenţiiintervenții, deoarece sfântul lăcaş lăcaș fusese afectat de cutremurul din 1940. Unele reparaţii reparații au fost făcute şi și mai târziu, în anii 1949-1952 şi și 1957-1960, iar între anii 1974 şi și 1976, a fost restaurat în întregime exteriorul clădirii. După deteriorările provocate de cutremurul din 1977 au fost efectuate lucrări de consolidare, pentru asigurarea construcţiei construcției în cazul unor eventuale seisme cu intensitate de până la 8 grade.
Ultima mare încercare prin care a trecut sfântul lăcaş lăcaș a fost în 1982, când s-a făcut sistematizarea în zona Piaţa Piața Unirii, pentru construirea Casei Poporului. Biserica Sfinţii Sfinții Apostoli trebuia să fie mutată, însă planurile nu au mai fost duse la sfârșit, datorită Revoluţiei Revoluției din Decembrie 1989.
Secolul XXI aduce ctitoriei lui Matei Basarab ample lucrări de restaurare. Astfel, în perioada 2007-2014, au fost refăcute catapeteasma, stranele și pardoseala din piatră, precum și exteriorul. Pictura, care era într-o stare avansată de degradare, fiind înnegrită din cauza fumului. a fost, de asemenea, restaurată.
Biserica este construită pe un plan treflat, cu ziduri foarte groase (1,4-1,8 m.), şi și are o turlă pe naos și un turn-clopotniță pe pronaos, ambele turle fiind refăcute din zidărie. Intrarea în sfântul lăcaş lăcaș se face printr-un pridvor mare, de formă pătrată, cu arce în plin cintru, sprijinite pe coloane din piatră cu capiteluri florale. Impresionează portalul împodobit cu ornamente florale brâncovenești, deasupra căruia se află pisania, cu stema Țării Românești și pajura bicefală a Cantacuzinilor.
Fațadele clădirii sunt caracteristice secolului al XVII-lea, fiind împărțite în două registre aproape egale, de un brâu în jurul căruia se mai pot vedea urme de ornamente florale. Ferestrele au chenare de piatră sculptată, adăugate în 1715, care au fost modificate apoi în secolul al XIX-lea.
Interiorul bisericii este de mărime mijlocie, dar bine proporționat, şi și se impune în special prin decorul pictural. Din timpul lui Ștefan Cantacuzino se păstrează stranele, tronul arhieresc și catapeteasma (asemănătoare cu cea a Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București).
==Şcoală Școală pentru tinerii macedoneni==
Săpăturile arheologice efectuate în 1956 au evidențiat vestigii care aparţineau aparțineau unui ansamblu mănăstiresc, se pare din epoca lui Matei Basarab: chilii situate deasupra unei pivniţepivnițe, precum şi și săli mari, boltite, care ar fi adăpostit trapeza. Mai târziu, au fost construite în jurul bisericii „case domnești”, cu etaj, care aveau mai multe odăi, precum şi și anexe gospodăreştigospodărești, după cum arată catagrafiile din 1818 şi și 1843. După anul 1863, aici a funcţionat funcționat o şcoală școală unde erau pregătiţi pregătiți tinerii macedoneni, director fiind părintele Averchie. Însă aceste clădiri au fost dărâmate spre sfârşitul sfârșitul secolului al XIX-lea, deoarece se aflau într-o stare avansată de degradare. Casa parohială, monument istoric de o deosebită frumuseţefrumusețe, realizată după planurile arhitectului Cristofi Cerchez, este grav avariată de cutremure şi și necesită lucrări de consolidare și reparații.
Sfântul lăcaş lăcaș este şi și o adevărată necropolă, atât în interior, cât şi și în curte fiind mai multe morminte ale ctitorilor sau binefăcătorilor săi, dar şi și ale preoţilor preoților slujitori şi și monahilor care au vieţuit viețuit aici. Biserica Sfinţii Sfinții Apostoli este inclusă pe „''Lista monumentelor istorice din România''”, cu codul de clasificare B-II-a-A-19681.<ref>Institutul Național al Patrimoniului http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice </ref>.
==Note==
==Bibliografie==
* Mircea Păcurariu, ''Enciclopedia Ortodoxiei românești'', Editura Intitutului Biblic şi și de Misiune Ortodoxă, BucureştiBucurești, 2010, p. 134* Nicolae Stoicescu, ''Matei Basarab'', Editura Academiei Republicii Socialiste România , BucureştiBucurești, 1988* D. Papazoglu, ''Istoria începutului oraşului Bucureşti orașului București astăzi capitala României şi reşedinţa și reședința I.S. Carol I de Hohenzollern, domnitorul românilor'', Tipografia Ion Weiss, BucureştiBucurești, 1870* George D. Florescu, ''Din Vechiul Bucureşti București - Biserici, curţi boereşti şi curți boerești și hanuri după două planuri inedite de la sfârşitul sfârșitul veacului al XVIII-lea'', Editura 1935* Pr. Marin Dumitrescu, ''Istoricul a 40 de biserici din România'', vol I, Tipografia Vocea ÎnvăţătorilorÎnvățătorilor, BucureştiBucurești, 1899* Valentina Bilcea, Angela Bilcea, ''Dicţionarul Dicționarul monumentelor şi și locurilor celebre din BucureştiBucurești'', Editura Meronia, BucureştiBucurești, 2009
==Surse==
*[http://parohia-sfintii-apostoli.ro Biserica Sfinții Apostoli ]
*[http://ziarullumina.ro/o-biserica-si-o-strada-cu-numele-sfintilor-apostoli-26725.html Silviu Dascălu, „O ''O biserică şi și o stradă cu numele SfinţilorApostoli”SfințilorApostoli'', 28 Iunie iunie 2010, „Ziarullumina''Ziarullumina.ro”ro'']*[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfintii-apostoli-petru-pavel-87542.html ''Biserica Sfintii Sfinții Apostoli Petru si și Pavel'']
[[Categorie:Biserici din București]]
12.697 de modificări

Meniu de navigare