Modificări

Salt la: navigare, căutare

Învierea Domnului

11.513 octeți adăugați, 16 aprilie 2017 08:56
m
fără descrierea modificării
[[ImageFișier:Pascha.jpg|right|frame|Învierea Domnului<br>Coborârea la [[iad]]]]Învăţătura despre '''învierea Domnului''' nostru [[Iisus Hristos]] se află în centrul credinţei creştine: "Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credinţa voastră", spune apostolul Pavel (I Corinteni 15, 17). Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul din [[Sfânta Treime]], S-a întrupat pentru noi şi a noastră mântuire, a suferit, a fost dat la moarte şi a treia zi a înviat din morţi.__TOC__==Învierea Domnului şi lucrarea de răscumpărare a omului==Dar învăţătura ortodoxă despre învierea Domnului nu este separată de întreaga lucrare de [[răscumpărare]], de ridicare a omului din îndepărtarea sa de Dumnezeu. Astfel, ea nu trebuie separată nici de răstignirea şi moartea Sa pe cruce, astfel ca lucrarea de răscumpărare ce a făcut Dumnezeu prin Fiul Său întrupat să fie unitară, după cum mărturisim şi în [[Crez]]:
Învățătura despre '''învierea Domnului''' nostru [[Iisus Hristos]] se află în centrul credinței creștine:Cred "Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este credința voastră", spune [[apostolul Pavel]] ([[Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel|I Corinteni]] 15, 17)...] întru unul Domn Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născutdin [[Sfânta Treime]], Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toti vecii: Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel ce este de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.<br>:Care [[Întruparea|întrupat]] pentru noi oamenii şi pentru și a noastră [[Soteriologie|mântuire S-]], a pogorât din ceruri şi S-suferit, a întrupat de fost dat la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi S-a facut om.<br>:Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat.<br>:Şi a înviat [[Moartea|moarte]] și a treia zi, după Scripturi.<br>:Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui.<br>:Şi iarăşi va să vină cu slavă, să judece viii şi morţii, a Căruia împărăţie nu va avea sfârşitînviat din morți ([[Crezul]]).
==Învăţătura Învierea Domnului și lucrarea de răscumpărare a omului==Dar învățătura ortodoxă despre învierea Domnului==:"În mormânt cu trupulnu este separată de întreaga lucrare de [[răscumpărare]], de ridicare a omului din îndepărtarea sa de [[Dumnezeu]], survenită prin căderea omului (a protopărinților [[Adam și Eva]]) și prin căderile în [[păcat]] în iad cu sufletulgeneral. Astfel, ea nu trebuie separată nici de răstignirea și moartea Sa pe [[cruce]], astfel ca un lucrarea de răscumpărare ce a făcut Dumnezeuprin Fiul Său întrupat să fie unitară, după cum mărturisim și în rai cu tâlharul şi pe scaun împreună cu Tatăl şi cu Duhul ai fost Hristoase, toate umplându-le Cel ce eşti necuprins".[[Crez]]:
Acest tropar:Cred [...] întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii: Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, pe care preotul în rosteşte în timpul Sfintei Liturghiinu făcut, Cel ce este adesea considerat ca un rezumat al învăţăturii ortodoxe despre învierea de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.<br>:Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din [[Fecioara Maria]] și S-a făcut om.<br>:Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Hristos[[Pilat din Pont]] și a pătimit și S-a îngropat.<br>:Şi a înviat a treia zi, după [[Sfânta Scriptură|Scripturi]].<br>:Şi S-a [[Înălțarea Domnului|înălțat la ceruri]] și șade de-a dreapta Tatălui.<br>:Şi iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
==Învățătura ortodoxă despre învierea Domnului==:"În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, ca un Dumnezeu adevărat, Hristos este pretutindeni şi în rai cu tâlharul și pe scaun împreună cu Tatăl și cu Duhul ai fost Hristoase, toate umplându-le umple, fiind Cel ce ești necuprins. Nicodată nu s-a despărţit de Tatăl şi de Duhul, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt fiind "Treimea cea de o fiinţă şi nedesparţită".
Om adevăratAcest [[tropar]], pe care preotul în rostește în timpul Sfintei Liturghii, el este îngropat adesea considerat ca un mort, înfăşurat în giulgiurile de îngroparerezumat al învățăturii ortodoxe despre învierea lui Hristos.
Dumnezeu adevărat, Hristos este pretutindeni și pe toate le umple, fiind necuprins. Niciodată nu s-a despărțit de Tatăl și de Duhul, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt fiind "Treimea cea de o ființă și nedespărțită". Om adevărat, el este îngropat ca un mort, înfășurat în [[giulgiu]]rile de îngropare. Dumnezeu-om, Mântuitorul Hristos se coboară la iad, dar nu ca un osândit, ci ca un Dumnezeu ducând în acel adânc al despărţirii despărțirii de Dumnezeu viaţa şi viața și lumina învierii, sfărâmând încuietorile iadului şi scotându[[iadul]]ui și scoțându-i de acolo pe toţi toți cei ce au crezut în El (I Petru 3, 19-20). În acelaşi același timp, El este şi și în rai cu tâlharul cel bun, după făgăduinţă făgăduință ("Astăzi vei fi cu Mine în rai" - Luca 23, 43), lucru ce arată că Hristos a murit pentru toţitoți, pentru întreg neamul omenesc.
==Taina învierii==
:Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este şi și rămâne taină, oricât am vorbi noi despre Învierea Domnului Hristos nu putem ajunge la înţelegere înțelegere deplină. ŞtiţiŞtiți, poate ştiţi știți mai bine zis, că este o alcătuire între catavasiile Crucii în care Învierea este prezentată expres "cea mai presus de lume Înviere a lui Hristos Dumnezeu", adică ceva care e mai presus de ceea ce putem noi înţelege înțelege cu puterile firii şi și de fapt e mai presus de ceea ce putem înţelege înțelege noi deplin. În orice caz nu ajungem niciodată să înţelegem înțelegem Învierea Mântuitorului, pentru că este mai presus de fire. Deci în ce a constat Învierea Mântuitorului Hristos? A constat în învierea trupului, în unirea lui cu sufletul, deci sufletul la Învierea Domnului Hristos s-a unit cu trupul Domnului Hristos şi și prin putere dumnezeiască a înviat din morţimorți. Despre acest lucru e scris în Sfintele Evanghelii, în cele patru [[Evanghelie|Evanghelii]]. Fiecare Evanghelist prezintă Învierea Domnului Hristos ca realitate, nu o explică, nici nu face aprecieri asupra Învierii, ci fiecare [[Evanghelist ]] prezintă Învierea ca o realitate, ca ceva care s-a întâmplat. (Arhimandritul [[Arhimandrit]]ul [[Teofil Părăian]], "Taina Învierii", în volumul ''Gânduri bune pentru gânduri bune'') ==Învierea Domnului în Noul Testament==În fiecare [[Evanghelie]] din cele patru ale [[Noul Testament|Noului Testament]] avem istorisiri ale Învierii, ale împrejurărilor în care a înviat Domnul Hristos, și a arătărilor Mântuitorului care au urmat după Înviere. [[Apostolul Matei|Sfântul Evanghelist Matei]] în capitolul 28 al [[Evanghelia după Matei|Evangheliei sale]] are aprecieri în legătură cu Învierea, respectiv prezentarea celor ce au fost în legătură cu Învierea. La fel, la Sfântul Evanghelist [[Apostolul Marcu|Marcu]], avem în capitolul 16 al [[Evanghelia după Marcu|evangheliei sale]] astfel de relatări; în [[Evanghelia după Luca|Sfânta Evanghelie de la Luca]] în capitolul 24, tot capitolul, și în [[Evanghelia după Ioan|Sfânta Evanghelie de la Ioan]], două capitole, 20 și 21. În [[Faptele Apostolilor]], în capitolul 1, se fac la fel unele afirmații în legătură cu Învierea Domnului Hristos și cele ce s-au întâmplat între înviere și înălțarea Domnului.  Sfântul Apostol [[apostolul Pavel|Pavel]] în capitolul 15 din Epistola I către Corinteni, într-o bună parte din capitol, mai ales în partea de început, are aprecieri în legătură cu cele ce s-au întâmplat la Înviere. ===Martorii Învierii===Martorii învierii Domnului au fost:*[[Maica Domnului]]*[[Maria Magdalena]] și celelalte [[Mironosiță|femei mironosițe]]*Apostolii Petru și Ioan și ceilalți [[apostol]]i*mulți dintre ucenicii Domnului, bărbați și femei, în mai multe arătări ==Sărbătoarea Învierii Domnului==:''Articol principal: [[Sfintele Paști]]''[[Praznic]]ul Învierii Domnului, sau Sfintele Paști, se află în centrul [[calendar]]ului [[Liturgică|liturgic]] al [[Biserica Ortodoxă|Bisericii creștine]]. ==Iconografie==Potrivit tradiției [[iconografie|iconografice]] bizantine (încă din secolul al VIII-lea), reprezentarea Învierii Domnului se face în primul rând sub forma icoanei Pogorârii în iad a Mântuitorului. În această [[icoană]] Domnul este reprezentat călcând în picioare porțile iadului și ridicându-i din mormintele lor pe protopărinții noștri [[Adam și Eva]]. Pe fundal sunt reprezentați patriarhii, [[prooroc]]ii și alte figuri din [[Vechiul Testament]], până la (și inclusiv) Sf. [[Ioan Botezătorul]], înaintemergătorul Domnului, care au prevestit venirea lui Iisus pe pământ. :“Acest tip iconografic îl reprezintă pe Hristos în iad înconjurat de o slavă strălucitoare; El calcă în picioare porțile sfărâmate ale iadului și poartă în mâna stângă Crucea Învierii, în timp ce cu dreapta îl ridică din mormânt pe Adam, care reprezintă întreg neamul omenesc. ”<ref>Constantine D. Kalokyris. ''The Essence of Orthodox Iconography.'' Transl. Peter A. Chamberas. Brookline, MA: [[Holy Cross Greek Orthodox School of Theology (Brookline, Massachusetts)|Holy Cross School of Theology]], 1971. pp. 33.</ref> Este remarcabil faptul că și Sf. [[Ioan Damaschin]] (676-749) cunoștea și descrie o icoană a Învierii care dă seama în toate detaliile cu tradiția bisericească de până la el: :“Am primit-o pe dânsa [Sfânta Biserică a lui Dumnezeu] astfel împodobită de la Sfinții Părinți: cu înțelegere, cu iconomia întrupată a lui Hristos, ...cu Bunavestire a Arhanghelului Gavriil către Fecioară, etc., cu Nașterea Domnului, etc.... ; și tot astfel, cu Răstignirea, etc...; cu Învierea, care este bucuria lumii, când Hrostps calcă iadul în picioare și îl ridică [din mormânt] pe Adam”<ref>Sf. [[Ioan Damaschin]]. ''“Demonstrative Discourse Concerning the Holy and Precious Icons.”'' §3, Patrologia Græca, Vol. XCV, cols. 313D-316A.</ref> Un cunoscut teolog contemporan, Mitropolitul [[Hierotheos (Vlachos) de Nafpaktos]] afirma: :“Biserica a hotărât să privească Pogorârea în Iad ca pe adevărata icoană Învierii... Icoana Învierii Domnului este considerată a fi în esență Pogorârea Sa în Iad... Desigur, există și icoane ale Învierii în care este reprezentată arătarea lui Hristos înaintea femeilor [[Duminica Mironosițelor|mironosițe]] și ucenicilor, Icoana Învierii prin excelență este sfărâmarea morțoo, care s-a petrecut la Pogorârea lui Hristos în iad, când sufletul Său și dumnezeirea Sa a coborât în oad și a eliberat sufletele drepților din Vechiul Testament care Îl așteptau ca Izbăvitor.”<ref>Mitropolit [[Hierotheos (Vlachos) de Nafpaktos|Hierotheos de Nafpaktos]]. ''Οἱ Δεσποτικὲς Ἑορτές [Praznicele Domnului].'' Livadia, Grecia: Hiera Moni Genithliou tis Theotokou [Pelagias], 1995. pp.262,263.</ref> În schimb, reprezentarea de sorginte occidentală a Învierii este fundamental diferită. Acest model iconografic a apărut în secolul al XI-lea și a devenit cunoscut și răspândit datorită lui Giotto (Giotto di Bondone, 1266-1337); mai târziu, mai ales în secolele al XVI-lea și al XVII-lea s-au răspândit o varietate de modele de reprezentare although its different forms, especially in the sixteenth and seventeenth centuries, vary quite widely: :“Domnul este reprezentat ținând flamura biruinței în timp ce este înălțat în aer parcă printr-un salt energic din mormânt, a cărui lespede care îl acoperise este ridicată de un înger, evident pentru a-I permite să iasă afară, în timp ce păzitorii sunt reprezentați căzuți la pământ"; "acest tip occidental de reprezentare a lui Hristos ca sărind afară din mormânt s-a impus în iconografia ortodoxă în timpul dominației turcești (mai ales începând cu secolul al XVII-lea), prin intermediul influenței occidentale. Practic, aceasta a devenit cea mai răspândită icoană a Învierii, deși în esență acest model [iconografic] nu este doar netradițional, ci chiar neortodox.”<ref>Kalokyris. ''The Essence of Orthodox Iconography.'' pp.33,35.</ref> În teologia ortodoxă contemporană, această reprezentare de tip occidental a Învierii este frecvent caracterizată în termeni duri ca fiind "ne-istorică, pur și simplu impresionistă și în esență neortodoxă" și caracterizează adoptarea sa în iconografia ortodoxă ca pe "un compromis dăunător Tradiției Ortodoxe exprimate prin cult și învățătura de credință", considerând că "nu este admisibilă sub nicio formă", întrucât ar duce la "sincretism artistic".<ref>Kalokyris. ''The Essence of Orthodox Iconography.'' p.36.</ref> Icoana ortodoxă a Învierii este o icoană [[dogmă|dogmatică]], adică este menită să exprime un adevăr dogmatic, adevărata semnificație a evenimentului evocat. Ca atare, este menită să exprime ceva ce transcende contextul și momentul istoric în care s-a petrecut. Astfel, “[c]alitatea tradiției teologice este reflectată în Icoana Învierii, care cere o interpretare pur mistică a evenimentului.”<ref>Michel Quenot. ''Ἡ Ἀνάσταση καὶ ἡ Εἰκόνα [Învierea și Icoana].'' Katerini: Ekdoseis “Tertios,” 1998. p.94.</ref> Această Icoană dogmatică a Învierii pune în lumină într-un mod excepțional de percutant nu doar un eveniment istoric individual (ieșirea Mântuitorului din Mormânt), ci mai ales dogma biruinței asupra iadului și a morții și a învierii neamului omenesc. Învierea nu este doar Învierea lui Hristos, eveniment istoric, ci "un eveniment universal, maiestuos", un “eveniment cosmic”;<ref>Branos. ''Θεωρία Ἁγιογραφίας.'' pp.216,217.</ref> “Hristos nu iese afară din mormânt, ci "din rândul morților" ''ek nekron'', ‘ieșind afară din Iadul pustiit ca dintr-un palat nupțial.’”<ref>Paul Evdokimov. ''The Art of the Icon: A Theology of Beauty.'' [Arta icoanei. O teologie a frumuseții], trad. de Fr. Steven Bigham. Redondo Beach, CA: Oakwood Publications, 1990. p.325.</ref> Reprezentarea Învierii potrivit modelului iconografic occidental "reprezintă un moment istoric", mai precis, “pornește de la ieșirea lui Hristos din mormânt”<ref>Branos. ''Θεωρία Ἁγιογραφίας.'' pp.225.</ref>. În schimb, în reprezentarea bizantină, icoana "descoperă sau ilustrează explicit biruința Crucii; coborârea la Iad este deja Învierea; marele ''triduum mortis'' întruchipează zilele mistice în care se săvârșește Învierea.”<ref>Protopresbiter [[Georges Florovsky]]. ''“Ὁ Σταυρικὸς Θάνατος” [Despre moartea pe Cruce].'' In: Ἀνατομία Προβλημάτων τῆς Πίστεως [O analiză a chestiunilor de credință]. Transl. Archim. Meletios Kalamaras. Tesalonic: Ekdoseis Bas. Regopoulou, 1977. pp.79-81.</ref> În plus, icoana Coborârii la Iad ilustrează și o altă particularite a înțelegerii ortodoxe a Învierii. Sfânta Înviere a Mântuitorului a fost și a rămas o taină. Momentul propriu-zis și modul în care s-a petrecut Învierea Domnului a rămas nevăzut și neînțeles desăvârșit de mintea omenească. Căci la Învierea Domnului nu avem de-a face doar cu o înviere a Trupului Mântuitorului și ieșirea Acestuia din mormânt, ca în cazul Sf. [[Lazăr]] (o minune vădită înaintea tuturor, urmată de reluarea cursului firesc al coruptibilității și morții trupești). Învierea Mântuitorului este o trecere a Celui ce era de acum "una cu Dumnezeu" [ὁμόθεος] în realitatea necreată - avem de-a face cu o transfigurare ontologică<ref>Afirmată explicit în [[Sfintele_Paști#Imnografie|imnografia sărbătorii]].</ref>. În acest sens, icoana Coborârii la Iad ca icoană a Învierii este o reafirmare a acestei taine inefabile. Un comentariu lucid cu privire la această perspectivă a Părinților Bisericii oferă Leonid Uspensky, care scrie: :“Caracterul de nepătruns al acestui eveniment pentru mintea umană și prin urmare imposibilitatea de a-l reprezenta este motivul pentru care, în iconografia ortodoxă tradițională, lipsește [orice mod de a reprezenta] momentul propriu-zis al Învierii.”<ref>[[Leonid Uspensky]], in Leonid Ouspensky and [[Vladimir Lossky]]. ''The Meaning of Icons.'' Transl. G.E.H. Palmer and E. Kadloubovsky. Crestwood, NY: St. Vladimir’s Seminary Press, 1982. pp.187,185.</ref> Așa-numitul model bizantin, ca autentică icoană dogmatică a Învierii este cea care ilustrează [[tropar]]ul Învierii:  :'''"Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le."''' ==Galerie de imagini==<center>'''Coborârea la Iad'''<gallery>Image:Anastasis-icon-from-chios.jpg|Anastasis, [[Nea Moni of Chios]], Greece, 11th c. Image:Hosios Loukas ANASTASIS.jpg|Anastasis, Hosios Loukas Monastery, Greece, 11th c. File:Anastasis - San Marco, Venice.jpg|Anastasis, St. Mark's Cathedral, Venice, 12th c. Image:Sleguvanje od Pekolot Kurbinovo.jpg|Anastasis, Kurbinovo,<br>12th c. Image:Anastasis-chora1024.jpg|The Anastasis fresco in the parekklesion of the [[Church of the Holy Saviour in the Country (Istanbul,Turkey)|Chora Church]], Istanbul, 14th c. Image:Voskresenie od Ohrid.jpg|Anastasis, Ochrid, 14th c.
==Învierea Domnului în [[Noul Testament]]==În fiecare [[Evanghelie]] din cele patru ale Noului Testament avem istorisiri ale Învierii, ale împrejurărilor în care a înviat Domnul Hristos, şi a arătărilor Mântuitorului care au urmat după ÎnviereImage:ΑΝΑΣΤΑΣΗ 14thcentury GreekAnastasisIcon. Sfântul Evanghelist Matei în capitolul 28 al Evangheliei sale are aprecieri în legătură cu Învierea, respectiv prezentarea celor ce au fost în legătură cu Învierea. La fel Sfântul Evanghelist Marcu, avem în capitolul 16 astfel de relatări, în Sfânta Evanghelie de la Luca în capitolul 24, tot capitolul, şi în Sfânta Evanghelie de la Ioan, două capitolejpg|Anastasis, 20 şi 2114th c.
În [[Faptele Apostolilor]] se fac la fel unele afirmaţii în legătură cu Învierea Domnului HristosImage:Resurrection.jpg|Resurrection.<br>Theophanes the Cretan, 16th c.
Sfântul Apostol Pavel în capitolul 15 din Epistola I către CorinteniImage:5part-icon.jpeg|Five part Resurrection icon, [[Solovetsky Monastery]]<br>17th c. Image:Resurrection1.jpg|Resurrection.</gallery>'''Îngerul la Mormânt/Femeile Mironosițe'''<gallery>Image:RabulaGospelsCrucifixion.jpg|The earliest crucifixion in an illuminated manuscript, also shows the resurrection.<br>[[w:Rabbula Gospels|Rabbula Gospels]], într6th c. Image:Entombent ingeborg.jpg|Myrrh-o bună parte din capitolbearers at the tomb.<br>Miniature from Ingeborg Psalter, 13th c.  Image:Women grave kizhi.jpg|Myrrhbearing Women at the Tomb of Christ, mai ales în partea de început<br>Kizhi, are aprecieri în legătură cu cele ce sRussia, 18th c. Image:Pascha 2.jpg|Myrrh-au întâmplat la Bearing Women at the Tomb of Christ.  Image:Agelos anastaseos kiriou.jpg|Angel of the Resurrection.</gallery></center> ==Note==<references/> ==A se vedea și==*[[Sfintele Paști]]*[[Înviere.]]*[[Viața veșnică]]
==Legături externe==
*http://www.nistea.com/invierea-domnului.htm - texte la Învierea Domnului şi și Săptămâna Luminată*http://www.credo.ro/INVIEREA-DOMNULUI__Sfintele-Pasti.php - materiale scrise şi și audio despre Învierea Domnului
[[Categorie:Teologie]]
[[Categorie:Sărbători]]
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
 
[[en:Resurrection]]
11.382 de modificări

Meniu de navigare