Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Govora

940 de octeți adăugați, 17 ianuarie 2017 08:42
Istoric: completări
În muzeul mănăstirii se păstrează un clopot spart în greutate de 250 kg cu inscripția „''S-a turnat acest clopot în numele lui Dumnezeu și al Sfântului Nicolae, la anul 6965''” (1456-1457), adică în timpul domniei lui Vlad Țepeș. Primul document care atestă existența Mănăstirii Govora este un hrisov datat 27 septembrie 1485, în care [[egumen]]ul de atunci, Iosif ''Govoreanul'', cumpăra câteva părți din moșia Hijul, care aparținea de Râmnic.
Tot în timpul domniei lui Vlad Țepeș are loc răzvrătirea lui Albu cel Mare, un puternic și influent boier vâlcean, probabil înrudit cu dinastia Basarabilor, care încearcă să-l înlăture pe domn de pe tron. Printre altele, Albu cotropește satele Mănăstirii Govora: Glodul și Hința (localități astăzi dispărute), pe care aceasta le avea în posesie, pustiind chiar și sfântul lăcaș. În urma luptelor date cu Vlad Țepeș, Albu cel Mare este înfrânt și executat. Cele două sate (Glodul și Hința) sunt confiscate de la boierul trădător, însă sunt date unor alți boieri. Ulterior, voievodul Radu al IV-lea „cel Mare” răscumpără cele două sate și le donează Mănăstirii Govora. Tot [[Listă a Domnilor Țării Românești|Radu cel Mare]] reface mănăstirea distrusă în timpul răzvrătirii boierului Albu cel Mare, fiind considerat ca fiind un al doilea ctitor al Mănăstirii Govora. În cea mai veche [[pisanie]] păstrată aici se spune că „''... această biserică cine a zidit-o nu se știe [...] iar Radu cel Mare [...] au dires-o și au înfrumusețat-o''”. Domnia acestui voievod (între 1495-1508) a însemnat un moment important pentru Mănăstirea Govora, în afară de refacerea din temelii a bisericii („''pe care am văzut-o părăsită de la sfânt răposații strămoșii noștri''”, cum se afirmă într-un document emis de Radu cel Mare) el confirmând vechile danii de la Vlad „Dracul”, bunicul său, și de la Vlad al IV-lea „Călugărul” (1481-1495), tatăl său. De asemenea, el face multe alte danii, astfel încât Mănăstirea Govora devine una dintre cele mai importante mănăstiri ale Țării Românești. În primăvara lui 1611, în urma invaziei armatelor principelui Transilvaniei, Gabriel Báthory, în campania acestuia împotriva voievodului [[Radu Șerban]], Mănăstirea Govora a fost din nou jefuită, dar pagubele suferite de construcția propriu-zisă nu au fost majore (în timp ce alte biserici și mănăstiri din Țara Românească au avut mult de suferit, fiind prădate de sfintele odoare, de acoperișurile de plumb, topite pentru turnarea gloanțelor, iar mormintele profanate). În timpul domniei lui [[Matei Basarab]] au avut loc ample lucrări de reconstrucție, reconsolidare și extindere ale Mănăstirii Govora, acest voievod fiind considerat ca al treilea ctitor al sfântului lăcaș. El a instalat aici, în 1637, a doua tipografie cunoscută din Țara Românească (după cea de la Mănăstirea Dealu, unde în anul 1508 a fost tipărit „[[Liturghier]]ul lui Macarie”, la inițiativa voievodului Radu cel Mare).
==Note==
13.228 de modificări

Meniu de navigare