Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Vechi

134 de octeți adăugați, 24 noiembrie 2016 18:57
m
wikizare
'''Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Vechi''' își are începuturile în secolul al XV-lea și a fost reconstruită de câteva ori de-a lungul vremii. La început a fost biserică de mir, apoi a devenit mănăstire în timp ce era sediu al Mitropoliei Țării Românești, iar de la sfârșitul secolului al XVII-lea a fost transformată iarăși în biserică de mir. Tot aici a fost timp de trei sute de ani Școala de slovenie, care s-a bucurat de faimă în toată țara, dar și în sud-estul european.
Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Vechi își are începuturile în secolul al XV-lea și a fost reconstruită de câteva ori de-a lungul vremii. La început a fost biserică de mir, apoi a devenit mănăstire în timp ce era sediu al Mitropoliei Țării Românești, iar de la sfârșitul secolului al XVII-lea a fost transformată iarăși în biserică de mir. Tot aici a fost timp de trei sute de ani Şcoala de slovenie, care s-a bucurat de faimă în toată țara, dar și în sud-estul european. Actualul lăcaș de cult, construit în stil baroc ucrainean, datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și are următoarele hramuri: [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Mare Mucenic Gheorghe]], [[Teodor Tiron|Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron]], [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir]], [[Mina|Sfântul Mare Mucenic Mina ]] și [[Antonie cel Mare|Sfântul Cuvios Antonie cel Mare]].  
==Istoric==
 
Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Vechi este inclusă pe „''Lista monumentelor istorice din România''”, cu codul de clasificare B-II-m-A-19241<ref>Institutul Național al Patrimoniului http://patrimoniu.gov.ro/ro/monumente-istorice/lista-monumentelor-istorice </ref>, și se află în centrul Bucureștiului, la începutul Căii Moșilor, unde exista cândva mahalaua care îi purta numele. Acolo erau numeroase ulițe de meșteșugari și negustori, cu prăvălii și case ale bisericilor și mănăstirilor, dar și cu sediul Mitropoliei și cu faimoasa școală de slovenie. Mahalaua Sfântul Gheorghe - Vechi s-a dezvoltat cu timpul și a ajuns să fie cea mai populată din București. <ref>Constantin G. Giurescu, „Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre”, Editura pentru Literatură, București, 1966, p.353.</ref>
Despre existența bisericii ne vorbește și pisania: „''Această Sfântă biserică unde se prăznuiește hramul Sf. Gheorghe s-au zidit din temelie de Jupân Nedelcu și soția sa Anca la anul 7000 figurând 30 ani scaun de Mitropolie, după aceea învechindu-se s-au prefăcut de D-lui Iamandi Dragul Chiurciu Bașa cu soția sa Zmaranda sub domnia lui Niculae Alexandru Vv. În anul 7232 și la 1847 martie 23 la focul cel mare a fost mistuită cu toată zestrea și rămânând numai două ziduri și după stăruința D-lui Mariniciu Petrovici a preoților Bisericii, a enoriașilor și altor ajutători s-a preînnoit iarăși în zilele Prea Sf. Sale Părintelui Mitropolit D. D. Neofit. Iar la hram se va face mângâiere la săraci după venitul Bisericii ''”.
 
 
==Biserica în prezent==
 
Noul așezământ de închinăciune, ridicat în 1849, a rezistat doar până în 1875, când epitropia a hotărât să-l dărâme, deoarece era foarte șubred. Tot atunci au început lucrările de reconstruire a unui alt lăcaș de cult, după planurile inginerului Dumitru Poenaru, care s-au finalizat după șase ani. Clădirea are ziduri groase de aproape un metru, pe fundații de beton și cărămidă. În ceea ce privește arhitectura, biserica este clădită în stil baroc ucrainean și are plan triconc. Decorul exterior este alcătuit din pilaștri cu capiteluri neocorintice, iar deasupra pridvorului se află un fronton neoclasic. Pronaosul, de formă pătrată, este supralărgit, fiind caracteristic secolului al XIX-lea. Naosul are două abside foarte adânci, semicirculare la interior și poligonale la exterior, și este încununat de o turlă joasă. Încă de la construirea bisericii, sub Sfântul Altar a fost amenajată o criptă mortuară pentru ctitori.
Pictura, considerată a fi una din cele mai bine reușite în stil oriental, aparține profesorului Gheorghe Pompilian, fiind executată după modelul celei din Biserica Sfântul Nicolae - Şelari, care a fost realizată de maestrul Gheorghe Tattarescu. Catapeteasma este din lemn de paltin și a fost sculptată în stil baroc ucrainean de Petre Babic.
În 1881, când a avut loc sfințirea lăcașului de cult, au fost adăugate alte două hramuri: Sf. M. Muc. Teodor Tiron și Sf. M. Mc. Dimitrie. După aproape 60 de ani au fost făcute primele reparații majore, deoarece suferise unele pagube în timpul cutremurului din 1940. Mai târziu, biserica a mai avut nevoie de unele intervenții: în 1964 a fost renovat exteriorul, în 1985 a fost spălată toată pictura, iar în 1998 a fost reînnoită în exterior.
 
 
==Prima școală domnească de slovenie ==
 
Biserica „Sfântul Gheorghe“ - Vechi a avut un rol însemnat și în istoria învățământului din București, deoarece în curtea sa a existat, timp de trei sute de ani, o școală de slovenie. Nu sunt date precise privind înființarea acestei instituții, dar se pare că exista încă din secolul al XVI-ea. În schimb, sunt informații documentare care vorbesc despre două perioade distincte în istoricul școlii.
A doua perioadă din viața școlii de la Biserica „Sfântul Gheorghe“-Vechi a început cu reorganizarea făcută de Alexandru Ipsilanti, în 1775, și a ținut până în 1847, când incendiul a prefăcut în cenușă întreg așezământul. În această etapă, școala a fost așezată pe baze solide și a continuat să se bucure de faimă. În programa sa didactică a adăugat și cursuri pentru limba română și astfel și-a pierdut caracterul său special de școală de slovenie. La mijlocul secolului al XIX-lea, aici și-au început activitatea, până la construirea propriilor școli, și renumitele licee din București, „Gheorghe Lazăr“ și „Gheorghe Şincai“. Tradiția s-a continuat apoi prin transformarea acestor două licee în Şcoala ajutătoare pentru surdomuți din București, care în anii `80 a fost transformată în trust de construcții.
==Note==
<references/>
==Bibliografie== „Istoricul * Preot Marin Dumitrescu, ''Istoricul a 40 de biserici din România” România'', vol . II, preot Marin Dumitrescu, Editura Stabiliment de Arte Grafice Albert Baer, București, 1902„Istoria * D. Papazoglu, ''Istoria începutului orașului București astăzi capitala României și reședința I.S. Carol I de Hohenzollern, domnitorul românilor”românilor'', D. Papazoglu, Tipografia Ion Weiss, București,1870, p.298„Istoria învățământului românesc”, * Nicolae Iorga, ''Istoria învățământului românesc'', Editura Casei ŞcoalelorȘcoalelor, București, 1928 ==Note==<references/> ==Surse==
==Legături externe==*[https://sfantulgheorghe.wordpress.com/Biserica Sfântul Gheorghe - Vechi„Sfântul Gheorghe” – Vechi]{{lnf}}
*[http://ziarullumina.ro/traditia-slovei-la-sfantul-gheorghe-vechi-41537.html Ciprian Bâra, „Tradiția slovei la „Sfântul Gheorghe“ - Vechi”, 25 Iulie 2009 „Ziarullumina.ro”]
13.162 de modificări

Meniu de navigare