Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” (București)

9.575 de octeți adăugați, 24 aprilie 2017 08:55
AC
{{În cursarticol de calitate}}
{{Infocaseta Biserică
| Nume =Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” (București)
|}}
[[Fișier:Biserica_Sf_Gheorghe_Nou_3.jpg|thumb|300 px|Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”; în față, statuia Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]]]]
'''Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”''' este o [[Biserică#Biserica – locaş de rugăciune|biserică]] [[Biserica Ortodoxă|ortodoxă]], construită în stil brâncovenesc, aflată în centrul municipiului București (pe Bulevardul I. C. Bratianu nr. 1), la „kilometrul zero al României”. Este o [[ctitor]]ie a Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]], [[hram]]ul sfântului lăcaș fiind [[Gheorghe purtătorul de biruință|Sfântul Mare Mucenic Gheorghe]] (la [[23 aprilie]]). În prezent, biserica mai are încă trei hramuri: [[Nicolae al Mirelor|Sfântul Ierarh Nicolae]] ([[6 decembrie]]), [[Constantin Brâncoveanu|Sfinții Martiri Brâncoveni]] ([[16 august]]) și [[Parascheva de la Iași|Sfânta Cuvioasă Parascheva]] ([[14 octombrie]]).<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-gheorghe-nou-138510.html CrestinOrtodox.ro: Teodor Danalache, ''Biserica Sfântul Gheorghe Nou''], 6 decembrie 2012, ''CrestinOrtodox.]ro''</ref>
Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''B-II-m-A-18225''.<ref name="Lista">[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 16 noiembrie 2015.</ref>
Xavier Villacrosse Aine (cel care a realizat ulterior ''pasajul Villacrosse'' dintre Calea Victoriei și Strada Lipscani); acesta însă a realizat o lucrare oarecum diferită de forma inițială a bisericii.
În secolul XX, după cutremurele din anii 1940 și 1977, a trebuit din nou ca biserica să fie consolidată și renovatădin nou.
==Arhitectură==
Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București este un exemplu clasic al „stilului brâncovenesc”. Termenul ''stil brâncovenesc'' sau ''artă brâncovenească'' caracterizează in istoriografia română de artă arhitectura și artele plastice în Țara Românească din timpul domniei lui [[Constantin Brâncoveanu]] (1688-1714). Deoarece această epocă a influențat și evoluțiile de mai târziu ale arhitecturii românești, termenul se folosește prin extensie și pentru a descrie operele de artă din vremea primilor domnitori fanarioți, până către anul 1730.
 
Proiectul și lucrările de construcție ale bisericii au fost dirijate de către arhitectul Veseleil, ispravnic fiind marele aga Enache Văcărescu, iar pictor bisericesc fiind rânduit Pârvu Mutu Zugravul, întemeietor al unei adevărate școli de pictură bisericească (el fiind cel care a pictat și alte ctitorii brâncovenești, printre care [[Mănăstirea Horezu]]). Lucrările au început cu reconstruirea clădirilor împrejmuitoare, care aveau să înconjoare mănăstirea pe toate cele patru laturi. Aceste clădiri, având peste două sute de bolți, distribuite la parter și etaj, constituiau o adevărată centură de zid, neîntrecuta de alte construcții similare ale vremii.<ref name="crestinortodox"/>
[[Fișier:Bucharest_Sf_Gheorghe_Nou_1837.jpg|thumb|300 px|left|Biserica „Sf. Gheorghe Nou” la 1837,<br>desen de Auguste Raffet]]
 
În 1707 sfântul lăcaș era gata zugrăvit, înfrumusețat și înzestrat cu nenumărate odoare și mobilier bisericesc de mare preț. Biserică era atât de măreață și impresionantă, încât scrierile păstrate din acea perioadă cuprind numai superlative: „foarte aleasă, minunată, prea frumoasă, podoabă plină de strălucire”. Într-o cartografie din octombrie 1845 se găsește o primă descriere a bisericii: „''mănăstirea (adică biserica) de zid este peste tot zugrăvită din vechime (în întregime operă a lui Pârvu Mutu), cu șase coloane de piatră (în interior), tâmpla de lemn săpată și poleită din vechime; amvon de lemn zugrăvit și podit; afară (la intrare) cu slon (pridvor) în douăsprezece coloane de piatră zugrăvite; ușa din lemn în două canaturi și o ușă de lemn la altar; pardoseala din lespezi de piatră; pe dinafară este tencuită și spoită cu alb, învelitoarea cu olane, deasupra patru cruci de fier. Are treisprezece ferestre mari, cu flori de fier, opt mai sus și mai mici, lucrate în piatră și patru în turlă. Deasupra porții, în două canaturi din lemn căptușite cu tablă de fier, se află o clopotniță de zid, cu cruce în vârf, învelită cu olane și înzestrată cu trei clopote''”.<ref name="istoric"/>
 
În timp, câteva incendii și cutremure devastatopare au afectat profund, chiar radical, construcția inițială a bisericii. Pentru ultima restaurare a acesteia, printre alte surse au fost utilizate desenele rămase de la Auguste Raffet, un talentat grafician care, însoțindu-l pe nobilul rus Demidoff în călătoria acestuia la București, a imortalizat biserica „Sfântul Gheorghe Nou” în câteva desene datate „13 iulie 1837”.<ref>[http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/biserica-sf-gheorghe-nou-3032389/ Emanuel Bădescu, ''Biserica Sf. Gheorghe Nou'', 13 aprilie 2007, ''Ziarul de duminică'']</ref> Desenele respective, împreună cu rezultatele săpăturile arheologice efectuate, au ajutat mult la restaurarea actuală a bisericii, refăcându-se cu fidelitate aspectul inițial al acesteia (se știe că restaurarea efectuată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către arhitectul Xavier Villacrosse Aine nu respecta forma originală a bisericii).
 
Mormântul voievodului martir, aflat în biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, fusese acoperit în anul 1720 de către Doamna Marica Brâncoveanu, soția sa, cu o placă de marmură albă, pe care inițial nu s-a scris nimic, pentru ca nu cumva turcii să profaneze mormântul, știut fiind faptul că voievodul Constantin Brâncoveanu fusese condamnat de către Înalta Poartă pentru ''hainie'' („trădare”). Abia în anul 1914 s-a descoperit candela de argint de la acest mormânt ce purta inscripția (în caractere chirilice): „''această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod... iulie, în 12 zile, leat 7228''”.<ref>Anul 7227 de la „facerea lumii”, adică 1720 d.Hr.</ref><ref>[http://dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/32091/1/BCUCLUJ_FP_PIII1272_1934_016_0021.pdf ''Serbări cu ocazia reînhumării osemintelor lui Constantin Brâncoveanu'', 27 mai 1934, ''Unirea Poporului'']</ref>
==În prezent==
[[Fișier:Constantin_Brancoveanu_mormant_-_Biserica_Sf._Gheorghe_Nou_Bucuresti.JPG|thumb|300 px|Mormântul Sf. martir [[Constantin Brâncoveanu]]]]
Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” s-a aflat în ultimii ani într-un amplu proces de restaurare, devenind un măreț monument de artă și istorie, care pune în valoare frumusețea stilului brâncovenesc, stil datorat marelui ctitor, voievod și martir pentru Hristos, [[Constantin Brâncoveanu]]. A fost consolidată structura clădirii, afectată de cutremurul din 1977. În anul 2008 s-a redeschis șantierul de pictură, care se întrerupsese în 1998, după ce se executaseră lucrări numai la sfântul [[altar]] și la turla principală. Echipa de pictori condusă de către maestrul Ioan Moldoveanu a început restaurarea și refacerea picturii în tehnica „frescă”, fiind pictată întreaga suprafață din [[naos]] și [[pronaos]], turla din pronaos și cafasul. Suprafața totală pictată în decursul a trei ani (2008-2011) este de peste 1000 de metri pătrați. Tot în această perioadă au mai fost efectuate și alte lucrări de renovare, printre care: înlocuirea întregului acoperiș folosindu-se tablă de zinc-titan cu grosimea de 0,7 mm, refacerea și restaurarea mobilierului interior al bisericii lucrat în stil brâncovenesc, precum și restaurarea ușii originale de la intrarea în biserică, cu o înălțime de 5 metri, păstrându-se intacte elementele decorative si sculpturile inițiale. De asemenea, au fost refăcute din bronz masiv toate candelabrele bisericii și au fost restaurate candelele originale, fiind repuse în valoare.<ref name="istoric"/>
 
Racla cu [[moaște]]le Sfântului Ierarh Nicolae, lucrată din argint curat și aurită, împodobită cu pietre prețioase, a fost refăcută conform descrierii cronicarului Radu Greceanu. Aceste sfinte moaște sunt așezate, spre închinare, în partea stângă a [[naos]]ului bisericii. Totodată a fost restaurat sfântul epitaf lucrat în fir de aur de doamna Marica Brâncoveanu în perioada durerosului său exil și adus de ea în Biserica Sfântul Gheorghe Nou la anul 1720.
 
În apropierea mormântului ctitorului (Sf. [[Constantin Brâncoveanu]]), aflat tot în partea stângă a naosului, se găsește [[Icoană|icoana]] făcătoare de minuni a Sfintei Cuvioase [[Parascheva de la Iași|Parascheva]], pictată în secolul al XVIII-lea. Această icoană a fost adusă aici după demolarea Bisericii Sfânta Vineri de către regimul comunist și a fost restaurată în anul 2008. În biserică se afla o a doua icoană a Sfintei Cuvioase Parascheva, care datează din secolul al XVIII-lea. O altă icoană făcătoare de minuni este cea a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], pictată în secolul al XVIII-lea și așezată în naosul bisericii, în apropierea raclei cu moaștele Sfântului Ierarh Nicolae.<ref name="crestinortodox"/>
 
În 2014, la comemorarea a 300 de ani de la martiriul din [[Constantinopol]], [[Biserica Ortodoxă Română]] a plasat rămășițele Sf. Constantin Brâncoveanu într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de in, fiind un acoperământ rezistent, așezate după structura anatomică. Capul se pune distinct într-o pânză specială. După ce au fost așezate în racla de argint, o porțiune mică rămâne acoperită cu geam, în dreptul mâinii. De acum, nu mai vorbim de oseminte, ci de sfinte moaște și vor rămâne în biserică”.<ref>[http://www.mediafax.ro/social/osemintele-lui-constantin-brancoveanu-vor-fi-venerate-ca-moaste-12630842 Elvira Gheorghiță, ''Osemintele lui Constantin Brâncoveanu vor fi venerate ca moaște'', 17 mai 2014, Agenția de presă Mediafax]</ref>
Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” s-a aflat în ultimii ani într-un amplu proces de restaurare, devenind un măreț monument de artă și istorieLa 21 mai 2014, care pune în valoare frumusețea stilului brâncovenesc, stil datorat marelui ctitor, voievod ziua prăznuirii [[Constantin cel Mare|Sfinților Împărați Constantin]] și martir pentru Hristos, [[Constantin BrâncoveanuElena Împărăteasa|Elena]]. A fost consolidată structura clădirii, afectată de cutremurul din 1977. În anul 2008 s-a redeschis șantierul avut loc o procesiune cu [[moaște]]le sfântului Constantin Brâncoveanu de pictură, care se întrerupsese în 1998, după ce se executaseră lucrări numai la sfântul [[altarCatedrala Patriarhală din București]] și până la turla principală. Echipa de pictori condusă de către maestrul Ioan Moldoveanu a început restaurarea și refacerea picturii în tehnica „frescă”Biserica „Sfântul Gheorghe Nou”, fiind pictată întreaga suprafață din la eveniment participând [[naosDaniel (Ciobotea) al României|Patriarhul Daniel]] și , membri ai [[pronaosSfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române|Sfântului Sinod]], turla din pronaos sute de preoți și diaconi, monahi și monahii și cafasulmii de persoane. Suprafața totală pictată în decursul Drumul urmat a trei ani (2008-2011) este de peste 1000 de metri pătrațifost cel din 1934, când rămășițele voievodului fuseseră reînhumate după deshumarea din 1932. Tot Racla va rămâne expusă în această perioadă au mai fost efectuate și alte lucrări de renovareBiserica „Sfântul Gheorghe Nou”, printre carecu excepția unor viitoare evenimente religioase.<ref>[http: înlocuirea întregului acoperiș folosindu//ziarullumina.ro/eveniment/procesiune-cu-se tablă de zincmoastele-sfantului-voievod-constantin-titan cu grosimea de 0,7 mm, refacerea și restaurarea mobilierului interior al bisericii lucrat în stil brâncovenesc, precum și restaurarea ușii originale de la intrarea în bisericăbrancoveanu George Aniculoaie, ''Procesiune cu o înălțime de 5 metrimoaștele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu'', păstrându-se intacte elementele decorative si sculpturile inițiale. De asemenea22 mai 2014, au fost refăcute din bronz masiv toate candelabrele bisericii și au fost restaurate candelele originale, fiind repuse în valoare.''Ziarul Lumina'']</ref name="istoric"/>
În cadrul Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou” din București își desfășoară activitatea ''Corala Academică „Divina Armonie”'', un cor bisericesc înființat la 16 noiembrie 1997. Această corală a fost înființată cu scopul de a susține cântarile liturgice din cadrul sfintelor slujbe bisericești, dar și pentru păstrarea tradiției muzicii corale și vocale românești și universale. Calitățile interpretative ale artiștilor coriști, studenți și absolvenți ai Universității Naționale de Muzică, precum și studenți de la Teologie, au condus la un real succes în turneele pe care corala le-a întreprins în țară și în străinătate. Costumele coriștilor sunt reprezentate de pelerine albe, pe mâneci aflându-se sfânta cruce și conturul hărții României, iar deasupra sunt inscripționate cuvintele: ''Nihil Sine Deo'' („Nimic fără Dumnezeu”).<ref>[http://www.sfantulgheorghenou.ro/corala-academica-divina-armonie/ Site-ul Bisericii „Sfântul Gheorghe Nou: ''Corala academică „Divina Armonie”''], accesat 4 noiembrie 2016</ref>
În fața sfântului lăcaș străjuiește statuia [[ctitor]]ului, Sf. Voievod Constantin Brâncoveanu, operă a sculptorului Oscar Han, realizată din bronz în 1939.
==Note==
<referencessmall>{{reflist}}</small>
==Legături externe==
[[Categorie:Biserici din București|Gheorghe]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
11.757 de modificări

Meniu de navigare