Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mircea cel Bătrân

642 de octeți adăugați, 9 noiembrie 2015 19:09
completări și referințe
{{În curs}}
[[Imagine:MirceatheElder.jpg|thumb|200px|<center>Mircea cel Bătrân</center>]]
'''Mircea cel Bătrân''' a fost Domn al Țării Românești între anii 1386-1418. Fiu al lui Radu I și frate al lui Dan I, pe care l-a urmat la tron după moartea acestuia, se intitula în actele oficiale emise în timpul domniei sale: „''În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io '''Mircea''' mare voievod și domn...''”. În istoriogafia românească s-a consacrat însă numele Mircea cel ''Bătrân'', folosit de cronicarii din secolele XVI-XVII pentru a-l deosebi de nepotul său Mircea al II-lea.<ref>Supranumele „cel Bătrân” (în slavonă: ''starîi'') era dat, în limbajul de cancelarie medieval, primului suveran cunoscut cu acest nume. Întrucât în Țara Românească nu se obișnuia numerotarea domnilor, ca în Occident, Mircea a primit acest nume postum pentru a fi deosebit de nepotul său Mircea al II-lea.</ref> În timpul său, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Mircea cel Bătrân a dus o politică de independență, reușind să stăvilească tendințele de expansiune ale Ungariei și Poloniei, care urmăreau în special controlul asupra gurilor Dunării, și să facă față forțelor otomane aflate în plină expansiune în Peninsula Balcanică. A rămas vestit și pentru remarcabila sa operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Țării Românești, fiind în același timp un mare ctitor de [[Mănăstire|mănăstiri]] și [[Biserică|biserici]].
Cea mai importantă [[ctitorie]] a lui Mircea cel Bătrân este [[Mănăstirea Cozia]], cu [[hram]]ul [[Sfânta Treime]], datând din anul 1388. Acolo, în 1392, [[monah]]ul [[Filotei]] întemeiază prima școală de caligrafi și copiști din Țara Românească.
Mircea s-a îngrijit și de [[Mănăstirea Tismana]], care în acea perioadă era cea mai de seamă mănăstire din Țara Românească. Astfel, printr-n un hrisov dat la 27 iunie 1387, Mircea întăreşte vechile posesiuni pe care sfântul lăcaș le avea de la Radu I și de la Dan I și în plus îi dăruiește un număr de 17 sate.<ref>Constantin C. Giurescu, ''Istoria Românilor'', vol. I , București , Editura Ed. All Educational, 2007, p.379.</ref> O altă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân este [[Mănăstirea Snagov]], atestată documentar pentru prima dată în 1408.<ref>[http://ziarullumina.ro/600-de-ani-de-istorie-si-cultura-la-manastirea-snagov-50963.html Ciprian Bâra, ''600 de ani de istorie și cultură la Mănăstirea Snagov'', 21 noiembrie 2008, ''Ziarul Lumina''.</ref> De asemenea, Mircea a ridicat la [[Mănăstirea Cotmeana]], între 1387 și 1389, o biserică de zid cu [[hram]]ul [[Buna Vestire]].<ref>[http://ziarullumina.ro/manastirea-cotmeana-biruitoare-in-veac-82573.html Dumitru Manolache, ''Mănăstirea Cotmeana, biruitoare în veac'', 20 iunie 2013, ''Ziarul Lumina''.</ref>
==Note==
11.688 de modificări

Meniu de navigare