Modificări

Salt la: navigare, căutare

Radu Șerban

102 octeți adăugați, 31 octombrie 2018 05:47
AC
{{Articol de calitate}}[[ImagineFișier:Radu_Șerban_at_Horezu_Monastery.jpg|thumb|200px|<center>Radu Șerban,<br>frescă de la [[Mănăstirea Horezu]]</center>]]
'''Radu Șerban''' a fost Domn al Țării Românești între anii 1601-1611. Mare dregător în timpul domniei lui [[Mihai Viteazul]], a fost un continuator al politicii acestuia de independență a Țării Românești. Având de luptat cu mari greutăți înăuntrul și în afara țării, a reușit să le facă față cu succes în cei aproape zece ani de domnie. În tot acest timp el s-a remarcat printr-o deosebită abilitate politică și pricepere militară, dovedindu-se a fi unul dintre voievozii de seamă ai țărilor române. Continuând tradiția înaintașilor săi (era nepot al Sf. Voievod [[Neagoe Basarab]]), a fost un important ctitor de [[Mănăstire|mănăstiri]] și [[Biserică|biserici]].
După moartea năpraznică a lui Mihai Viteazul și scurta domnie a moldoveanului Simion Movilă, Radu Șerban ajuns pe tronul Țării Românești în octombrie 1601<ref>Popa, M., Matei, H., ''Mică enciclopedie de istorie universală'', Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983.</ref><ref>Ioan Scurtu ș.a. - ''Enciclopedia de istorie a României'', Editura Meronia, București, 2001, p. 94.</ref> cu sprijinul marilor boieri Preda, Stroe și Radu Buzescu, cărora le era unchi după mamă, și care, bucurându-se de o mare autoritate politică și militară, i-au sprijinit constant domnia.
Primul an de domnie a fost unul foarte dificil, Radu Șerban având de luptat mai întâi cu fostul domn, Simion Movilă, până când acesta fiind părăsit de oștile polone trimise de Jan Zamoyski, marele cancelar hatman al coroanei, a fost nevoit să se retragă în Moldova, apoi cu Radu Mihnea, pretendentul la tron sprijinit de turci.
Priceput comandant de oști, Radu Șerban a continuat politica lui Mihai Viteazul de eliberare a țării de sub turci și de apropiere de Imperiul Habsburgic. A purtat lupte cu turcii, tătarii și cu principii maghiari din Transilvania, Moise Székely și Gabriel Bathory, care erau sprijiniți de Poarta Otomană.
==Ctitor de sfinte lăcașuri==
[[Fișier:Fortificatie a bisericii comana.jpg|thumb|270 px|[[Mănăstirea Comana]], fortificație din vremea lui Radu Șerban.]]
Radu Șerban a rezidit [[Mănăstirea Comana]], [[ctitor]]ie din 1461 a lui Vlad Țepeș, care se ruinase complet. În 1588, înainte de a ajunge Domn al Țării Românești, el a început ridicarea unui aşezământ monahal în vechea incintă, care se afla pe pământul moştenit de la mama sa (reședinţa sa de la Coiani, azi satul Mironeşti, se afla la numai 8 km de Mănăstirea Comana). Noul aşezământ monahal era construit pe o suprafaţă mult extinsă, arătând ca o cetate de câmpie. Zidurile exterioare erau din piatră şi cărămidă, iar în cele patru colţuri erau dispuse turnuri pentru apărare. De asemenea, mănăstirea avea un turn masiv de intrareavând intrare având și funcţia de clopotniţă. Biserica ridicată atunci, cu [[hram]]ul [[Nicolae al Mirelor|Sfântul Ierarh Nicolae]], a fost pictată în 1609, când ctitorul Radu Șerban era deja Domn al Țării Româneşti. El apare în tabloul votiv de la intrarea în [[pronaos]] împreună cu soția sa Elina și cu insemnele domnești, așa cum o cerea obiceiul ctitoricesc.
Tot în timpul domniei lui Radu Șerban, în anul 1608, s-a ridicat [[Mănăstirea Cernica]], care a fost ctitorită de marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Știrbei și de soția sa, Chiajna.<ref>[http://filmeortodoxe.blogspot.com/2009/04/manastirea-cernica-romania.html Mănăstirea Cernica (România)]</ref>
==Note==
<referencessmall>{{reflist|2}}</small>
==Bibliografie==
[[Categorie:Voievozi români]]
[[Categorie:Ctitori]]
11.749 de modificări

Meniu de navigare