Modificări

Salt la: navigare, căutare

Alexandru cel Bun

258 de octeți adăugați, 3 aprilie 2015 13:27
fără descrierea modificării
{{În curs}}
[[Imagine:Alexander_the_Good.jpg|thumb|200px|<center>Alexandru cel Bun și Doamna Ana.<br>Frescă de la [[Mănăstirea Sucevița]].</center>]]
'''Alexandru cel Bun''' a fost Domn al Moldovei între anii 1400-1432. A rămas vestit în istorie pentru remarcabila sa operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A obținut recunoașterea [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropoliei Moldovei]] de către [[Patriarhia Constantinopolului]]. Alexandru cel Bun a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele [[Ioan cel Nou de la Suceava|Sfântului Ioan cel Nou]]. A fost un și un important ctitor de [[Mănăstire|mănăstiri]] și [[Biserică|biserici]].
În timpul domniei sale, Moldova atinge cea mai mare întindere teritorială de până la acea dată: de la Milcov la Hotin și de la Ceremuș la limanul Nistrului. În 1413 a luat în stăpânire și Pocuția.
Alexandru cel Bun s-a preocupat în mod deosebit de organizarea administrativă (teritoriul Moldovei fiind împărțit în 24 de ținuturi), juridică (pe lângă legea nescrisă „obiceiul pământului” sau „legea țării” apare și o lege scrisă, ''Zacon'', întocmită după legile bizantine), militară și religioasă.A întocmit la curtea domnească de la Suceava dregătoriile deosebite după felul afacerilor statului, într-un fel oarecum asemănător cu cele existente deja în Țara Românească.<ref>Xenopol, 1925, vol. III, p. 133.</ref>
Perioada de relativă liniște din vremea sa a permis dezvoltarea economică a târgurilor Moldovei, mai ales că acestea se găseau pe importantele drumuri comerciale către nordul și centrul Europei. Un astfel de drum era cel moldovenesc care făcea legătura dintre Galați, Chilia și Cetatea Albă, de-a lungul văii Siretului, cu Cracovia și Liov, importante orașe din Polonia. În 1408 Alexandru cel Bun oferă un privilegiu comercial liovenilor (act în care este atestat pentru prima dată orașul Iași); de asemenea și brașovenii au beneficiat de un privilegiu asemănător.<ref name="bnrm">[http://bnrm.md/programe/arhiva/2007.01_alexandruCelBun/expozitii.php Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Programe Culturale: Alexandru cel Bun]</ref>
În timpul lungii domnii a lui Alexandru cel Bun, mănăstirile, ca și curtea domnească, devin centre de răspândire a culturii și a științei de carte.
Epoca lui Alexandru cel Bun este marcată și de personalitatea de excepție a lui Grigore Țamblac, călugăr erudit trimis în 1401 de Patriarhul Constantinopolului în Moldova și care a rămas aici mai mulți ani, contribuind la înflorirea vieții culturale. <ref>Xenopol, 1925, vol. III, p. 134.</ref> Alexandru cel Bun l-a numit [[stareț]] al [[Mănăstirea Neamț|Mănăstirii Neamț]] și l-a numit „presviter al marii Biserici a Moldovlahiei”. Împreună cu mitropolitul Iosif a organizat Școala Domnească de la Suceava. <ref name="bnrm"/>
==Ctitor de sfinte lăcașuri==
13.323 de modificări

Meniu de navigare