Modificări

Salt la: navigare, căutare

Lavra Sf. Sava cel Sfințit

4 octeți adăugați, 20 martie 2015 13:57
m
diacritice noi (cu virgulă)
[[ImageImagine:(1453) Marsaba Klosteret.jpg|thumb|right|350px|Mănăstirea Sf. Sava]]'''Mănăstirea Sf. Sava''' din Ierusalim sau '''Mar Saba''' a fost întemeiată de Sfântul [[Sava cel SfinţitSfințit]] în anul 478 ca o aşezare așezare [[monahism|monastică]]. Este amplasată în Defileul Kidron sau al Cedronului (Wadi en-Nar), în apropiere de [[Ierusalim]]. [[Mănăstire]]a a avut o mare influenţă influență asupra slujbelor şi și a [[tipic]]ului bisericesc. Mănăstirea mai este cunoscută şi și sub numele de '''Marea [[Lavră]]'''. În prezent, adăposteşte adăpostește în jur de 20 de monahi. Este un important loc de [[pelerinaj]] din Israel. Accesul femeilor înăuntrul mănăstirii este permis numai până în Turnul Femeilor, în apropiere de intrare.
==Istoric==
[[ImageImagine:Marsava.jpg|thumb|left|200px|Mănăstirea Sf. Sava (vedere aeriană)]]În secolul al V-lea, Mănăstirea Sf. Sava s-a dezvoltat în jurul chiliei Sf. Sava de pe culmile care mărginesc Valea Kidronului de lângă Ierusalim. Iniţial Inițial avea forma unei comunităţi comunități de [[anahoret|anahoreţianahoreți]] care se aşezaseră așezaseră pe lângă Sf. Sava şi și trăiau sub ascultarea lui, în chilii separate, săpate în stâncă. La început, aceştia şiaceștia și-au zidit, ca şi și Sf. Sava, chilii în peşterile peșterile din apropiere, pe o rază de circa doi kilometri în jurul mănăstirii actuale. Mai multe astfel de chilii s-au dezvoltat, transformându-se în locuinţe locuințe cuprinzând mai multe chilii, precum şi colţuri și colțuri de rugăciune şi și [[paraclis]]uri. Cercetări arheologice făcute în zonă spre sfârşitul sfârșitul secolului al XX-lea au dus la descoperirea a circa patruzeci şi și cinci de astfel de clădiri, care au fost analizate şi și consolidate. În timp, au fost construite în vale două [[biserică|biserici]] pentru întreaga comunitate.
În prezent, complexul monastic cuprinde două biserici; între acestea, într-o curte, se află mormântul Sf. Sava. Pe lângă acestea, mănăstirea cuprinde mai multe paraclisuri, o trapeză (sală de mese), o bucătărie, depozite, cisterne, chilii pentru monahi şi și un arhondaric unde sunt găzduiţi găzduiți vizitatorii. La [[prăznuire|praznicul]] Sf. Sava, pe [[5 decembrie]], acesta adăposteşte adăpostește frecvent mai bine de 200 de pelerini.
Biserica centrală este închinată [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]. A doua biserică, iniţial inițial cunoscută sub numele de „Theoktistos”, zidită în stâncă, este acum închinată Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]].
Principalele [[paraclis]]e (capele) sunt:
*Paraclisul Sf. [[Ioachim şi și Ana]], părinţii părinții Maicii Domnului şi și paraclisul Sf. [[Ioan Gură de Aur]], ambele construite în încăperi care fuseseră iniţial inițial chilii ale monahilor.*Paraclisul Sf. [[Ioan Damaschin]], închinat şi și Sf. [[Ioan Botezătorul]], aşezat așezat în sihăstria în care a trăit Sf. Ioan Damaschin la începutul secolului al VIII-lea.*Paraclisul Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruinţăbiruință|Gheorghe]].*Paraclisul Sf. [[Arhangheli]], construit la jumătatea sec. al XX-lea de [[stareţstareț]]ul şi și [[arhimandrit]]ul Serafim.
==Stareţii Stareții mănăstirii Sf. Sava==Într-un manuscris vechi al [[Liturghia Sfântului Iacov|Liturghiei Sf. Iacov]] sinaitic georgian, fond vechi, nr. 53, sec. X. Unele din aceste nume se păstrează şi și în manuscritul sinaitic georgian al lui Ioan Zosima, fond vechi, nr, 34, sec. X, unele cu o dată de pomenire (care corespunde probabil cu data morţiimorții), date care, în unele cazuri, sunt atestate şi și de alte documente (ca de ex. versiunea georgiană a Lecţionarului Lecționarului de la Ierusalim) <ref>G. Garitte, ''Le calendrier palestino-géorgien du sinaiticus 34'' (Xe siècle), (Subsidia hagiographica, 30), Bruxelles, 1958, p. 35-36 et 124 (citându-l pe Marr)</ref>:
[[Sava cel SfinţitSfințit|Sava]] (439-532), [[5 decembrie]]; * Zenon * Melita (Meliton), [[3 ianuarie]] * Teodul (Teodor), [[9 ianuarie]] * Ghelasie (fratele lui Melita) * Casian * Conon * Anastasie * Ştefan, [[12 ianuarie]] (?) * Nicodim, [[13 martie]] * Toma *Ioan, [[29 ianuarie]] (?) * Ioan, 29 ianuarie (?) * Ştefan, [[12 ianuarie]] (?) *Iov * Constantin * Stratègios, [[5 mai]] * Solomon * David * Petru * (nume indescifrabil) * Anastasie * Solomon
==Sfinte MoaşteMoaște==Mănăstirea adăposteşte moaştele adăpostește moaștele Sf. [[Sava cel SfinţitSfințit]], întemeietorul mănăstirii şi și ale multor altor sfinţisfinți.
==Tipicul Sf. Sava==
Pe măsură ce mănăstirea Sf. Sava a crescut, a devenit din ce în ce mai necesară organizarea slujbelor în cadrul comunităţii comunității potrivit unor reguli comune. În folosul comunităţiicomunității, obiceiuri şi și practicile preluate de la comunităţile comunitățile monastice din Palestina, Egipt şi și Anatolia, precum şi și din rânduiala slujbelor din [[catedrală|catedrala]] din Ierusalim au fost reunite în „Tipicul slujbelor bisericeşti bisericești ale Sfintei Lavre de la Ierusalim a de Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru, Sf. Sava”.
''Tipicul Sf. Sava'' a devenit repede un reper important în organizarea slujbelor bisericeşti bisericești monahale în întreaga Biserică Ortodoxă. Versiunea originală a fost extinsă în secolele VII-VIII, iar ulterior a fost prelucrat pentru a cuprinde atât practica palestiniană cât şi și cea constantinopolitană. Tipicul revizuit al Sf. Sava a ajuns să fie adoptat până în secolul al XV-lea în mai toată Biserica Ortodoxă, înlocuind tipicul catedralei [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|Sfânta Sofia]] din Constantinopol, precum şi și pe cel al [[Mănăstirea Studion|Mănăstirii Studion]]. În anul 1545, acesta a fost primul tipic tipărit.
==Sfinţi Sfinți care au trăit în Lavra Sf. Sava==[[ImageImagine:Sava the Sanctified.jpg|thumb|right|200px|Sf. Sava cel SfinţitSfințit]]În Marea Lavră a Sf. Sava cel Sfinţit Sfințit au vieţuit viețuit de-a lungul timpului mulţi sfinţi şi mulți sfinți și scriitori bisericeştibisericești. Unele din cuvintele cuvioşilor părinţi savaiţi cuvioșilor părinți savaiți au fost strânse de către Sf. [[Teofan Zăvorâtul]] într-un volum intitulat ''Patericul Lavrei Sfântului Sava'' (trad. din limba rusă de dr. Adrian şi și Xenia Tănăsescu, ed. Schitul Românesc Lacu, Sfântul Munte Athos, 2000).
În calendarul bisericesc se păstrează până în zilele noastre amintirea multora dintre sfinţii sfinții care au vieţuit viețuit în Lavra Sf. Sava:*Sf. [[Sava cel SfinţitSfințit]] ([[5 decembrie]]), întemeietorul mănăstirii.
*Sf. Cuvios [[Iona Savaitul]] (sec. IX) ([[21 septembrie]])
*Sf. [[Cosma Imnograful|Cosma al Maiumei]], imnograful ([[12 octombrie]]), care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava.
*Sf. [[Visarion Mărturisitorul|Visarion Sarai]], Mărturisitorul din Ardeal [[21 octombrie]], care a fost tuns în monahism în Lavra Sf. Sava.
*Sf. Cuvios [[Ştefan Savaitul]] (sec. VIII-IX) ([[28 octombrie]])
*Sf. Preacuviosul Lazăr, făcătorul de minuni, care a postit în muntele Galisius de lângă Efes (sec. XI) ([[7 noiembrie]]) a vieţuit viețuit mai mulţi mulți ani în Lavra Sf. Sava.
*Sf. Cuvios [[Ioan Damaschin]] ([[4 decembrie]])
*Sf. Cuvios Mucenic [[Vah cel Nou]] (a doua jumătate a sec. al VIII-lea) ([[15 decembrie]])
*Sf. Cuvios Mihail Singhelul, Mărturisitorul (sec. IX) ([[18 decembrie]])
*Sf. Cuvios Mucenic [[Anastasie Persul]] (sec. VII) ([[22 ianuarie]])
*Sfinţii Sfinții 20 de Părinţi Părinți din Lavra Sf. Sava ucişi uciși de sarazini în 796 ([[20 martie]])*Sfinţii Părinţi Sfinții Părinți din Lavra Sf. Sava ucişi uciși de blemizi în vremea împăratului [[Heraclie]] ([[16 mai]])
*Sf. [[Teodor al Edessei]] ([[19 iulie]]), care a sihăstrit în lavra Sf. Sava înainte de a fi făcut [[episcop]] de Edessa.
*Sf. Cuvios [[Ioan Iacob Hozevitul]] (sec. XX) ([[5 august]]) a vieţuit viețuit în Lavra Sf. Sava vreme de opt ani.
În Lavra Sf. Sava au trăit o vreme şi și scriitorii bisericeşti bisericești
*[[Ioan Moshu]] (sec. VI), autorul ''Limonarului'' (''Livada duhovnicească''),
*Chiril din Scythopolis sau Schitopol (sec. VI), biograful mai multor cuvioşi părinţi cuvioși părinți din Palestina, *Antioh Monahul sau Antioh Savaitul (sec. VI-VII) (probabil Cuv. Antioh, [[24 decembrie]]), care a alcătuit o culegere de citate din Sf. Scriptură şi și o Mărturisire de credinţă şi credință și
*cronicarul Stratègios (uneori identificat cu Antioh), care a scris, între altele, o cronică a cuceririi persane a Palestinei din anul 614.
==Note==
<references />
==Surse==
*[[:en:Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)|OrthodoxWiki: Holy Lavra of St. Savas (Jerusalem)]]
==A se vedea şiși==
*[[Biserica Ortodoxă a Ierusalimului|Biserica Ierusalimului]]
*Sf. [[Sava cel SfinţitSfințit]]
==Legături externe==
*ro:[http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-sava-sfintit/manastirea-sfantul-sava-sfintit-67772.html Mănăstirea Sf. Sava cel SfinţitSfințit] (crestinortodox.ro)
*en: [http://en.wikipedia.org/wiki/Mar_Saba Wikipedia: Mar Saba]
*en: [http://en.wikipedia.org/wiki/Typikon Wikipedia: Typikon]
 
[[Categorie: Mănăstiri]]
13.989 de modificări

Meniu de navigare