Modificări

Salt la: navigare, căutare

Matei Basarab

135 de octeți adăugați, 21 august 2019 05:55
m
Sfârșitul domniei: leg. int.
[[Imagine:Matei_Basarab.jpg|thumb|right|240px|<center>Matei Basarab</center>]]
'''Matei Basarab''' (1580 - 1654) a fost Domn al Ţării Țării Românești între anii 1632-1654.
Elogiat de Papa Inocențiu al X-lea pentru minunata sa bunătate sufletească, respectat de turci ca al doilea Mihai Vodă, considerat de Nicolae Iorga că adevărat „păstor și domn părinte”, caracterizat de istoricul C.C. Giurăscu drept un domn cu remarcabile însușiri („viteaz ostaș, ctitor desăvârșit și diplomat încercat, tipul reprezentativ al domnului de țară”), Matei Basarab, cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc, și-a văzut domnia caracterizată astfel de cronica vremii: „''Ţara Țara iubea pe Domn și Domnul pe ŢarăȚară''”.<ref name="Loreta Popa">[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/matei-basarab-ctitor-bisericesc-45139.htm Loreta Popa - Umbrele trecutului: Matei Basarab, ctitor bisericesc]</ref>
==Viața==
Ca și tatăl său, Matei Basarab a fost, la rândul lui, căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, comandând grupul de oaste al târgoveților și breslașilor din Craiova.<ref name="Xenopol">Alexandru D. Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed. Cartea Românească, București, 1925</ref>
===Urcarea pe tronul Ţării Țării Românești===Matei Basarab a încercat să urce pe tronul Ţării Țării Românești încă din timpul domniei lui Leon Tomșa, având sprijinul principelui Gheorghe Rákóczi I al Transilvaniei, în 1630. Deoarece situația din țară era foarte agitată și în timpul lui Radu Iliaș, urmașul lui Leon Tomșa, Poarta Otomană îi încredințează domnia lui Matei Basarab în martie 1633 (la aceasta contribuind și darurile substanțiale făcute personal de Matei marelui vizir de la Istanbul).
În timpul domniei sale, Matei Basarab a menținut pacea cu Turcia, dar a încheiat și tratate de alianță și prietenie cu Gheorghe Rákóczi I al Transilvaniei (1635), precum și cu Sfântul Imperiu Roman, Polonia și Veneția (în 1636, 1637 și 1639).<ref name="Xenopol"/>
===Sfârșitul domniei===
[[Imagine:Arnota_monastery_51.jpg|thumb|left|300px|<center>Mormântul lui Matei Basarab, de la Mănăstirea Arnota</center>]]
După biruința din bătălia de la Finta, pe Ialomița (mai 1653), asupra lui [[Vasile Lupu]], se părea că nimic nu-i va mai tulbura domnia lui Matei Basarab, voievod creștin, pașnic și iubitor de cultură. Din păcate, nu s-a putut bucura multă vreme de liniște deplină. Bătrânețea și o rană căpătată la Finta, precum și o răscoală a seimenilor (mercenari străini) și a dorobanților, i-au grăbit sfârșitul, el săvârșindu-se din viață la [[9 aprilie]] 1654.<ref name="Xenopol"/>
[[Imagine:Arnota_monastery_51.jpg|thumb|left|300px|<center>Mormântul lui Matei Basarab, de la Mănăstirea Arnota</center>]]
A fost înmormântat la Târgoviște, de unde a fost mutat în 1658 la ctitoria sa - [[Mănăstirea Arnota]] - de către un sobor de [[preot|preoți]], în frunte cu [[patriarh]]ul [[Macarie al III-lea (Zaim) al Antiohiei |Macarie al Antiohiei]] și secretarul acestuia, [[diacon]]ul și cărturarul Paul de Alep, care se aflau atunci în Ţara Țara Românească.<ref>Nicolae Iorga, p. 150.</ref>
Pe piatra sa de mormânt se află inscripția:
:„''Aici zace Matei Basarab, cu mila lui Dumnezeu odinioară stăpân și Domn al Țării Românești, bărbat înțelept, îndurător și milostiv, întemeietor, înnoitor a multe biserici și mănăstiri; niciodată biruit, ci biruitor; și a multor învingeri învingător prea slăvit, dușmanilor înfricoșat, prietenilor de folos, îmbogățitor al țării sale, cel ce, cu multă bogăție și întru toate îndestulat, în plină pace, a domnit douăzeci și trei de ani; a adormit întru Domnul, la cinstite bătrânețe, în anul Domnului 1654''”.
Matei Basarab a fost urmat la tron de către [[Constantin ŞerbanȘerban]] ([[ctitor]]ul, printre altele, [[Catedrala patriarhală din București|Catedralei patriarhale din București]]).
==Ctitor de sfinte lăcașuri==
[[Imagine:Arnota_monastery_24.jpg|thumb|right|310px|<center>Matei Basarab și Doamna Elina, ctitori ai Mănăstirii Arnota</center>]]
Matei Basarab a fost unul dintre cei mai mari ctitori ortodocși români. A ridicat din temelie 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la [[Muntele Athos]], precum și pe teritoriul actualei Bulgarii, la Vidin și la Şistov. Dacă [[Ştefan Ștefan cel Mare și Sfânt]] a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc (conform lui C. C. Giurăscu<ref>Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, ''Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi'', Editura Albatros, București, 1972</ref>).
Cea mai cunoscută dintre ctitoriile lui Matei Basarab este [[Mănăstirea Arnota]] (din actualul județ Vâlcea), ridicată între anii 1633-1636, pe locul unui sfânt lăcaș mai vechi. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgoviște. Pe lângă temele religioase tradiționale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab și Doamna Elina), din pronaos, precum și o remarcabilă decorație florală în locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab, înfățișat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre.<ref name="Loreta Popa"/> Tot la Mănăstirea Arnota se află și mormântul lui Matei Basarab, precum și cel al Doamnei Elina, soția voievodului.
*Mănăstirea Plătărești (1646), județul Ilfov
*Mănăstirea Strehaia (1645), județul Mehedinți
*Mănăstirea Cornățel (1648), în prezent aceasta fiind biserica de mir din comuna Mănăstirea, , județul Ilfov*Mănăstirea Negoesti Negoești (1648-1649), județul Ilfov*[[Mănăstirea Brebu]], județul Prahova
*Schitul Bărbătești (1645-1646), județul Dâmbovița
*Schitul Pinul (1647-1648), județul Buzău
*Catedrala episcopală din Râmnicu Vâlcea
*Biserica Sărindar din București
*[[Biserica Sfinții Apostoli (București)|Biserica Sf. Apostoli din București]]
*Biserica Sf. Dumitru din Craiova (1651), care se afla pe locul actualei catedrale mitropolitane
*Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Târgoviște (1650)
titlu=[[Listă a Domnilor Țării Românești|Domn al Țării Românești]]|
ani=1632 - 1654|
după=[[Constantin ŞerbanȘerban]]}}
{{end box}}
[[Categorie:Voievozi români]]
[[Categorie:Ctitori]]
11.669 de modificări

Meniu de navigare