Modificări

Salt la: navigare, căutare

Monahism

1.198 de octeți adăugați, 26 iunie 2015 05:28
m
diacritice noi (cu virgulă)
{{Traducere EN}}
[[Image:Panteleimon_Monastery.jpg|right|thumb|350px|Mănăstirea Sfântul Patelimon, [[Muntele Athos]]]]
{{Spiritualitate}}
'''Monahismul''' (din termenul grec: ''μοναχος''— care înseamnă persoană singură/însingurată) este vechea practică a creștinilor de a părăsi lumea pentru a se închina trup și suflet unei vieți conforme cu [[Evanghelia]], urmărind unirea cu [[Iisus Hristos]].
Scopul monahismului este [[îndumnezeirea]] omului (în greacă, theosis), lucrare la care sunt chemați toți creștinii. This ideal is expressed everywhere that the things of God are sought above all other thingsCăutarea voii lui Dumnezeu mai presus de orice altceva este o idee care apare peste tot în scrierile ortodoxe, as seen for example in the ca de exemplu în ''[[PhilokaliaFilocalia]]'', a book of monastic writingso carte care cuprinde scrieri ale monahilor. In other wordsCu alte cuvinte, un monah (călugăr) sau o monahie (călugăriță, maică) este o persoană care a monk or nun is a person who has vowed to follow not only the commandments of the Churchjurat să urmeze nu numai poruncile Bisericii, but also the counsels ci și sfaturile evanghelice (i.e."voturile" sau jurămintele monahale ale sărăciei, vows of poverty, chastitycastității/curăției, stability, and obediencestatorniciei și ascultării). The words of Jesus which are the cornerstone for this ideal are Cuvintele lui Hristos pe care se bazează acest fel de viață sunt: "Fiți desăvârșiți, precum Tatăl vostru desăvârșit este"be ye perfect as your heavenly Father is perfect."
ThusAstfel, monks practice monahii sunt [[hesychasmisihasm|isihaști]], the spiritual struggle of angajați în lupta duhovnicească pe calea [[catharsisdespătimire|purificationdespătimirii]] (καθαρσις), [[theoriacontemplație|illuminationcontemplației]] (θεωρια) and și [[îndumnezeire| îndumnezeirii]] sau [[theosisîndumnezeire|divinizationunirii cu Dumnezeu]] (θεωσις) in , prin [[prayerrugăciune]], the [[sacramentSfintele Taine]] și [[ascultare]]s and obedience.
==Precursors of the Christian Precursori ai idealului monastic idealcreștin==The ancient models of the modern Christian monastic ideal are the [[Nazarite]]s and the [[prophet]]s of Israel. A Nazarite was a person voluntarily separated to the Lord, under a special vow.
: Speak unto the children of Modelele din vechime ale idealului monastic creștin sunt [[nazireu|nazireii]] și [[prooroc|profeții]] lui Israel. Un nazireu era o persoană care urma un fel de viață distinct, and say unto thempentru Dumnezeu, When either man or woman shall separate themselves to vow a vow of ca urmare a Nazarite, to separate themselves unto the LORD: He shall separate himself from wine and strong drink, and shall drink no vinegar of wine, or vinegar of strong drink, neither shall he drink any liquor of grapes, nor eat moist grapes, or dried. All the days of his separation shall he eat nothing that is made of the vine tree, from the kernels even to the husk. All the days of the vow of his separation there shall no razor come upon his head: until the days be fulfilled, in the which he separateth himself unto the LORD, he shall be holy, and shall let the locks of the hair of his head grow. All the days that he separateth himself unto the LORD he shall come at no dead body. He shall not make himself unclean for his father, or for his mother, for his brother, or for his sister, when they die: because the consecration of his God is upon his headunui jurământ special. ([[Numbers]] 6:2-8)
[[Image:Wadi Qelt"Vorbește fiilor lui Israel și zi către ei: Dacă bărbat sau femeie va hotărî să dea făgăduință de nazireu, ca să se afierosească nazireu Domnului, să se ferească de vin și de sicheră; oțet de vin și oțet de sicheră să nu bea și nimic din cele făcute din struguri să nu bea; nici struguri proaspeți sau uscați să nu mănânce.jpg|left|thumb|350px|Monastery of StÎn toate zilele, cât va fi nazireu, să nu mănânce, nici să bea vreo băutură făcută din struguri, de la sâmbure până la pielită. [[George the Chozebite]]În toate zilele făgăduinței sale de nazireu să nu treacă brici pe capul său; până la împlinirea zilelor, Wadi Qelt<br>(On the road from Jerusalem to Jericho)]]The prophets of [[Israel]] were set apart to the Lord for the sake of câte a message of [[repentance]]. Some of them lived under extreme conditionsafierosit Domnului, voluntarily separated or forced into seclusion because of the burden of their messageeste sfânt și trebuie să crească părul pe capul lui. Other prophets were members of communitiesÎn toate zilele, schools mentioned occasionally in the Scriptures but about which there is much speculation and little known. The prepentru care s-Abrahamic prophetsa afierosit pe sine să fie nazireul Domnului, să nu se apropie de trup mort: Când va muri tatăl său, [[Enoch]] and [[Melchizedek]]sau mama sa, sau fratele său, sau sora sa, să nu se spurce prin atingerea de ei, and especially the Jewish prophets [[Elijah]] and his disciple [[Elisha]] are important to Christian monastic traditionpentru că afierosirea lui Dumnezeu este pe capul lui. The most frequently cited "role-model" for the life of a hermit separated to the LordÎn toate zilele cât va fi nazireu, in whom the Nazarite and the prophet are believed to be combined in one person, is este sfântul Domnului. ([[John the BaptistNumeri]]. John also had disciples who stayed with him and6, as may be supposed, were taught by him and lived in a manner similar to his own:2-8)
[[Image: In those days came John the Baptist, preaching in the wilderness of Judaea, And saying, Repent ye: for the kingdom of heaven is at handWadi Qelt. For this is he that was spoken of by the prophet Esaias, saying, The voice of one crying in the wilderness, Prepare ye the way of the Lord, make his paths straight. And the same John had his raiment of camel's hair, and a leathern girdle about his loins; and his meat was locusts and wild honey. Then went out to him Jerusalem, and all Judaea, and all the region round about Jordan, And were baptized of him in Jordan, confessing their sinsjpg|left|thumb|350px|Mănăstirea Sf. ([[Gospel of Matthew|MatthewGheorghe Hozevitul]] 3:1-6, Wadi Qelt<br>(Pe drumul de la Ierusalim la Ierihon)]]
The female role models for monasticism are the Profeții (proorocii) lui [[Israel]] erau închinați Domnului ca semn de [[pocăință]]. Unii din ei trăiau în condiții foarte grele, despărțindu-se ei înșiși sau fiind siliți să se despartă de oameni din pricina poverii mesajului pe care îl purtau. Alți prooroci trăiau ca membri ai comunităților, ai unor școli amintite de câteva ori în Scriptură dar despre care s-au făcut multe speculații, dar despre care se știe în realitate foarte puțin. Proorocii dinainte de Avraam, [[Enoh]] și [[TheotokosMelchisedec]] and the four virgin daughters of the , iar dintre profeții evrei în special [[Apostle Philip Ilie]] și ucenicul acestuia, [[Elisei]] sunt importanți pentru tradiția monastică creștină. Cel mai frecvent citat ca "model" al vieții monastice (of the Twelveși în special pustnicești), închinat Domnului este Sfântul [[Ioan Botezătorul]], mazireu și prooroc în același timp. Și Ioan a avut ucenici care stăteau împreună cu el și pe care se presupune că îi învăța să adopte un mod de viață asemănător cu al său:
: And when we had finished our course from Tyre În zilele acelea, we came to Ptolemaisa venit Ioan Botezătorul și propovăduia în pustia Iudeii, and saluted the brethrenspunând: Pocăiți-vă că s-a apropiat împărăția cerurilor. El este acela despre care a zis proorocul Isaia: "Glasul celui ce strigă în pustie: Pregătiți calea Domnului, and abode with them one daydrepte faceți cărările Lui". And the next day we that were of Paul's company departedIar Ioan avea îmbrăcămintea lui din păr de cămilă, and came unto Caesarea: and we entered into the house of Philip the evangelistși cingătoare de piele împrejurul mijlocului, which was one of the seven; and abode with himiar hrana era lăcuste și miere sălbatică. Atunci a ieșit la el Ierusalimul și toată Iudeea și toată împrejurimea Iordanului. And the same man had four daughtersŞi erau botezați de către el în râul Iordan, virgins, which did prophesymărturisindu-și păcatele. ([[Acts of the ApostlesEvanghelia după Matei|ActsMatei]] 21:73,1-96)
Modelele feminine ale monahismului sunt Maica Domnului și cele patru fecioare, fiicele Sfântului [[Image:Romanian_hieromonk.jpg|right|thumb|250pxFilip Diaconul|This image from a monastery in Rumania shows the [[abbotDiacon Filip]] (or [[igumen]]din cei șapte) seated in the chair reserved for his status. He is holding the staff of his office and wearing the [[epitrachelion]] that symbolizes his priesthood as a [[hieromonk]].]]The monastic ideal is also modeled upon the [[Apostle Paul]], who is believed to have been [[celibacy|celibate]], and a tentmaker:
:For I would that all men were even as I myselfIar noi, sfârșind călătoria noastră pe apă, de la Tir am venit la Ptolemaida și, îmbrățișând pe frați, am rămas la ei o zi. But every man hath his proper gift of GodIar a doua zi, one after this mannerieșind, and another after thatam venit la [[Cezareea]]. I say therefore to the unmarried and widowsŞi intrând în casa lui Filip binevestitorul, it is good for them if they abide even as Icare era dintre cei șapte (diaconi), am rămas la el. Şi acesta avea patru fiice, fecioare, care prooroceau. ([[I CorinthiansFaptele Apostolilor|Fapte]] 7:21,7-89)
But the consummate prototype of all Christian monasticism[[Image:Romanian_hieromonk.jpg|right|thumb|250px| Această imagine de la o mănăstire din România îl arată pe [[stareț|starețul]] sau [[egumen|egumenul]] acesteia, communal and solitaryașezat în jilțul care îi indică statutul. El poartă însemnele funcției și [[epitrahil|epitrahilul]] care amintește faptul că este preot, is [[Jesus Christieromonah]]. ]]:
:Let this mind be in youIdealul monahal se bazează și pe modelul Sfântului [[Apostolul Pavel|Apostol Pavel]], which was also in Christ Jesus: Who, being in the form of God, thought it not robbery to be equal with God: But made himself of no reputation, and took upon him the form of despre care se crede că nu s-a servantcăsătorit și care, and was made in the likeness of men: And being found in fashion as pentru a manse întreține, he humbled himself, and became obedient unto death, even the death of the cross. ([[Philippians]] 2făcea corturi:5-8)
Additionally:Eu voiesc ca toți oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul așa, altul într-alt fel. Celor ce sunt necăsătoriți și văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca și mine. ([[I Corinteni]] 7,7-8)  Dar adevăratul model al monahismului creștin, de obște sau pustnicesc,este [[Iisus Hristos]]: :Gândul acesta să fie în voi care era și în Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind în chip, the earliest Church was n-a socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, Ci S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce. ([[Filipeni]] 2,5-8) În plus, și Biserica primară era un model for monasticismpentru viața monahală. The first Christian communities lived in commonPrimii creștini trăiau în comun, sharing everythingîmpărțind tot ce aveau, according to după cum se arată în [[Acts of the ApostlesFaptele Apostolilor]].
==Originile monahismului creștin==
{{În curs}}
The institution of Christian monasticism began in the deserts in 4th century Egypt as Întemeierea monahismului creștin s-a făcut în deșert, în Egiptul secolului al IV-lea, ca un alt mod de a kind of living trăi [[martyrMucenic|mucenicia]]dom. Some scholars attribute the rise of monasticism at this time to the changes in Există voci care atribuie apariția monahismului în această perioadă schimbărilor care au avut loc în Imperiul Roman society that had been brought about subsequent to the Emperor St. [[Constantine the Great|Constantine]]'s la nivelul societății ca urmare a convertirii sfântului împărat [[conversionConstantin cel Mare]] and the legal tolerance of Christianity in the Roman Empirela creștinism și al transformării creștinismului în religie tolerată pe teritoriul Imperiului. This ended the position of Christians as Aceasta a smallpus capăt persecuției creștinilor și poziției lor de grup religios mic, persecuted grouppersecutat, leading to the rise of nominal Christianity within the Churchducând totodată la creșterea numărului "creștinilor cu numele" în Biserică. In responseCa reacție la aceasta, many who wished to maintain the intensity of the earliest years of Christian life fled to the desert to mulți dintre cei care doreau să păstreze intensitatea vieții duhovnicești a creștinismului primelor secole au fugit în deșert pentru a-și petrece viața în [[fasting|fastpost]] and prayși rugăciune, free from the fragmenting influence of the worldeliberați de influența și tulburarea lumii exterioare. The end of persecution also meant that [[martyr]]dom was no longer as commonSfârșitul persecuțiilor a însemnat și că mucenicia devenea mai puțin probabilă, and so astfel că [[asceticismasceza]] as a form of living martyrdom came to be pursuedînceput să devină un mod de viață distinct.
[[Image:Sinai_Monastery.jpg|left|thumb|350px|[[St. Catherine's Monastery Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)|StMănăstirea Sf. Catherine's MonasteryEcaterina]], Sinai, EgyptEgipt]]Ss. Sfinții [[Anthony the Great|AnthonyAntonie cel Mare]] and și [[Pachomius the Great|PachomiusPahomie cel Mare]] were early monastic founders in Egyptau fost întemeietorii timpurii ai monahismului egiptean, although deși primul creștin despre care se știe că a trăit ca monah a fost Sfântul [[Paul of ThebesPavel Tebeul]] is the very first Christian historically known to have been living as a monk. Orthodoxy also looks to Ortodoxia îl consideră și pe Sfântul [[Basil the GreatVasile cel Mare]] as a founding monastic legislatorca fondator al regulilor monahale, as well as the example of the urmând și exemplul [[Desert FathersPărinții pustiei|Părinților Deșertului]]. St. Sfântul [[Benedict of de Nursia]], who based his own ''Rule'' on that of Sta cărui Regulă se bazează pe cea a Sf. BasilVasile, is often credited with being the father of Western monasticismeste adesea considerat întemeietorul monahismului apusean.
From a very early time there were probably individuals who lived a life in isolation&mdash;hermits&mdash;in imitation of Jesus' 40 days in the desertÎncă de timpuriu au existat probabil persoane care și-au trăit viața în izolare - eremiți -, după exemplul celor patruzeci de zile petrecute de Hristos în deșert. They have left no confirmed archaeological traces and only hints in the written recordNu există mărturii arheologice confirmate ale acestora, și mărturiile scrise cuprind doar aluzii. StSf. Anthony of Egypt lived as Antonie cel Mare a trăit ca [[hermitPustnic|eremit (sihastru sau pustnic)]] and developed a following of other hermits who lived nearby but not in community with him, urmat fiind de alții, care trăiau în apropiere, dar nu în același loc cu el. On the other handPe de altă parte, Sfântul [[Paul of ThebesPavel Tebeul]] lived not very far from Anthony in absolute solitudetrăia nu foarte departe de avva Antonie, în singurătate absolută, and was looked upon even by Anthony as iar avva Antonie îl considera a perfect monkfi un monah desăvârșit. (When St. Anthony first encountered himDupă ce l-a întâlnit pentru prima dată, he came away from the experience sayingavva Antonie, întorcându-se, le-a zis ucenicilor: "Woe is meVai mie, my childrenfiilor, a sinful and false monkcă sunt călugăr păcătos și mincinos, who sunt călugăr doar cu numele ! L-am a monk in name only. I have seen Elijahvăzut pe Ilie, I have seen John the Baptist in the desert, and I have seen Paul&mdash;in Paradisel-am văzut pe Ioan Botezătorul în deșert și l-am văzut pe Pavel - în Rai!") This variety of monasticism is called ''. Acest fel de monahism se numește eremitic'' ("hermit-likedupă felul eremitic") sau, în limbajul bisericesc ortodox românesc, pustnicie (sau sihăstrie).
St. Sfântul [[Pachomius the GreatPahomie cel Mare]], a follower of Anthonyun ucenic al avvei Antonie, also acquired a following; he chose to mould them into a community in which the monks lived in individual huts or rooms&mdash;cells ales să îi adune pe monahi într-o comunitate în care monahii trăiau în colibe - sau chilii (from Greek din grecescul &kappa;&epsilon;&lambda;&lambda;&iota;&alpha;)&mdash;but worked- individuale, atedar munceau în comun, and worshipped in shared spacemâncau în comun și participau la slujbe comune. This method of monastic organization is called ''cenobitic'' Acest fel de organizare monastică se numește rânduială cenobitică ("community-based"bazată pe o comunitate)sau, în limbajul bisericesc, viață de obște. Most monastic life is cenobitic in natureCea mai mare parte a mănăstirilor urmează rânduiala cenobitică. The head of Capul unei mănăstiri a monastery came to be known by the word for "Father" in Syriac, luat numele siriac de ''Abba''&mdash;in English("Părinte"), ''în română [[Abbotavva]]''.
EventuallyÎn cele din urmă, s-a pattern came to be established for some rare monksformat obiceiul ca unii monahi, having been formed in the communal lifepuțini la număr, to leave the cenobitic context and undertake the eremetic lifedeja formați în viața comună, să părăsească viața de obște și să urmeze calea vieții pustnicești. To attempt it without this prior formation is often considered to be spiritual suicideA încerca acest lucru fără a fi fost format duhovnicește în viața de obște era văzut ca un gest de sinucidere spirituală, frequently leading one to fall into ce ducea adesea la căderea în [[prelestînșelare]], spiritual delusionsau amăgire spirituală.
==Locul monahismului în societate==
[[Image:Whitby_Abbey.jpg|right|thumb|300px| Ruinele [[Whitby Abbey]], Northumbria, Anglia]]
În Vest, acest sistem s-a prăbușit în secolele al XI-lea și al XII-lea, ca urmare a transformărilor religioase care au avut loc în acea perioadă. Astfel, creștinismul a încetat progresiv să mai fie apanajul unei elite religioase. Acest lucru s-a datorat în special apariției ordinelor călugărilor cerșetori, cum erau franciscanii, care își propuneau să răspândească învățătura creștină publicului larg, nu doar între zidurile mănăstirilor. Comportamentul religios al oamenilor de rând a început să se schimbe, aceștia începând să ia parte mai des la slujbele și Tainele Bisericii. Presiunea crescândă a statelor naționale și monarhiile timpului au subminat puterea și bogăția ordinelor monahale. În sfărșitsfârșit, după Conciliul Vatican II, a avut loc un exod masiv al membrilor ordinelor monastice, iar mulți călugări au renunțat să mai poarte haina monahală.În ansamblu, monahismul se află într-o gravă decădere în [[Biserica Romano-Catolică]]. Totuși, monahismul a lăsat o puternică amprentă asupra culturii occidentale, amprentă vizibilă și astăzi. Universitățile moderne au încercat să imite monahismul creștin în diferite feluri. Chiar și în Lumea Nouă, unde monahismul nu a fost niciodată o parte obișnuită a vieții sociale, universitățile sunt construite în stilul gotic al mănăstirilor din secolul al XII-lea. Mesele comune, dormitoarele, ritualurile elaborate și uniformele se inspiră extensiv din tradiția monastică.
În Est, monahismul a continuat să se dezvolte și după [[Marea Schismă]] din secolul al XI-lea, devenind piatra de hotar și centrul în jurul căruia se puteau strânge creștinii din Imperiul Roman aflat în declin și chiar după [[Căderea Constantinopolului]].
==Monahismul ortodox astăzi==
[[Image:St_Tikhons_Monastery.jpg|left|thumb|350px| biserica [[Mănăstirea ortodoxă Sf. Tihon (South Canaan, Pennsylvania, USA)|Biserica Mănăstirii Sf. Tihon]], South Canaan, Pennsylvania, USASUA]]
În zilele noastre, monahismul rămâne o parte importantă, esențială a credinței creștin-ortodoxe, iar marile centre monastice precum [[Muntele Athos]] și [[Mănăstirea Sf. Sfânta Ecaterina din (Sinai, Egipt)]] cunosc astăzi o renaștere, atât din punctul de vedere al numărului de monahi care vin aici, cât și al vieții duhovnicești. Pelerinii [[Pelerin]]ii sunt din ce în ce mai numeroși, iar reconstrucția mai multora din vechile centre monahale avansează rapid.
==Clerul monahal==
Monahismul creștin este în sine o rânduială a mirenilor. Călugării nu erau, la origine, asimilați clericilor, ci făceau parte din comunitățile locale (astfel, ei primeau Sfintele Taine de la bisericile parohiale). Totuși, în cazul mănăstirilor izolate, din deșert, cum era cazul obștilor din Egipt, neajunsurile au silit mănăstire fie să accepte preoți ca membri, fie ca starețul sau alți membri ai obștii lor să fie hirotoniți. Un preot-călugăr este numit ''[[ieromonah]]'', iar acum ei sunt parte integrantă din viața mânăstirească de obște (comunitară). Există și destul de mulți monahi-diaconi, numiți ''[[ierodiacon|ierodiaconi]]''
 Adesea, în practica ortodoxă, atunci când trebuie hirotonit un [[episcop]] pentru o [[eparhie]], candidații sunt monahi de la mănăstirile apropiate. Întrucât majoritatea preoților sunt căsătoriți (înainte de hirotonia pentru treapta de diacon), însă episcopii trebuie să fie celibatari, mănăstirile sunt locuri potrivite de a afla bărbați necăsătoriți care să aibă și maturitatea spirituală necesară, precum și celelalte calități necesare unui ierarh. Mulți sfinți ai Bisericii Ortodoxe sunt exemple ale aceastei acestei practici.<div style="clear:left;"></div>
==A se vedea și==
[[Image:Glendalough.jpg|right|thumb|300px|Biserică de mănăstire la [[Glendalough]], Irlanda]]
*[[Călugăr]]
*[[Mănăstire]]
*[[Schit]]
*[[Isihasm]]
*[[Muntele Athos]]
 
==Legături externe==
[[Categorie:Ascetism]]
[[Categorie:Monahism| ]]
[[Categorie:Mănăstiri]]
[[el:Μοναχισμός]]
[[en:Monasticism]]
[[fr:Monachisme]]
[[it:Monachesimo]]
12.347 de modificări

Meniu de navigare