Modificări

Salt la: navigare, căutare

Iacov (Vechiul Testament)

1 octet șters, 11 ianuarie 2013 19:42
mici corecturi
[[Isaac]] s-a [[rugăciune|rugat]] Domnului căci Rebeca era stearpă, Domnul l-a ascultat şi Rebeca a rămas însărcinată.,, Copiii se băteau în pântecele ei; şi ea a zis: ,,Dacă-i aşa, pentru ce mai sunt însărcinată?`` S'a dus să întrebe pe Domnul. Şi Domnul i -a zis: ,,Două neamuri sunt în pântecele tău, Şi două noroade se vor despărţi la ieşirea din pântecele tău. Unul din noroadele acestea va fi mai tare decât celalt. Şi cel mai mare va sluji celui mai mic.``,,În pântecele ei erau doi gemeni:Cel dintâi a ieşit roş de tot: ca o manta de păr, şi de aceea i-au pus numele [[Esau]] (adică păros). Apoi a ieşit fratele său, care ţinea cu mâna de călcâi pe Esau; şi de aceea i-au pus numele [[Iacov]] (cel ce ţine de călcâi). Isaac era în vârstă de şaizeci de ani, când s-au născut ei.”(Fac25.19-26)
Isaac [[iubirea|iubea]] pe Esau, pentru că mânca din vânatul lui; Rebeca însă iubea mai mult pe Iacov.(Fac25.28)
==BinecuvântăreaBinecuvântarea==
Isaac îmbătrânise şi ochii îi slăbiseră. Îi spune lui Esau că a îmbătrânit şi că îl roagă să se ducă la vânătoare şi să-i facă o mâncare cum îi place lui ca să-l binecuvânteze înainte de a muri. Rebeca aude totul şi îi spune lui Iacov să-i aducă doi iezi buni că va face ea o mâncare cum îi place lui Isaac şi, acoperindu-l cu pielea iezilor, l-a trimis la Isaac. Deşi a avut la început îndoieli din pricina glasului, până la urmă Isaac l-a binecuvântat:
Iacov este [[minciuna|minţit]] de fiii săi cum că Iosif murise sfâşiat de fiare când, de fapt, acesta fusese vândut unor ismeliţi care-l duseseră în Egipt iar haina sa fusese muiată în sânge de ţap.(Fac37.29)
==Iacov şi binecuvântările lui Efraim şi Manase==
Iacov se întălneşte întâlneşte în cele din urmă cu [[Iosif (Vechiul Testament)|Iosif]], care ajunsese mâna dreaptă a Faraonului şi care-şi dezvăluie identitatea fraţilor săi (Fac46.28-30). Iacov l-a binecuvântat pe Iosif şi apoi i-a binecuvântat pe cei doi fii ai lui Iosif, Efraim şi Manase dar punându-şi mâna dreaptă pe Efraim şi mâna stângă pe Manase, deşi Iosif ar fi vrut invers căci Manase era primul-născut. Şi Iosif a zis tatălui său: ,,Nu aşa, tată, căci acela este cel întâi născut; pune-ţi mâna dreaptă pe capul lui.`` 19Tatăl său n'a vrut, ci a zis: ,,Ştiu, fiule, ştiu; şi el va ajunge un popor, şi el va fi mare; dar fratele lui cel mai mic va fi mai mare decât el; şi sămânţa lui va ajunge o ceată de neamuri.``(Fac49.17-18)
==Iacov, vestirile: binecuvântările şi blestemele==
5.288 de modificări

Meniu de navigare