Modificări

Salt la: navigare, căutare

Lavra Sf. Sava cel Sfințit

4 octeți adăugați, 20 martie 2012 16:14
m
alternare imagini (stânga-dreapta)
==Istoric==
[[Image:Marsava.jpg|thumb|left|200px|Mănăstirea Sf. Sava (vedere aeriană)]]
În secolul al V-lea, Mănăstirea Sf. Sava s-a dezvoltat în jurul chiliei Sf. Sava de pe culmile care mărginesc Valea Kidronului de lângă Ierusalim. Iniţial avea forma unei comunităţi de [[anahoret|anahoreţi]] care se aşezaseră pe lângă Sf. Sava şi trăiau sub ascultarea lui, în chilii separate, săpate în stâncă. La început, aceştia şi-au zidit, ca şi Sf. Sava, chilii în peşterile din apropiere, pe o rază de circa doi kilometri în jurul mănăstirii actuale. Mai multe astfel de chilii s-au dezvoltat, transformându-se în locuinţe cuprinzând mai multe chilii, precum şi colţuri de rugăciune şi [[paraclis]]uri. Cercetări arheologice făcute în zonă spre sfârşitul secolului al XX-lea au dus la descoperirea a circa patruzeci şi cinci de astfel de clădiri, care au fost analizate şi consolidate. În timp, au fost construite în vale două [[biserică|biserici]] pentru întreaga comunitate.
Biserica centrală este închinată [[Maica Domnului|Maicii Domnului]]. A doua biserică, iniţial cunoscută sub numele de „Theoktistos”, zidită în stâncă, este acum închinată Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]].
Principalele paraclise [[paraclis]]e (capele) sunt::*Paraclisul Sf. [[Ioachim şi Ana]], părinţii Maicii Domnului şi paraclisul Sf. [[Ioan Gură de Aur]], ambele construite în încăperi care fuseseră iniţial chilii ale monahilor.:*Paraclisul Sf. [[Ioan Damaschin]], închinat şi Sf. [[Ioan Botezătorul]], aşezat în sihăstria în care a trăit Sf. Ioan Damaschin la începutul secolului al VIII-lea.:*Paraclisul Sf. [[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Gheorghe]].:*Paraclisul Sf. [[Arhangheli]], construit la jumătatea sec. al XX-lea de [[stareţ]]ul şi [[arhimandrit]]ul Serafim.
==Stareţii mănăstirii Sf. Sava==
==Tipicul Sf. Sava==
[[Image:Marsava.jpg|thumb|right|200px|Mănăstirea Sf. Sava (vedere aeriană)]]
Pe măsură ce mănăstirea Sf. Sava a crescut, a devenit din ce în ce mai necesară organizarea slujbelor în cadrul comunităţii potrivit unor reguli comune. În folosul comunităţii, obiceiuri şi practicile preluate de la comunităţile monastice din Palestina, Egipt şi Anatolia, precum şi din rânduiala slujbelor din [[catedrală|catedrala]] din Ierusalim au fost reunite în „Tipicul slujbelor bisericeşti ale Sfintei Lavre de la Ierusalim a de Dumnezeu purtătorului Părintelui nostru, Sf. Sava”.
13.989 de modificări

Meniu de navigare