Modificări

Salt la: navigare, căutare

Isihasm

735 de octeți adăugați, 16 decembrie 2006 13:04
fără descrierea modificării
{{În curs}}
{{Spiritualitate}}
==1=='''Isihasmul''' este o mişcare religioasă care a pornit sub influienta influienţa scrierilor Sf. Sfântului [[Dionisie Areopagitul ]] (sec. V) si şi ale Sfantului Sfântului [[Simeon Noul Teolog ]] (1022) in Sfantul în [[Muntele Athos|Sfântul Munte Athos]], unde unii monahi s-au dedicat vietii vieţii contemplative, in liniste desavarsita în linişte desăvârşită (gr. ''isihia '' - linistelinişte). Acesti monahi se retrageau in locuri singuratice si – prin concentrarea gandului la rugaciune – se ridicau , termen de la un inalt nivel de percepere a realitatii, ajungand sa vada lumina dumnezeiasca necreata pe care Sfintii Apostoli Petru, Iacob si Ioan au vazutaceastă mişcare şi dispută teologică şi-o pe Muntele Taborului, la Schimbarea la fata (Matei 17, 1-8), realizand astfel o mai mare apropiere a luat numele de Dumnezeu. Aceasta lumina stralucitoare nu este fizica, ci dumnezeiascaisihasm.
Isihastii rosteau continuu o scurta rugaciune==Practica isihastă==Metoda sau practica isihastă se realiza astfel: Doamnecălugarii dedaţi acesteia se retrăgeau în locuri singuratice şi – prin concentrarea gândului la rugăciune – se ridicau la un înalt nivel de percepere a realităţii, Iisuse Hristoasemai presus de impresiunile simţurilor şi de tot ceea ce îi înconjura, Fiul lui Dumnezeuajungând să vadă prin contemplaţie lumina dumnezeiască necreată, miluieste-ma pe mine pacatosul ! Aceasta doctrina isihasta a fost sustinuta de Sfantul [[Grigorie Palama]]care Sfinţii Apostoli Petru, retras intre anii 1318Iacob şi Ioan au văzut-1326 in o pe Muntele AthosTaborului, apoi – intre 1326la Schimbarea la Faţă (Matei 17, 1-1331 – intr8; Marcu 9, 2-un loc singuratic langa Bereea9; Luca 9, in Macedonia. Atat Sfantul Grigorie cat si ceilalti isihasti invatau ca exista deosebire intre fiinta lui Dumnezeu 28- nevazuta si inaccesibila oamenilor – si puterile sau energiile Sale necreate36), care emana din fiinta divina, prin care realizând astfel o mai mare apropiere de Dumnezeu Se descopera oamenilor. Aceasta invatatura lumină strălucitoare nu este deosebit de importanta, intrucat fara legatura dintre Dumnezeu si om prin energiile necreate, „Dumnezeu ar ramane fata de oameni intr-o splendida izolare". In Sinodul tinut la 27 mai 1351, la Constantinopol, isihasmul a fost proclamat doctrina oficiala a Bisericii Ortodoxe, patrunzand in tot Rasaritul ortodox: fiinta lui Dumnezeu, inaccesibila omului, si energiile sale divine nu sunt separate, desi se deosebescfizica, ci formeaza o unitate, dar pana la om ajung energiile sau puterile divine, nu fiinta Dumnezeirii, caci Dumnezeu in fiinta Sa ramane inaccesibil oamenilordumnezeiască.
Pentru lupta dusa contra ereticilor si pentru teologia sa profundaIsihaştii rosteau continuu aceasta scurta rugăciune: "Doamne, contemporanii lIsuse Hristoase, miluieste-au cinstit pe [[Grigorie Palama]] ca pe un al doilea Atanasie mă" (referirea este la Sfantul Atanasie cel Mare). La cativa ani dupa moartea luisau sub alte forme, in anul 1386întotdeauna scurte, a fost proclamat sfant de catre un sinod in Constantinopolasemănătoare: "Doamne, iar pomenirea sa se face in chip aparte in a doua Duminica din Postul MareIisuse Hristoase, ca o prelungire a sarbatorii triumfului OrtodoxieiFiul lui Dumnezeu, impotriva ereticilormiluieşte-mă pe mine păcătosul").
==2Disputa isihastă==Disputa teologica cea mai insemnata in RasaritÎn jurul mişcării isihaste s-a declanşat, in în secolul al XIV-lea , disputa teologică cea mai însemnată a mileniului al doilea în Răsăritul creştin. Aceasta a mai fost numită şi "disputa isihastapalamită", numita si palamita, dupa după numele Sf. Sfântului [[Grigorie Palama ]] († [[13 noiembrie ]] 1359), sau varlaamita"disputa varlaamită", dupa după numele lui [[Varlaam de din Calabria ]] († 1350). Ea porni sub influenta scrierilor lui Pseudo-Dionisie Areopagitul (sec. V) si a lui Simeon Noul Teolog († 1022) in Muntele Athos, unde unii monahi se dedara vietii contemplative, in liniste desavirsita, = , termen de la care aceasta miscare si disputa teologica s-a numit isihasm.
Metoda sau practica isihasta se realiza astfel: calugarii dedati acesteia se retrageau in locuri singuratice si prin concentrarea gandului la rugaciune se ridicau ===Varlaam din Calabria===Călugărul Varlaam din Calabria era un teolog învăţat care mai presus înainte de impresiunile simturilor si izbucnirea disputei isihaste, în tratativele de tot ceea ce ii inconjura, pentru ca prin contemplare continua sa vada lumina dumnezeiasca cea necreata, pe care au vazutunire dintre Biserica Ortodoxă şi papa Benedict al XII-o Sfintii Apostoli Petru, Iacob si Ioan, la schimbarea la fata pe Muntele Taborului lea (Mt. 17, 1-8; Mc. 9, 2-9; Lc. 9, 281334-361342), spre a realiza astfel o mai mare apropiere de Dumnezeu. Aceasta lumina stralucitoare nu este fizicala Avignon, ci dumnezeiasca. Isihastii rosteau continuu aceasta scurta rugaciune: Doamne Isuse Hristoasedin 1339, miluieste-maa apărat doctrina ortodoxă.
Doctrina isihasta Totuşi, venind la Constantinopol în 1340, el a fost sustinuta de Sfantul Grigorie Palamacondamnat metoda şi doctrina isihastă. Ca şi alţi teologi raţionalişti aflaţi sub influienţa teologiei scolastice apusene, el critica, uneori în termeni batjocoritori şi ironici, retras intre 1318 si 1326 in Muntele Athosdiferite aspecte teologice ale mişcării isihaste (harul necreat, apoiunirea cu Dumnezeu prin energiile necreate etc.), intre 1326 si 1331dar şi unele aspecte ale practicii Rugăciunii lui Iisus. Bunăoară, intrVarlaam parodia şi batjocorea practica unor isihaşti de a-un loc singuratic linga Bereeaşi aduna mintea în inimă, in Macedoniaînlocuind inima cu buricul...
El invata ca nu este imposibil de a vedea lumina Dumnezeirii, necreata si incoruptibila, identica cu susţinea că lumina Taborului, ea fiind numai o lucrare, energie si putere a lui Dumnezeu, care emana emană din fiinta Sa nevazuta, fara sa fie identica cu ea. Este deci deosebire intre fiinta sau subsţanta lui Dumnezeu cea nevazuta si inaccesibila oamenilornu este necreată, caci <<pe Dumnezeu nimeni nu Lcăci în felul acesta s-ar admite în Dumnezeire existenţa a vazut vreodata>> (In. 1, 18; I In. 4,12) si puterile - sau energiile doi dumnezei - Sale necreateesenţa divină, care emana din eainvizibilă, prin care Dumnezeu Se descopera oamenilorşi energia divină, asupra carora revarsa harul sau puterea Savizibilă, spre a dobindi mantuirea si indumnezeirea pina la <<masura varstei deplinatatii lui Hristos>> (Ef. 4deci creată -, 13)şi-i acuza pe isihasti de diteism.
Aceste energii sau lucrari sint comune celor trei persoane ale Sfintei Treimi si===Sfântul Grigorie Palama şi doctina isihastă===În sprijinul isihaştilor s-a ridicat atunci sfântul [[Grigorie Palama]], bun cunoscător al practicii isihaste, prin lucrarea lorpe care însuşi a practicat-o, Dumnezeu se manifesta in mai întâi pe când era încă în lume. Aceasta doctrina nu este ceva nou, caci ea isi are izvorul in revelatia Noului Testament si in invatatura Sf. Parinti greci. Prin energiile cele necreate ale lui Dumnezeu, oamenii ajung, cum ne spune Sf. Apostol Petru, <<partasii firii celei dumnezeiesti>> apoi în [[pustnicie]] la [[Muntele Athos]] (II Petru 1, 4între anii 1318-1326), fara ca prin aceasta fiinta noastra omeneasca sa devina fiinta lui Dumnezeu, sa devenim adica coesentiali cu Dumnezeu, Care ramane in eternitate ascuns in esenta Sa, cunoscuta numai de Fiul si Duhul Sfint. <<Fiul lui Dumnezeu Siar apoi – între 1326-1331 – într-a facut om, spune Sf. Atanasie († 373), pentru ca noi sa fim indumnezeiti>> (Cuvint despre intruparea Logosului, Migne, P.G.un loc singuratic lângă Bereea, XXV, 192 B)în Macedonia.
In Apus, Toma de Aquino († 1274) invata ca intre fiinta Atât Sfântul Grigorie cât şi ceilalţi isihaşti învăţau că există deosebire între fiinţa lui Dumnezeu si - nevazută şi inaccesibilă oamenilor – şi puterile sau energiile Sale divinenecreate, careemană în mod personal din fiinţa divină, dupa elprin care Dumnezeu Se descoperă oamenilor. Această învăţătură este deosebit de importantă, si teologii latini, sint create, nu exista deosebire reala, ceea ce face imposibila indumnezeirea omuluiîntrucât fără legătura dintre Dumnezeu şi om prin energiile necreate, deoarece "Dumnezeu ramine fata ar rămâne faţă de oameni intrîntr-o splendida splendidă izolare".
Contra doctrinei isihaste s-El învăţa că nu este imposibil de a ridicat calugarul Varlaam din Calabria. Desi in tratativele de unire dintre Biserica Ortodoxa si papa Benedict al XII-lea (1334-1342)vedea lumina Dumnezeirii, necreată şi incoruptibilă, de la Avignonidentică cu lumina Taborului, din 1339ea fiind numai o lucrare, Varlaam energie şi putere a aparat doctrina ortodoxalui Dumnezeu, venind la Constantinopol in 1340 el a condamnat metoda si doctrina isihasta. El a sustinut ca lumina care emana emană din fiinta sau substanta fiinţa Sa nevazută, fără să fie identică cu ea. Este deci deosebire între fiinţa lui Dumnezeu cea nevăzută şi inaccesibilă oamenilor - căci "pe Dumnezeu nimeni nu este necreataL-a vazut vreodata" (In. 1, caci in modul acesta se admite in Dumnezeire existenta a doi dumnezei18; I In. 4, esenta divina 12) - invizibila si energia divina - vizibila şi puterile sau energiile Sale necreate, care emană din ea, prin care Dumnezeu Se descoperă oamenilor, asupra carora revarsă harul Său, puterea Sa, ci creataspre a dobândi mântuirea şi îndumnezeirea pâna la "măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos" (Ef. 4, si-i acuza pe isihasti de diteism13).
Sinodul tinut la Constantinopol in 1341 sAceste energii sau lucrări sunt comune celor trei persoane ale Sfintei Treimi şi, prin lucrarea lor, Dumnezeu se manifestă în lume. Această doctrină nu este ceva nou, căci ea îşi are izvorul în revelaţia Noului Testament şi în învăţătura Sfintilor Părinti greci. Prin energiile cele necreate ale lui Dumnezeu, oamenii ajung, cum ne spune Sf. Apostol Petru, "părtaşii firii celei dumnezeieşti" (II Petru 1, 4), fără ca prin aceasta fiinţa noastră omenească să devină fiinţa lui Dumnezeu, adică fărăr să devenim coesenţiali cu Dumnezeu, Care rămâne în veşnicie ascuns în esenta Sa, cunoscută numai de Fiul şi de Duhul Sfânt. "Fiul lui Dumnezeu S-a pronuntat făcut om, pentru isihastica noi să fim indumnezeiţi" (Sf. VarlaamAtanasie cel Mare († 373), fiind condamnat''Cuvânt despre întruparea Logosului'', pleaca in ItaliaMigne, trecu la Biserica Latina si ajunse in 1342 episcop de Gerace, in sudul ItalieiP.G., unde a continuat sa atace violent nu numai isihasmul ca metoda si doctrinaXXV, ci si Ortodoxia pe care o aparase mai inainte192 B).
În Apus, Toma de Aquino († 1274) învăţa că între fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale divine, care, după el şi teologii latini, sunt create, nu există deosebire reală, ceea ce face imposibilă îndumnezeirea omului, deoarece Dumnezeu rămâne faţă de oameni într-o "splendidă izolare".
 
===Sinodul de la Constantinopol, 1341===
În Sinodul ţinut la [[27 mai]] 1351, la Constantinopol, s-a pronunţat în favoarea isihaştilor. Isihasmul a fost proclamat doctrină oficială a Bisericii Ortodoxe, patrunzând în tot Răsăritul ortodox: fiinţa lui Dumnezeu, inaccesibilă omului, şi energiile Sale divine nu sunt separate, deşi se deosebesc, ci formează o unitate, dar până la om ajung energiile sau puterile divine, nu fiinţa însăşi a Dumnezeirii, căci Dumnezeu în fiinţa Sa rămâne inaccesibil oamenilor (dar împărtăşibil prin energiile divine).
 
Varlaam, fiind condamnat, pleacă în Italia, trece la Biserica Latină şi ajunge în 1342 [[episcop]] de Gerace, în sudul Italiei, unde a continuat să atace violent nu numai isihasmul ca metodă şi doctrină, ci şi Ortodoxia pe care o apărase mai înainte.
 
==Disputa isihastă după 1341===
Dupa 1341, lupta impotriva isihasmului a fost continuata de Grigore Achindin.
Intre cei mai mari adversari ai isihasmului au fost: Varlaam din Calabria, Grigorie Achindin, Grigorie si Nichifor Grigoras († 1360), monahul atonit Dimitrie Kydones († dupa 1397) si canonistul Constantin Armenopoulos († pe la 1380).
PrPentru lupta dusă contra ereticilor şi pentru teologia sa profunda, contemporanii l-au cinstit pe [[Grigorie Palama]] ca pe un al doilea Atanasie (referirea este la Sfantul Atanasie cel Mare). Prof. DrLa cativa ani dupa moartea lui, in anul 1386, a fost proclamat sfant de catre un sinod in Constantinopol, iar pomenirea sa se face in chip aparte in a doua Duminica din Postul Mare, ca o prelungire a sarbatorii triumfului Ortodoxiei, impotriva ereticilor. Ioan Ramureanu,
"==Bibliografie==Pr. Prof. Dr. [[Dumitru Stăniloae]], ''Viaţa şi învăţătura Sfântului [[Grigorie Palama]]'', Editura Scripta, Bucureşti, 1992Pr. Prof. Dr. [[Ioan Rămureanu]], ''Istoria bisericeasca universala"bisericească universală'', BucurestiBucureşti, 1992, pagp. 283-286.
[[Categorie:Ascetism]]
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
16.573 de modificări

Meniu de navigare