Modificări

Salt la: navigare, căutare

Sinodul de la Seleucia

24 de octeți șterși, 18 iulie 2011 19:36
m
Lucrările Sinodului: fix links, eliminare legaturi supranumerare
==Lucrările Sinodului==
În prima zi, un grup de episcopi printre care și [[Acachie de Cezareea]], Gheorghe de Alexandriaal Alexandriei,Uranius de Tir, și [[Eudoxius de AntiohiaEudoxie al Antiohiei]] au vrut sa concluzioneze se judece acuzațiile împotriva acestor episcopi și contestațiile fata de autoritatea lor, înainte de a se vota problemele teologice. Un al doilea grup, condus de [[Gheorghe de Laodiceea]], Sophronius Sofronie de PompeiolopolisPompeiopolis, și Eleusius Eleusie de CyzicusCyzic, a vrut să se voteze problemele teologice mai întâi de toate. Acest al doilea grup a câștigat.
În a doua zi, Gheorghe de Laodicea Laodiceea i-a inclus pe [[Vasile de Ancyra]] și pe alți episcopi contestați din tabăra lor, ignorând acuzațiile ce li se aduceau și i-a exclus pe [[Acachie de Cezareea]] și pe ceilalţi episcopi adverși. Atunci, aceștia au reafirmat un crez formulat în Antiohia în anul 341, în care se declara ca Fiul avea substanța similara cu Tatăl<ref>Socrates Scholasticus, ''Church History'', book 2, chapter 40</ref>.
Totuși, în următoarele zile, a avut loc o încercare de a se ajunge la o înțelegere care să fie adoptată de către majoritatea participanţilor la sinod. Vasile și episcopii îndoielnici nu s-au mai prezentat însă la următoarele sesiuni, pe când Acachie și ceilalți s-au prezentat. Acachie de Cezareea a propus o nouă versiune a [[Crezul]]ui, în care se spunea ca Fiul era ca și Tatăl, ajungându-se astfel la un compromis dintre limbajul controversat din [[Crezul Niceo-Constantinopolitan]] și cel de la Antiohia și condamnând [[Anomoeanismul]]<ref>Socrates Scholasticus, ''Church History'', book 2, chapter 40</ref>.
La sfârșit, sinodul rămăsese divizat. Vasile, Gheorghe de Laodicea și tabăra lor i-au [[caterisire|caterisit]] sau [[excomunicare|excomunicat]] pe oponenții lor, inclusiv Acachie, Gheorghe de Alexandria, Uranius, Theodulus Teodul de ChaeretepaHaeretepa, Teodosie de Filadelfia, Evgarie Evagrie de Mytilene, Lentie Leontie de Tripolis, [[Euxodius de Antiohia]]Eudoxie al Antiohiei, [[Eusebius Eusebiu de Cezareea]], cât și pe PatrophilusPatrofil, unul dintre cei care erau deja acuzați<ref>Philostorgius, in Photius, ''Epitome of the Ecclesiastical History of Philostorgius'', book 4, chapter 11</ref><ref>Socrates Scholasticus, ''Church History'', book 2, chapter 40</ref>.
Mai târziu, în același an, Constanţiu a convocat un alt sinod la [[Constantinopol]] care să aibă în vedere decizia de la [[Sinodul de la Rimini]] şi să rezolve dezbinarea de la [[Sinodul de la Seleucia|Seleucia]]<ref>Philostorgius, in Photius, ''Epitome of the Ecclesiastical History of Philostorgius'', book 4, chapter 11</ref><ref>Socrates Scholasticus, ''Church History'', book 2, chapter 40.</ref>. Sinodul s-a întrunit în anul 360, dar disputele tot nu au fost rezolvate.
6.109 modificări

Meniu de navigare