Modificări

Salt la: navigare, căutare

Atenagora din Atena

589 de octeți adăugați, 7 octombrie 2018 14:53
m
reordonare secțiuni
{{Traducere EN}}{{În curs}}'''Atenagora din Atena''' (gr. Ἀθηναγόρας ὁ Ἀθηναῖος - ''Athenagoras ho Athenaios'') este un [[apologet]] creștin grec care a trăit în a doua jumătate a secolului al doilea. Era atenianm atenian, filosof și convertit la [[creștinism]]. A fost considerat unul din cei mai capabili apologeți creștini din secolul al II-lea.
==Viața și opera==
Atenagora s-a născut în către anul 133 și a murit în anul 190 d.Hr. Se cunosc puține despre viața lui. Calitatea literară și oratorică a scrierilor sale sugerează că a fost un om școlit, familiar cu platonismul, binecunoscut și cu influență în rândul contemporanilor săi. Doar două din scrierile sale <ref>Scrierile sale sunt publicate în [[Clavis Patrum Græcorum]] 1070-1071</ref>, ''Apologia'' sa (sau: ''Solicitare pentru Creștini'' - gr. Πρεσβεία περί των Χριστιανών, ''Presbeìa perì ton Christianòn'') și ''Tratatul despre înviere'', au ajuns până la noi. The absence of any mentioned of his writings among other Christian writers may have been due to his anonymous writings having been thought to be the work of other writersAbsenţa oricărei menţionări a numelui său alături de al celorlalţi scriitori creştini posibil să se fi datorat scrierilor sale anonime, acestea fiind considerate ca aparţinând de fapt altor scriitori.
His writings bear witness to his scholarship and cultureScrierile sale dovedesc că a fost un om cu pregătire ştiinţifică şi culturală, his power as a philosopher and rhetoricianarată forţa sa în calitate de filosof si retor, his keen appreciation of the intellectual temper of his agecapacitate sa deosebită în aprecierea spiritului intelectual din vremea sa, and his tact and delicacy in dealing with the powerful opponents of Christianitytactul si curtoazia sa în confruntarea cu marii oponenţi ai creştinismului. ThusAstfel, his writings are credited by some later scholars as having had a more significant impact on their intended audience than the now better-known writings of his more polemical and religiously-grounded contemporariesdupă unii savanți de mai târziu, impactul scrierilor sale asupra publicului vizat este considerat mult mai semnificativ decât scrierile contemporanilor săi, care erau de obicei mai polemice şi aveau un caracter religios mai pronunţat.
The ''ApologyApologia''<ref>en: http://www.earlychristianwritings.com/text/athenagoras-plea.html </ref>, the date of which is fixed by internal evidence as a cărei dată este fixată de o mărturie internă ca fiind 176 or sau 177, was notnu a fost, as the title aşa cum titlul ''EmbassySolicitare'' (gr. ''presbeia'') suggestso sugerează, an oral defense of Christianityadică o susţinere orală împotriva obiecţiilor aduse creştinismului, but a carefully written plea for justice to the Christians made by a philosopherci o pledoarie în scris, făcută cu grijă de către un filosof, on philosophical groundsavând la bază temeiuri filozofice, to the Emperors în vederea apărării creştinilor şi adresată împăratului Marcus Aurlius and his son Aurelius (împărat între 161 și 180 d.Hr.) și fiului acestuia, Commodus(împărat între 180 și 192 d.Hr.), whom he flatters as conquerorspe care el îi flatează numindu-i cuceritori, "but above all« dar mai întâi de toate, philosophers"filozofi ». He first complains of the illogical and unjust discrimination against the Christians and of the calumnies they sufferPrimele sale nemulţumiri privesc discriminarea iraţională si nedreaptă împotriva creştinilor şi a calomniilor pe care aceştia le îndură, and then meets the charge of [[atheism]]inclusiv acuzația de ateism. It should be noted that Trebuie notat că o învinuire majoră adusă creştinilor din vremea sa era aceea de ateism întrucât necredinţa în zeii romani echivala cu a major complaint directed at the Christians of his day was that by not believing in the Roman gods, Christians were showing themselves to be atheistsfi ateu. He establishes the principle of monotheismEl a stabilit principiul monoteismului, citing pagan poets and philosophers in support of the very doctrines for which Christians are condemned, and argues for the superiority of the Christian belief in God to that of paganscitând poeţi şi filozofi păgâni pentru a susţine tocmai doctrinele pentru care creştinii erau condamnaţi şi aduce argumente privind superioritatea credinţei creştine asupra credinţei păgânilor. This first strongly-reasoned Acest prim argument for the unity of God in Christian literature is supplemented by an able exposition of the , puternic întemeiat privitor la unitatea lui [[Holy Trinity|TrinityDumnezeu]]. Thenîn literatura creştină, taking the defensive, he justifies the Christian abstention from este completat de o iscusită expunere a [[worshipSfânta Treime|Treimii]] of the national deities on grounds of its absurdity and indecency. Apoi, luându-le apărarea, quoting at length the pagan poets and philosophers in support of his contentionel justifică reţinerea creştinilor de la venerarea zeităților naţionale pe motive că acestea sunt absurde şi lipsite de bună-cuviinţă, citând pe larg poeţii păgâni şi filozofi în susţinerea controversei sale. FinallyÎn cele din urmă, he meets the charges of immorality by exposing the Christian ideal of purityvorbind despre acuzaţia de imoralitate adusă creştinilor, even in thoughtel face o expunere privitoare la idealul de curăţie al creştinilor, and the inviolable sanctity of the chiar și-n privinţa gândurilor, şi despre sfinţenia [[marriagecăsătorie]] bondi ce nu poate fi încălcată. The charge of cannibalism is refuted by showing the high regard for human life that leads the Christian to detest the crime of Acuzaţia de canibalism este respinsă, el arătând respectul enorm faţă de viaţa în sine, îndemnându-l astfel pe creştin să deteste crima [[abortionavort]]ului.
The treatise on the Tratatul despre ''Resurrection of the BodyÎnvierea trupului'' <ref>en: http://www.earlychristianwritings.com/text/athenagoras-resurrection.html </ref>, the first complete exposition of the doctrine in Christian literatureprima expoziţie completă a doctrinei din literatura creştină, was written later than the a fost scrisă mai târziu decât ''ApologyApologia'', to which it may be considered an appendixputând fi astfel considerat ca un adaos la aceasta. Athenagoras brings to the defense of the doctrine the best that contemporary philosophy could adduceAtenagora aduce pentru apărarea doctrinei tot ce se putea aduce mai bun de un filozof contemporan. After meeting the objections common to his timeDupă întâmpinarea obiecţiilor specifice caracteristice timpului său, he demonstrates the possibility of a el încearcă să demonstrează posibilitatea [[resurrectionÎnviere|învierii]] in view either of the power of the Creator, or of the nature of our bodiesaducând ca argument fie puterea Creatorului fie natura trupurilor noastre. To exercise such powers is neither unworthy of God nor unjust to other creaturesPentru a exercita astfel de puteri nu este nici nevrednic de Dumnezeu şi nici nedrept faţă de celelalte creaturi. He shows that the nature and end of man demand El arată că natura şi sfârşitul omului reclamă o continuare a perpetuation of the life of body and soulvieţii trupului şi sufletului==Note==<references/>
==Surse==
*en: [[Wikipedia: Athenagoras of Athens]]*en: [http://www.newadvent.org/cathen/02042b.htm Catholic Encyclopedia: Athenagoras of Athens]
==Legături externe==
*en: [http://www.earlychristianwritings.com/tixeront/section1-2.html#athenagoras The Apologists of the Second Century] ==Note==<references/>
[[Categorie: Părinţi Părinți apostolici]][[Categorie: ApologeţiApologeți]]
[[en:Athenagoras of Athens]]
13.542 de modificări

Meniu de navigare