Modificări

Salt la: navigare, căutare

Nectarie din Eghina

11.086 de octeți adăugați, 7 decembrie 2006 17:20
fără descrierea modificării
[[Image:Saint_nektarios.jpg|thumb|Sf. Nectarie din Eghina (1846-1920)]]
'''[[Sfânt]]ul [[ierarh]] Nectarie''' (1846-1920), făcătorul-de-minuni din Eghina, a fost [[Mitropolit]] al Pentapolei (Libia), director al [[Seminar]]ului Rizareios şi întemeietor al Mănăstirii Sfânta Treime, în insula Eghina. [[Cult]]ul său ca [[sfânt]] al Bisericii a fost oficial recunoscut de [[Patriarhia Ecumenică din Constantinopol]] în anul 1961. Prăznuirea sa se face în ziua de [[9 noiembrie]].

==Viaţa==

Acest Sfânt, unul dintre cei mai noi Sfinţi canonizaţi de Biserica Greciei în acest secol, s-a născut în anul 1846, în Selivria Traciei, din Parinţi saraci, dar foarte evlavioşi. Din botez a primit numele de Anastasie, bucurându-se din pruncie de o aleasa educaţie creştinească. După primii ani de şcoala, Anastasie este trimis să înveţe carte la Constantinopol, unde studiază teologia şi scrierile Sfinţilor Părinţi. Aici sufletul său incepe să-L descopere pe Hristos în inima sa prin rugăciune, prin citirea cărtilor sfinte şi prin cugetarea la cele dumnezeieşti.

La vârsta de douazeci de ani, tânărul Anastasie se stabileste în insula Hios, povaţuit de Duhul Sfânt, unde predă religia la o şcoala de copii. Apoi, fiind chemat de Hristos, intra in nevoinţa monahala în vestita chinovie, numită "Noua Mânăstire", primind tunderea monahicească la şapte noiembrie 1876, sub numele de Lazăr. Mai târziu, la tunderea în marele şi îngerescul chip al schimniciei, avea să primească numele de Nectarie, pe care l-a purtat toată viaţa.

După ce termină studiile teologice la Atena, în anul 1885, Nectarie a fost luat de patriarhul Sofronie ca ucenic la Alexandria, fiind hirotonit preot şi apoi mitropolit de Pentapole, o veche eparhie ortodoxă din Libia superioara. Mai mulţi ani evlaviosul mitropolit a slujit ca secretar al patriarhiei, predicator la biserica Sfântul Nicolae din capitala Egiptului, devenind un iscusit slujitor şi povaţuitor de suflete, fiind dăruit de Dumnezeu cu multă răbdare, smerenie şi blândeţe. De aceea era mult căutat de credincioşi şi iubit de toţi.

Văzând diavolul că nu-l poate birui cu mândria şi iubirea de sine a încercat să-l lovească pe fericitul ierarh Nectarie cu altă armă tot aşa de periculoasă, adica cu invidia si gelozia din partea celorlalţi ierarhi şi slujitori ai Patriarhiei Alexandriei, vorbindu-l de rău către patriarh, cum că doreşte să-i ia locul. Aceasta a tulburat pe toţi şi a făcut să fie eliberat din cinstea arhierească în care se afla. Cerându-şi iertare de la toţi, cu toate că nu greşise nimănui cu nimic, dovedind o adâncă smerenie, a dat slavă lui Dumnezeu, căci şi cu dânsul s-a înplinit cuvântul Mântuitorului, Care zice: Fericiţi veţi fi, când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea (Matei 5,11). Apoi s-a retras la Atena, în anul 1891, sărac, defăimat de ai săi şi nebagăt în seamă, având toată nădejdea numai în Dumnezeu şi în rugăciunele Maicii Domnului.

Aici a fost câţiva ani predicator, profesor şi director al unei şcoli teologice pentru preoţi, până în anul 1894, reuşind să formeze duhovniceşte mulţi tineri iubitori de Hristos, pe care îi hrănea din cuvintele Sfintei Evanghelii şi cu scrierile Sfinţilor Parinţi. Apoi făcea slujbe misionare în parohiile din jurul Atenei.

În taina inimii sale, fericitul ierarh Nectarie era un adevărat isihast şi un mare lucrător al rugăciunii lui Iisus, care îi dădea multă pace, bucurie, blândeţe şi îndelungă răbdare. Cu aceste arme el biruia neîncetat pe diavoli, creştea duhovniceşte pe cei din jurul său şi avea întotdeauna pace si bucurie în Hristos, nebăgând în seama defăimarea şi osândirea celor din jurul său.

Dorind la batrâneţe să se retragă la mai multă linişte, a construit intre anii 1904-1907, cu ajutorul multor credincioşi si ucenici, o frumoasa mânăstire de calugariţe, în insula Eghina, din apropierea Atenei, rânduind aici viaţă desăvârşită de obşte, după tradiţia Sfinţilor Părinţi. Apoi se retrage definitiv în această mânăstire şi duce o viaţa înaltă de smerenie şi slujire, de dăruire totală şi rugăciune neadormită, arzând cu duhul pentru Hristos, Mântuitorul lumii şi pentru toţi care veneau şi îi cereau binecuvântare, rugăciune şi cuvânt de folos sufletesc. Aici l-a avut ucenic şi pe Sfântul cuvios [[Sava cel Nou]] (1862–1948), mare ascet al secolului XX, care a pustnicit o vreme in pustiul Hozeva, Palestina. După adormirea Sfântului Nectarie, s-a retras în insula Kalymnos, unde a şi adormit întru Domnul.

Pentru viaţa sa înaltă, Dumnezeu l-a învrednicit pe Cuviosul Nectarie de Harul Duhului Sfânt. Pentru aceasta mulţi bolnavi şi săraci alergau la biserica mânăstirii din Eghina şi cereau ajutorul lui. Mai ales dupâ primul război mondial, numeroşi săraci şi bolnavi, lipsiţi de orice ajutor, veneau la el ca la părintele lor sufletesc. Iar Sfântul Nectarie a dat poruncă maicilor ce se nevoiau în mânăstirea sa, să împartă la cei lipsiţi, orice fel de alimente şi să nu păstreze nimic pentru ele, căci Dumnezeu, prin mila Sa, îi hrănea şi pe unii şi pe alţii. Dar şi cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni.

Intr-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, cu rugăciunile Sfântului Nectarie, a venit ploaie din belsug şi au rodit ţarinile, încât toţi s-au îndestulat de hrană. De aceea, toţi - mireni şi călugari, săraci şi bogaţi -, cinsteau pe Sfântul Nectarie, ca pe un păstor şi vas ales al Duhului Sfânt şi urmau întru toate cuvântul lui. Astfel, el era totul pentru toţi, căci putea toate prin Hristos, Care locuia în el. Apoi era foarte smerit si blând şi nu căuta cinste de la nimeni. Iar în timpul liber lucra la grădina mânăstirii, îmbrăcat într-o haină simplă, încât toţi se foloseau de tăcerea şi smerenia lui. Pe lângă multele sale ocupaţii duhovniceşti, Sfântul Nectarie a scris şi a redactat mai multe scrieri teologice de morală şi de istorie a Bisericii, intrând astfel în traditia Sfinţilor Parinţi din patria sa, împotriva influienţelor occidentale care asaltau tările ortodoxe.

Pentru toate acestea, diavolul a ridicat asupra Sfântului Nectarie numeroase ispite, căutând să-l biruiască. Astfel, numeroşi slujitori şi ierarhi ai Bisericii din Grecia s-au ridicat cu invidie asupra fericitului, făcându-i multe ispite. Dar Dumnezeu îl izbăvea din toate necazurile.
Trăind ca un înger în trup, şi iubind neîncetata rugăciune, tăcerea, smerenia, postul şi milostenia, Sfântul Nectarie trăgea pe mulţi la Hristos, revărsând în jurul lui, pacea, bucuria şi lumina cea necreată a Duhului Sfânt, prin care mângâia şi odihnea pe toţi care veneau la chilia lui. Din această cauză, diavolul, nerăbdând nevoinţa lui, pâna la sfârşitul vieţii sale a ridicat împotriva Sfântului multe calomnii şi vorbe rele din partea multor clerici şi ierarhi greci, care, din cauza invidiei, îl cleveteau şi îl acuzau, atât pe el, cât şi mânăstirea lui. Dar fericitul Nectarie le răbda pe toate, în numele lui Hristos, Care locuia în inima sa.

Simţindu-şi sfârşitul aproape, pe când făcea un pelerinaj cu icoana Maicii Domnului în insula Eghina, Sfântul Nectarie a descoperit ucenicilor săi că în curând va pleca la Hristos. Apoi, înbolnăvindu-se, a fost dus la un spital din Atena. Dar el răbda cu tărie toată boala şi ispita, aşteptând cu bucurie ceasul ieşirii sale din această viaţa.

După aproape două luni de suferinţa, Sfântul Nectarie şi-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, la opt noiembrie, 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieţi, pentru care s-a învrednicit să se numere în ceata Sfinţilor lui Dumnezeu. Ucenicii săi, dupa ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduială, în biserica zidită de el, facând multe minuni de vindecare cu cei bolnavi, care alergau cu credintă la ajutorul lui.


[[image:Nektariosicon.jpg|thumb|right|O icoană a Sfântului Nectarie din Egina]]Trecând mai bine de douazeci de ani, trupul său s-a aflat în mormânt întreg şi nestricat, răspândind multă mireasmă. La trei septembrie 1953, sfintele sale moaşte au fost scoase din mormânt şi aşezate în biserica mănăstirii din Eghina, pentru cinstire si binecuvântare. Iar în anul 1961, Sinodul Bisericii din Grecia, vazând numeroasele minuni care se făceau la moaştele sale, l-au declarat Sfânt, cu zi de prăznuire la nouă noiembrie, devenind astfel cel mai venerat Sfânt din această binecuvântată ţară ortodoxă. Zilnic credincioşii se închină la moaştele Sfântului Nectarie şi la mormântul său, făcând din mânăstirea sa din insula Eghina, cel mai iubit loc de pelerinaj din toata Grecia.

Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Nectarie, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

==Sfântul Nectarie: scrieri==
*Sfântul Nectarie din Eghina, ''Despre pocainţă şi spovedanie'', Editura Egumeniţa
*''Canoanele Maicii Domnului'' - culegere de canoane care se cântă la [[Pavecerniţă]]

==Cărţi despre Sfântul Nectarie==
*Monahul [[Teoclit Dionisiatul]], ''Sfântul Nectarie din Egina – făcătorul de minuni'' (Traducere din limba greacă de Zenaida Anamaria Luca), Editura Sophia
*Iosif D. Agapitos, ''Sfântul Nectarie, sfântul iubirii'', Editura Bunavestire, Galaţi, 2003
*diac. drd. Morlova Nicuşor, ''Sfântul Nectarie Taumaturgul'', Editura Sophia
*Pr. Ambroise Fontrier, ''Sfântul Nectarie din Eghina. Schiţă biografică'', Editura Sophia
*Pr. Constantin Necula, ''Să ne rugăm 8 zile cu Sfântul Nectarie Taumaturgul'', Editura Sophia

==Izvoare==
*[http://vietile-sfintilor.crestinortodox.ro/vietile_sfintilor_Sfantul_Ierarh_Nectarie_de_Eghina_Episcopul_Pentapolei_canonizat_in_anul_1961-122-4398.html CrestinOrtodox.ro]
*Macaire, hieromoine de Simonos-Petras, ''Le Synaxaire. Vies des Saints de l'Église Orthodoxe'', Thessalonique: ΤΟ ΠΕΡΙΒΟΛΙ ΤΗΣ ΠΑΝΑΓΙΑΣ
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie09.htm Sinaxarul sfântului în calendar-ortodox.ro]

==Legături externe==
*[http://saraca.1plan.net/acatiste/acatistul_sf_ierarh_nectarie.htm Acatistul Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, noul făcător de minuni]
*[http://saraca.1plan.net/biblioteca/minunile_sf_nectarie.htm Din minunile Sfântului Nectarie Taumaturgul]
*[http://orthodoxphotos.com/Holy_Fathers/St._Nektarios_of_Aegina/index.shtml Viaţa (în engleză) şi fotografii]
*[http://www.greekorthodox-alexandria.org/History/st_nect.htm Decision of the Holy Synod of the Patriarchate of Alexandria & all Africa to ask the forgiveness of St. Nektarios]



[[Categorie:Sfinţi]]
[[Categorie:Episcopi]]

[[en:Nectarios of Aegina]]
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
17.007 modificări

Meniu de navigare