Modificări

Salt la: navigare, căutare

Postul Mare

4.621 de octeți adăugați, 1 aprilie 2020 18:21
m
fără descrierea modificării
'''Postul mareMare''', sau '''Postul Paștilor''' , este perioada de pregătire pentru [[Sfintele Paști]], fiind asemănat adesea cu o perioadă călătorie duhovnicească către [[Săptămâna Patimilor]] și Înviere. Este un timp liturgic, din cadrul [[Triod]]ului, de mare nevoinţă [[nevoință]] sufletească şi și trupească în care se îmbină cele două feluri de postire: '''postul ascetic''' şi '''și postul total'''. Este numit "mare" pentru că este cel mai lung și cel mai important dintre toate posturile.
==Postul asceticMare: sensul postirii==
'''Postul ascetic''' reprezintă abţinerea Scopul inițial al [[post]]irii de la anumite mâncăruri şi băuturi şi reducerea substanţială dinaintea Sfintelor Paști era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Cu toate acestea, a regimului alimentar devenit curând o perioadă de pregătire spirituală înaintea sărbătorii Învierii Mântuitorului pentru aceia care erau deja creștini. Este simbolul viu al întregii vieții a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în vederea eliberării de sub stăpânirea poftelor trupuluiHristos.
==Postul total==Mare este caracterizat prin renunțarea la multe alimente, intensificarea rugăciunilor publice și particulare, îmbunătățire personală și multă generozitate cu cei aflați în nevoi. Este simbolul viu al întregii vieții a unui om care se va împlini prin propria înviere după moartea în Hristos. Este o perioadă de înnoire duhovnicească, o perioadă a pocăinței, a curățirii inimii și minții, de reîntoarcere către poruncile Domnului și către aproapele nostru
'''Postul total''' sau ajunarea este renunţarea totală la mâncare şi băutură pe o durată scurtă de timp (o zi sau două) fiind expresia stării de pregătire şi aşteptare. În acest sens ajunarea face parte întotdeauna din pregătirea pentru unirea cu Hristos în Sfânta Împărtăşanie. În Postul MareAlimentele care nu sunt permise, în zilele de peste săptămânătradițional, Biserica îndeamnă la ajunare până seara. De aceea ritualul de împărtăşanie sunt carnea și produsele din aceste zile a fost legat de vecernielapte, slujba care marchează încetarea ajunării. Acest ritualpește, destul de simplu la începutvin și ulei (în unele tradiții, a fost înconjurat treptat doar uleiul de o solemnitate tot mai mare adăugându-i-se câteva elemente din rânduiala Sfintei Liturghiimăsline nu este permis; în altele toate uleiurile vegetale sunt oprite). Astfel s-a ajuns la constituirea Liturghiei darurilor mai înainte sfinţite care a devenit unul Deoarece din momentele punct de vârf ale vedere canonic postul strict este oprit sâmbăta și [[Ziua Domnului|duminica]], vinul și uleiul sunt admise în aceste zile. Dacă sărbătoarea [[Bunavestire|Buneivestiri]] cade în timpul Postului Mare prin frumuseţea sa deosebită şi solemnitatea sa. Atribuită Sfântului Grigore Dialogul, această slujbă nu a fost alcătuită de un singur autor ci este opera colectivă şi anonimă a Bisericii întregiatunci peștele, vinul și uleiul sunt permise în acea zi.
==Atmosfera şi starea sufletească în Postului Mare==Pe lângă slujbele religioase descrise mai jos, se consideră necesar să se acorde o atenție sporită de către credincioșii ortodocși rugăciunilor de acasă adică mai multe și mai dese decât de obicei. Părinții considerau postul fără rugăciune ca fiind „postul demonilor”, deoarece demonii nu mănâncă datorită naturii lor necorporale, dar nici nu se roagă.
În Postul Mare, în zilele de peste săptămână (de luni până vineri), Biserica Ortodoxă propune credincioşilor ei să întâmpine Paştile – sărbătoare îndeamnă la ajunare până seara. De aceea ritualul de împărtășanie din aceste zile a sărbătorilor şi moment fost legat de maximă bucurie – printr[[vecernie]], slujba care marchează încetarea ajunării. Acest ritual, destul de simplu la început, a fost înconjurat treptat de o solemnitate tot mai mare adăugându-i-se câteva elemente din rânduiala Sfintei Liturghii. Astfel s-a ajuns la constituirea [[Liturghia Darurilor mai înainte sfințite|Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite]], care a devenit unul din momentele de vârf ale Postului Mare prin frumusețea sa deosebită și solemnitatea sa. La această slujbă de seară, o destul parte din Trupul și Sângele Mântuitorului de lungă perioadăla slujba din ultima duminică sunt împărțite credincioșilor. Atribuită Sfântului [[Grigorie Dialogul]], reculegere şi postaceastă slujbă nu a fost alcătuită de un singur autor ci este opera colectivă și anonimă a întregii Biserici.
Se întâmplă multe lucruri foarte specifice, unice şi minunate, în aceste câteva săptămâni ale Postului Mare:*muzica din biserică se cântă pe tonuri mai triste şi mai tânguitoare*cântările şi imnele amintesc cu deosebire căderea noastră (dar şi putinţa Dacă "postul ascetic" reprezintă abținerea de la anumite mâncăruri și băuturi și reducerea substanțială a ne ridica, cu ajutorul lui Dumnezeu) şi slăbiciunea firii noastre (dar, iarăşi, şi putinţa regimului alimentar în vederea eliberării de a depăşi acestea cu harul lui Dumnezeu)*slujbele sunt mai lungi şi mai dese şi cuprind rugăciuni şi ritualuri unicesub stăpânirea poftelor trupului, cum ar fi rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul "postul total" sau Liturghia Darurilor mai-înainte sfinţite*veşmintele preoţilor şi odoarele în care ajunarea este înveşmântată biserica sunt renunțarea totală la mâncare și băutură pe o durată scurtă de culoare închisă timp (neagră o zi sau violet/purpuriu închis, de obiceidouă)*postul fiind expresia stării de bucate şi abstinenţă în viaţa sexuală, precum şi reducerea privitului la televizor (de exemplu), sunt o invitaţie de a investi, mai mult decât de obicei, energia noastră fizică în cele spirituale, prin transformarea şi transfigurarea ei (pregătire și așteptare. În acest sens ajunarea face parte întotdeauna din dragostea fizică faţă de partener în dragostea spirituală către tot aproapele), prin milostenie (din banii ce ar trebui să ne rămână pregătirea pentru unirea cu Hristos în plus de pe urma postului), prin lecturi din Biblie şi alte cărţi duhovniceşti (din timpul rămas prin faptul că ne uităm mai puţin le televizor, bunăoară) etc[[Sfânta Împărtășanie]].
Toate acestea creează deci o întreagă atmosferă ==Atmosfera și starea sufletească în viaţa noastră – tot aşa după cum dacă avem invitaţi acasă creăm atmosfera dorită punând o anumită muzică, aprinzând lumânări etc. –, atmosferă care să ne conducă la o stare sufletească pe care Biserica o consideră de mare folos: tristeţea radioasă (sau "strălucitoare", sau "luminoasă").Postului Mare==
Sintagma aceasta Biserica Ortodoxă propune credincioșilor ei să întâmpine Paștile tristeţe radioasă (strălucitoare/luminoasă) sărbătoare a sărbătorilor și moment de maximă bucurie simplă şi frumoasă şi profundă în acelaşi timp: ea spune că, pe de printr-o parte, suntem trişti, pentru că vedem toată slăbiciunea noastră, deasa noastră aplecare către rău, păcătoşenia noastră; pe de altă parte, însă, ştim că Dumnezeul nostru este Iubire şi că este un Dumnezeu înţelegător, milostiv şi iubitor destul de oameni, care vrea mântuirea, iar nu pierzarea noastră, şi care pentru asta S-a făcut om şi a pătimit pentru noi, şi încă pătimeşte, pentru fiecare dintre noi, până la sfârşitul timpurilor. Şi asta ne dă nădejde, asta transfigurează tristeţea noastră, o penetrează lungă perioadă de lumina Domnului, cu Care împreună-călătorim pe calea spre înviere[[reculegere]] și [[post]].
Se întâmplă multe lucruri foarte specifice, unice și minunate, în aceste câteva săptămâni ale Postului Mare:
*muzica din biserică se cântă pe tonuri mai triste și mai tânguitoare
*cântările și imnele amintesc cu deosebire căderea noastră (dar și putința de a ne ridica, cu ajutorul lui Dumnezeu) și slăbiciunea firii noastre (dar, iarăși, și putința de a depăși acestea cu harul lui Dumnezeu)
*slujbele sunt mai lungi și mai dese și cuprind rugăciuni și ritualuri unice, cum ar fi rugăciunea Sfântului [[Efrem Sirul]], Canonul cel Mare al Sfântului [[Andrei Criteanul]] sau [[Liturghia Darurilor mai înainte sfințite]]
*veșmintele preoților și odoarele în care este înveșmântată biserica sunt de culoare închisă (neagră sau violet/purpuriu închis, de obicei)
*postul de bucate și abstinență în viața sexuală, precum și reducerea privitului la televizor (de exemplu), sunt o invitație de a investi, mai mult decât de obicei, energia noastră fizică în cele spirituale, prin transformarea și transfigurarea ei (din dragostea fizică față de partener în dragostea spirituală către tot aproapele), prin milostenie (din banii ce ar trebui să ne rămână în plus de pe urma postului), prin lecturi din Biblie și alte cărți duhovnicești (din timpul rămas prin faptul că ne uităm mai puțin le televizor, bunăoară) etc.
 
Toate acestea creează deci o întreagă atmosferă în viața noastră – tot așa după cum dacă avem invitați acasă creăm atmosfera dorită punând o anumită muzică, aprinzând lumânări etc. –, atmosferă care să ne conducă la o stare sufletească pe care Biserica o consideră de mare folos: tristețea radioasă (sau "strălucitoare", sau "luminoasă").
 
Sintagma aceasta – tristețe radioasă (strălucitoare/luminoasă) – simplă și frumoasă și profundă în același timp: ea spune că, pe de o parte, suntem triști, pentru că vedem toată slăbiciunea noastră, deasa noastră aplecare către rău, păcătoșenia noastră; pe de altă parte, însă, știm că Dumnezeul nostru este Iubire și că este un Dumnezeu înțelegător, milostiv și iubitor de oameni, care vrea mântuirea, iar nu pierzarea noastră, și care pentru asta S-a făcut om și a pătimit pentru noi, și încă pătimește, pentru fiecare dintre noi, până la sfârșitul timpurilor. Şi asta ne dă nădejde, asta transfigurează tristețea noastră, o penetrează de lumina Domnului, cu Care împreună-călătorim pe calea spre înviere.
 
==Structura Postului Mare==
 
Ca și în Apus, Postul Paștelui ține patruzeci de zile, cu precizarea că în Răsărit sunt numărate și duminicile. Începe în mod oficial luni, cu șapte săptămâni înaintea Paștilor, după [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] (numită și Duminica lăsatului sec de brânză) și se termină în seara Sâmbetei lui Lazăr, ziua de dinaintea [[Intrarea Domnului în Ierusalim|Duminicii Floriilor]] - Intrarea Domnului în Ierusalim. Cu toate acestea, postul continuă și în săptămâna următoare, numită și [[Săptămâna Patimilor]], Săptămâna Mare sau Săptămâna Sfântă până la Sfintele Paști. Parcursul acestuia este după cum urmează:
 
: începe luni după [[Duminica Izgonirii lui Adam din Rai]] (numită și [[Duminica lăsatului sec de brânză]]);
: 1. [[Duminica Ortodoxiei]] ([[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/35/Ioan#43-51 1,43-51]),
: 2. [[Duminica Sfântului Grigorie Palama]];
: 3. [[Duminica Sfintei Cruci]];
: 4. [[Duminica Sfântului Ioan Scărarul]] și
: 5. [[Duminica Sfintei Maria Egipteanca]].
 
După [[Duminica lăsatului sec de carne]], carnea este oprită de la consum. După [[Duminica lăsatului sec de brânză]] sunt oprite lactatele și începe [[post]]irea strictă a Postului Mare. În această perioadă, [[pericopă|citirile]] zilnice sunt din [[Vechiul Testament]], cu precădere din [[Cartea Facerii|Geneză]], [[Pildele lui Solomon|Cartea Pildelor lui Solomon]] și [[Cartea lui Isaia|Isaia]]. Postul Mare este urmat de [[Săptămâna Patimilor]], care începe cu [[Duminica Floriilor]] și care precede Paștile.
 
<!-- - ==Părinții Bisericii despre Postul Mare== - -->
==Vezi și==
*[[Mila]]
*[[Spovedania]]
*[[Post]]
*[[Învierea Domnului|Sfintele Paști]]
 
==Legături externe==
*[http://en.wikipedia.org/wiki/Great_Lent ''Postul Mare pe Wikipedia'']
*[http://www.schmemann.org/byhim/lent.html ''Structura Liturgică a Postului Mare''] – de Protopop [[Alexander Schmemann]]
 
[[Categorie:Ascetism]]
[[Categorie:Viața Bisericii]]
[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Spiritualitate]]
[[Categorie:Postul Mare| ]]
[[Categorie:Posturi]]
 
 
[[el:Τεσσαρακοστή]]
[[en:Great Lent]]
[[es:Gran Cuaresma]]
[[fr:Grand Carême]]
12.593 de modificări

Meniu de navigare