Modificări

Salt la: navigare, căutare

Constanțiu al II-lea

428 de octeți adăugați, 19 octombrie 2010 14:21
Viaţa
Pe plan intern, Constanţiu a reuşit să menţină coeziunea provinciilor răsăritene pe care le stăpânea. În partea apuseană a imperiului roman, situaţia era însă mult mai complicată. Astfel, Constantin al II-lea pătrunde cu o armată în Italia pentru a-l înlătura pe fratele său Constant, dar este ucis, în apropiere de cetatea Aquileia, în anul 340. La rândul său, Constant şi-a extins stăpânirea asupra Galliei, Hispaniei și Britanniei. Severitatea atitudinii faţă de armată şi austeritatea politicii sale fiscale au provocat conspiraţia lui Flavius Magnus Magnentius, care este proclamat împărat la Autun, în Gallia. Nevoit să fugă, Constant este ucis în apropiere de Pirinei, în anul 350. În această situaţie, Constanţiu al II-lea organizează o campanie împotriva lui Magnentius şi, înfrângându-l în bătăliile de la Mursa (351) şi Mons Seleuci (353), devine împărat al întregului Imperiu Roman, la fel ca şi tatăl său.<ref>[http://www.roman-emperors.org/magnent.htm De Imperatoribus Romanis - Magnentius (350-353) and Decentius (351-353)]</ref>
Constanţiu al II-lea a murit în anul 361 la Tarsos, în Cilicia, în drum spre Occident, unde trupele din Gallia îl proclamaseră împărat pe [[Iulian Apostatul]]. Modest ca inteligență, suspicios, crud, superstițios, Constanțiu rămâne totuși cel mai capabil dintre fiii lui Constantin cel Mare.<ref>Edward Gibbon, - ''Istoria declinului şi a prăbuşirii imperiului roman'', Editura Minerva, Bucureşti, 1976</ref>
==Constanţiu al II-lea şi creştinismul ortodox==
13.006 modificări

Meniu de navigare