Modificări

Salt la: navigare, căutare

Adopționism

243 de octeți adăugați, 13 ianuarie 2009 16:42
fără descrierea modificării
{{Traducere ENÎmbunătăţire}}
'''AdoptionismAdopţionismul''' is este o formă a form of the [[heresyerezie]] of i [[Monarchianismmonarhianism]] that appeared in varying forms in the second and third centuries and then again in the eighth and twelfth centuries in the Westului care a apărut sub diverse forme în secolele II şi III şi apoi, iarăşi, în secolele al VIII-lea şi al XII-leaîn Apus. The Christological view held was that Jesus was born human and became divine later during his baptism and thus was Acestă erezie susţine teoria hristologică conform căreia Iisus s-a născut om şi a s-a îndumnezeit mai târziu şi astfel a fost ''adoptedînfiat'' as the son of Godca fiul lui Dumnezeu. This form of the heresy differs from Această formă de erezie diferă de [[Modalismmodalism]], the other form of Monarchianismcealaltă formă de monarhianism, in which the “Father” and the “Son” are two aspects of the same subjectîn care “Tatăl” şi “Fiul” sunt două aspecte ale aceluiaşi subiect. The adoptionism heresy revived again in the West during the eighth century by the bishops of Erezia adopţianismului a reapărut în Apus în secolul al VIII-lea prin intermediul episcopilor de Toledo and şi Urgell. It again appeared during the twelfth century in France as A reapărut, apoi, în secolul al XII-lea în Franţa ca ''Neoneo-Adoptionismadopţionism''.
==Istoric==
The adoptionistic idea may have had its origin within the first century after ChristIdeea adopţiei se pare că îşi are originile în secolul I după Hristos, but the oldest extant work that expressed the ideadar cea mai veche lucrare cunoscută care dezvoltă această idee, ''Shepherd of [[Păstorul lui Hermas]]'', appeared in the second centurya apărut în secolul al II-lea. In this work the RedeemerÎn această lucrare, JesusRăscumpărătorul, was thought to be a virtuous manIisus, este prezentat ca fiind un om virtuos, chosen by Godales de Dumnezeu, who was united with the Spirit of God and did works as God commandedcare a fost unit cu Duhul lui Dumnezeu şi a făcut ceea ce i-a poruncit Dumnezeu. JesusAstfel, thusIisus a fost înfiat ca Fiu prin legea divină. Apoi, was adopted as Son by divine decreelucrarea respinge preexistenţa lui Hristos. This then denied the preexistence of Christ. In this form the heresy continued during the second and third centuriesÎn această formă, erezia a avut adepţi în secolele al II-lea şi al III-lea.
Known also as Dynamic MonarchianismCunoscută şi sub numele de monarhianism dinamic, an early proponent of the heresy was Theodotus această erezie a avut un partizan timpuriu în persoana lui Teodot (the Tannertăbăcarul) of Byzantiumde Bizanţ. He taught, after arriving in Rome about După sosirea sa la Roma în jurul anului 190, that the man Jesus was born of the virgin through the operation of the el credea că omul Iisus s-a născut din fecioară prin lucrarea [[Holy SpiritSfântul Duh|Duhului Sfânt]] and after the Holy Spirit descended upon him at his baptismiar după ce Duhul Sfânt a coborât asupra sa la botez, el a devenit Hristos şi a primit puterea pentru lucrarea sa, he became Christ and received the power for his ministry and then became God through his resurrectionulterior devenind Dumnezeu prin învierea sa.
Condemned early as a heresy this adoptionist view entered into the ideas of Deşi condamnată de timpuriu ca erezie, această teorie adopţionistă a number of later heretical positionsinfluenţat opiniilor câtorva eretici de mai târziu, such as those by printre care [[Paul of de Samosata]], [[AriusAriue]], [[NestoriusNestor]]şi nu numai, and others during the Christological arguments of the next several centuriesopinii expuse în cadrul disputelor hristologice din următoarele câteva secole.
Adoptionism appeared again during the eighth century on the Iberian peninsula and again in the twelfth century in FranceAdopţionismul a reapărut în secolul al VIII-lea în Peninsula Iberică şi apoi în secolul al XII-lea în Franţa. The adoptionist heresy was revived by Erezia adopţionistă a fost reînviată de Elipandus, the Archbishop of Arhiepiscop de Toledo, in Spain late in the eighth century in the isolated atmosphere of Mohammedan rule and in an area where a din Spania sfârşitului de secol VIII, în izolarea produsă de guvernarea mahomedană şi într-o zonă unde îşi găsise refugiuo colonie [[Nestorianism|Nestoriannestoriană]] colony had found refuge. In defending his positionÎn apărarea poziţiei sale, Elipandus received aid from a primit ajutor de la Felix, the [[bishopepiscop]] of ul de Urgell in the Pyreneesdin Pirinei, who taught care adoptase o poziţie similară. Numai după eforturi considerabile poporul aflat în greşeală s-a similar positionreîntors la ortodoxie. It was only after great efforts were made that the erring people returned to orthodoxy. While Cu toate că Elipandus was not removed as [[archbishop]] of nu a fost îndepărtat din scaunul de Arhiepiscopiei de Toledo, the adoptionist heresy was almost universally abandoned after his deatherezia adopţionistă a fost aproape universal abandonată după moartea sa.
In the twelfth centuryÎn secolul al XII-lea, Peter Abelard, in Francedin Franţa, preached a variation of the heresy called propovăduit o variantă a acestei erezii numite ''Neoneo-adoptionismadopţionism'' thatcare, along with later variationsîmpreună cu alte variante ulterioare, was based on erroneous understandings of the hypostatical unionse baza pe înţelegerea greşită a unirii ipostatice.
==Legături externe==
4.112 modificări

Meniu de navigare