Mănăstirea Stavronikita (Muntele Athos)

Mănăstirea Stavronikita
Jurisdicție	Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului
Tip	călugări (viață de obște)
Înființată	1530
Ctitori	starețul Grigorie
Stareț
Mărime aprox.
Localizare	Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică	greacă
Cântarea	psaltică
Schituri, metocuri și chilii
Hramuri	Sf. Nicolae (6 decembrie)
Site web oficial

Mănăstirea Stavronikita (grec.: Σταυρονικήτα) este una din cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos și se găsește în partea de nord-est a peninsulei, la o înălțime de circa 50 de metri de la nivelul mării. Este a cincisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte și este cea mai recent construită mănăstire de aici. Este și cea mai mică din cele douăzeci de mănăstirii și este închinată Sf. Nicolae. Din anul 1968, mănăstirea are viață de obște (cenobitică).

Istoric

Există mai multe legende cu privire la întemeierea mănăstirii Stavronikita. După una din aceste legende, se pare că o mănăstire a fost întemeiată în locul unde se găsește astăzi mănăstirea Stavronikita, cunoscută ca mănăstirea Haritona. Conform altei tradiții, doi monahi, pe nume Stavros și Nikita și-au construit chiliile aici, de la care mănăstirea și-ar fi luat numele de Stavronikita. În preajma anului 1530, un monah pe nume Grigorie a cumpărat chiliile pentru întemeierea primei mănăstiri de la Mănăstirea Filoteu, iar în anii următori s-a apucat să reconstruiască mănăstirea. Cu ajutorul patriarhului Ieremia I, a fost construit catholiconul, între anii 1527 și 1536. Biserica a fost închinată Sf. Nicolae.

Mănăstirea a suferit pagube însemnate ca urmare a mai multor incendii. Cel mai timpuriu din câte se cunosc a avut loc în anul 1067, urmat de altele în 1607, 1817, 1864 și 1879. Stricăciunile cauzate de incendii au fost reparate, însă lucrări de întreținere, restaurare sau extindere nu au putut fi realizate, întrucât mănăstirea a fost mereu înglodată în datorii până în anii 1960, când monahii au reușit să le plătească.

Imagine din interiorul mănăstirii, cu vedere spre vârful Muntelui Athos

Structura mănăstirii Stavronikita este cea tradițională atonită, cu biserica principală (catholiconul) plasat în centrul incintei monastice. Stavronikita este construită în mod vizibil ca o fortăreață. Trapeza mănăstirii se găsește la primul etaj din aripa de sud. Înăuntrul mănăstirii se mai găsesc și șase capele. Frescele din catholicon datează din secolul al XVI-lea, fiind realizate de pictorul cretan Teofan și de către fiul său Simeon.

Odoare

Biblioteca mănăstirii adăpostește 58 de manuscrise pe pergament din secolele XI-XIII, două manuscrise pe mătase și 109 pe hârtie, din secolele XIV-XIX și câteva sute de cărți vechi tipărite. Pe lângă aceasta, mănăstirea mai deține și multe odoare, între care mai multe icoane portabile, cruci, moaște de sfinți și obiecte liturgice. Unul din odoarele cele mai prețuite ale mănăstirii este o icoană în mozaic din secolul al XIV-lea, zisă a Sf. Nicolae-Stredas. Numele de „Stredas” (care înseamnă scoică în greacă) vine de la scoica de pe fruntea sfântului din icoană.

Sfinți, părinți duhovnicești și personalități

Dintre părinții duhovnicești care au viețuit în această mănăstire îl amintim pe cuviosul Tihon Aghioritul care s-a nevoit într-o chilie aparținând mănăstirii Stavronikita și care a adormit aici.

Legături externe

• en: Stavronikita
• en: Stavronikita