Zaharia al Ierusalimului

Sfântul Zaharia de Ierusalim a fost patriarh de Ierusalim la începutul secolului al VII-lea.

Sfântul Zaharia a trăit la sfârşitul secolului al VI-lea şi începutul secolului al VII-lea, devenind patriarh în anul 609.

În anul 614 împăratul persan Hosroes a atacat Ierusalimul, l-a prădat şi a întemniţat o mulţime de creştini (unele surse vorbesc de 90000 de morţi), printre care şi pe patriarhul lor, Zaharia. Hosroes a capturat, de asemenea, şi Sfânta Cruce. La puţin timp însă, Hosroes a fost obligat să încheie pace cu împăratul bizantin Heraclius (610-641).

Prizonierii, printre care şi Sfântul patriarh Zaharia, au fost eliberaţi, iar Sfânta Cruce a fost adusă înapoi la Ierusalim, în anul 629, şi depusă din nou în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, după ce Sfântul patriarh Zaharia a înălţat-o în văzul tuturor în anul 630, la 14 septembrie, ziuă pe care creştinii (ortodocşi şi catolici) o cinstesc cu numele de Înălţarea Sfintei Cruci.

Sfântul Patriarh Zaharia din Ierusalim a murit trei ani mai târziu, în anul 633.