Dreptul Nicodim

De la OrthodoxWiki
Versiunea din 11 august 2014 19:16, autor: Nick15 (Discuție | contribuții) (Surse)
Salt la: navigare, căutare
Acest articol face parte din seria
Țara Sfântă și Iudaismul
în timpul Mântuitorului
Curente religioase și partide politice
SaducheiiFariseii
EsenieniiZeloțiiIrodienii
Instituții
Sanhedrinul - Marele Preot
Templul din Ierusalim
Legea lui Moise
Oameni
Irod cel MareArhelauIrod Antipa
Irod Agripa al II-lea
Pilat din Pont
AnnaCaiafa
Iosif din ArimateeaFariseul Nicodim
Femeile mironosițe
Fotini samarineanca
Mariamna - Irodiada
Locuri
Ierusalim
BetleemNazaret
GalileeaMuntele TaborMarea Galileei
BetaniaGhetsimaniMuntele Măslinilor
Golgota
SamariaIerihon
Cezareea
Editați această casetă

Sfântul și dreptul Nicodim a fost un fariseu, fruntaş al iudeilor, „învăţător al lui Israel” (Ioan 3,10) și membru al sanhedrinului, care a crezut că Iisus este Mesia, Hristosul, Mântuitorul.

Dreptul Nicodim este acela care a venit la Mântuitorul noaptea pe ascuns (ca să evite o eventuală persecuție din partea mai-marilor poporului), ca să vorbească cu El, și este iniţiat de Iisus în taina botezului, a „nașterii din nou” prin care se intră în Împărăția lui Dumnezeu (Ioan 3, 1-21).

Nicodim apare pentru a doua oară în Evanghelia sfântului Ioan Evanghelistul atunci când ia cuvântul în adunarea de noapte a fariseilor opunându-se judecăţii răutăcioase şi premature făcută de farisei chiar înainte de judecata propriu-zisă, punând întrebarea retorică: „Oare legea noastră osândeşte ea pe un om înainte ca să-l asculte şi să ştie ce face?” (Ioan 7, 45-51).

După crucificarea lui Iisus, Nicodim şi Iosif din Arimateea sunt cei care merg la Pilat și cer trupul lui Iisus, ca să-l îngroape cum se cuvine. Ei îl coboară pe Mântuitorul de pe Cruce, îl înfăşoară pe în pânză de in, îl ung cu amestecătura de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe, cumpărată de Nicodim (Ioan 19, 39), şi îl pun în mormântul nou, săpat în stâncă, al lui Iosif (Ioan 19, 39-42).

Pentru că s-au purtat cu aceeași îndrăzneală ca mironosițiele după moartea lui Iisus, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Iosif și Nicodim în duminica a doua după Paști, numită Duminica Femeilor Mironosițe.

Nu se cunosc decât puține lucruri despre viața sfântului Nicodim după Învierea Domnului. După tradiția Bisericii, Nicodim a fost dat afară din sinagogă după ce s-a aflat că a crezut în Mântuitorul Iisus Hristos. El s-ar fi mutat la casa de la țară a sf. Gamaliel și a trăit acolo până la sfârșitul vieții (după o altă tradiție ar fi murit ca mucenic).

Moaștele sale au fost aduse de la Ierusalim la Constantinopol în anul 428, odată cu moaștele sfântului Ștefan întâiul-mucenic și a sfinților Gamaliel și Abibas (eveniment prăznuit la 2 august), și au fost așezate în biserica sfântului mucenic arhidiacon Laurențiu (prăznuit la 10 august).

Surse