Calcedon
Calcedonul (gr. Χαλκηδών) a fost un oraș maritim în Bitinia (Asia Mică), în partea asiatică a strâmtorii Bosfor, de cealaltă parte față de vechiul Constantinopol. O mare biserică din Calcedon a găzduit Sinodul IV Ecumenic în anul 451. Orașul se numește azi Kadikoy și este situat în Turcia.
Istorie
Oraşul Calcedon se găseşte în Turcia de astăzi, fiind aşezat pe o mică peninsulă de pe coasta de nord a Mării Marmara, în aproape de gura strâmtorii Bosforului, pe partea asiatică. Dovezile arheologice disponibile indică faptul că pe partea asiatică a Bosforului există urme de locuire încă din perioada eneolitică (sau chalcolitică, perioadă de tranziţie între Epoca Pietrei şi cea a a Bronzului, între anii 5500-3300 î. Hr.). O primă aşezare greacă, de colonişti originari din Megara, în Attica (Grecia) a fost întemeiată cândva între anii 685-676 î. Hr., cu câţiva ani mai înainte de întemeierea Bizanţului, de partea cealaltă a strâmtorilor.
Poreclită în Antichitate ‘Oraşul orbilor’, datorită aşezării sale la un nivel mult mai jos decât Bizanţul, al cărui port din Cornul de Aur se putea vedea de dincolo de strâmtori [1], Calcedonul a cunoscut o perioadă de înflorire datorită aşezării sale pe drumurile comerciale practicate de fenicieni.
De-a lungul secolelor, oraşul a împărtăşit aceeaşi soartă cu Bizanţul: au trecut peste el perşii lui Darius, şi oraşul s-a aliat uneori cu Atena şi Sparta. În secolul I î. Hr. a căzut în mâinile romanilor, când regele Nicomede al Bitiniei le-a lăsat acestora Calcedonul prin testament. Pus în umbră de proximitatea Constantinopolului, refondat drept capitală imperială de către Constantin cel Mare, Calcedonul a fost folosit frecvent ca sursă de piatră de construcţie pentru monumentele din capitală.
În 361, Iulian Apostatul i-a adus la judecată pe duşmanii săi la Calcedon.
Oraşul, ajuns reşedinţă episcopală, a devenit celebru prin faptul că a fost locul desfăşurării Sinodului al IV-lea Ecumenic din anul 451. Lucrările Sinodului s-au ţinut în splendida biserică înălţată pe ceea ce este astăzi dealul lui Haider Paşa. Biserica a fost distrusă ulterior de sultanul Soliman Magnificul (1520-1566), când acesta a construit la Constantinopol moscheea care îi poartă numele. După Sinodul IV Ecumenic, Calcedonul a fost ridicat la rangul de mitropolie.
În secolul al VII-lea, Calcedonul a fost capturat temporar de forţele persane ale lui Chosroes al II-lea[2] şi de către arabi.
După căderea Constantinopolului în mâinile latinilor în 1204, oraşul a fost transformat într-o episcopie latină sufragană scaun de Nicomidia.
Calcedonul a căzut în mâinile turcilor otomani în anul 1454. În prezent, Calcedonul este un district cunoscut sub numele de Kadıköy, parte a oraşului Istanbul. Mitropolia de Calcedon este o jurisdicţie din cadrul Bisericii Constantinopolului, având drept reşedinţă Catedrala Sfintei Eufimia. Actualul mitropolit de Calcedon este Înaltpreasfinţitul Athanasios (Papas).
Mucenici calcedonieni
Mai mulți sfinți mucenici sunt legați de orașul Calcedon. Printre ei:
- Sf. mare muceniță Eufimia (304).
- Sf. Sabel Persanul și cei împreună cu dânsul (prăznuit la 17 ianuarie).
- Sf. Adrian mucenicul.
Note
Surse
- en: w:Chalcedon
- en: Catholic Encyclopedia: Chalcedon
- en: w:Kadıköy
