[[ImageImagine:SaintDamasus.png|thumb|150px|Sf. Damasus al Romei (litografie, 1840, Biblioteca Naţională Națională a Portugaliei)]]Cel întru [[sfinţisfinți]] părintele nostru '''Damasus I al Romei''' a fost [[arhiepiscop]] al Bisericii Romei între anii 366-384 (când a murit). [[Praznic|Prăznuirea]] lui se face la data de [[11 decembrie]].

Damasus s-a născut în jurul anului 305, probabil în provincia Lusitania, Spania, acum parte a Portugaliei, deşi deși există posibilitatea ca el să se fi născut în Roma. Părinţii Părinții săi se numeau Antonius şi și Laurentia. Damasus a crescut în Roma slujind la biserica sfântului [[mucenic]] LaurenţiuLaurențiu. De asemenea a slujit ca [[preot]] la biserica San Lorenzo din Roma.

Damasus este ridicat la rangul de [[arhidiacon]] al Bisericii din Roma. În anul 354 îl urmează pe [[episcop]]ul Liberiu în exil, în Berea, unde acesta din urmă fusese exilat de către împăratul Constanţius Constanțius al II-lea. Curând însă după aceea se întoarce la Roma luând parte la conducerea Bisericii până la reîntoarcerea lui Liberiu din exil. În octombrie 366, printr-o majoritate hotărâtoare, Damasus a fost ales episcop al Romei în locul lui Liberius. TotuşiTotuși, unii dintre cei care erau de partea lui Liberius, şi și care îl susţineau susțineau pe [[diacon]]ul Ursinus, s-au împotrivit alegerii lui Damasus reuşind reușind să-l pună pe Ursinus în mod ilegal pe scaunul Romei. Împăratul Valentinian I l-a recunoscut însă pe Damasus, iar pe Ursinus l-a exilat în Cologne. Mai târziu, dându-i-se permisiunea să se întoarcă la Milan, Ursinus face coaliţie coaliție cu [[Arianism|arienii]] şi și nu încetează să-l persecute pe Damasus. În 378 Damasus este acuzat de [[desfrânarea|adulter]], acuzaţie acuzație de care este însă absolvit de către împăratul GraţianGrațian.

[[ImageImagine:SecondEcumenical.jpg|thumb|left|150px|[[Al doilea Sinod Ecumenic]]]]

Damasus era foarte implicat în disputele [[Hristologie|hristologice]] din vremea sa. A convocat două [[Sinod|sinoade]]: unul în 368 iar celălalt în 369, în cadrul cărora a condamnat [[apolinarianism]]ul şi și respectiv [[Macedonie I de Constantinopol|macedonismul]]. Eforturile sale în eliminarea ultimilor campioni ai [[Sinodul de la Rimini|Sinodului de Rimini]] n-au avut succes până când Auxenţiu Auxențiu nu a fost înlocuit de pe [[scaun]]ul din Milan de către [[Ambrozie al Milanului|Ambrozie]]. Delegaţii Delegații lui Ambrozie, trimişi trimiși de către acesta la cel de-[[Sinodul II Ecumenic|al doilea Sinod Ecumenic]] din 381, au votat de asemenea pentru condamnarea acestor [[erezii]].