Mănăstirea Xenofont (Muntele Athos)

Mănăstirea Xenofont
Jurisdicție	Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului
Tip	călugări (viață de obște)
Înființată	sec. X-XI
Ctitori	Monahul Xenofont
Stareț	Arhimandritul Alexie
Mărime aprox.	30-35 de viețuitori
Localizare	Muntele Athos, Grecia
Limba liturgică	greacă
Cântarea	psaltică
Schituri, metocuri și chilii	schitul Bunei-Vestiri, schitul Xenofont
Hramuri	Sf. Gheorghe purtătorul de biruinţă
Site web oficial

Mănăstirea Xenofont (grec.: Ξενοφώντος) este una dintre cele douăzeci de mănăstiri de la Muntele Athos, din nord-estul Greciei. Mănăstirea se află în partea de sud-vest a peninsulei, lângă Mănăstirea Sf. Pantelimon și este a șaisprezecea în ierarhia mănăstirilor suverane de la Sfântul Munte. Hramul mănăstirii este la praznicul Sf. Gheorghe purtătorul de biruință, pe 23 aprilie.

Existența unei mănăstiri în acest loc este atestată pentru prima dată în anul 998, însă se consideră că mănăstirea Xenofont a fost întemeiată de un monah care purta acest nume în anul 1010. După căderea Constantinopolului, mănăstirea Xenofont a trecut printr-o perioadă grea, fiind în mai multe rânduri distrusă de pirați și rezidită. Domnitorii și alți conducători politici din Europa Răsăriteană au contribuit sistematic la strădaniile de reconstrucție a mănăstirii. Atacurile piraților au continuat până în secolul al XVIII-lea.

În secolul al XVI-lea a fost construit catholiconul mănăstirii (biserica principală), lângă intrarea în mănăstire, în partea de sud a incintei mănăstirești, fiind închinată Sf. Gheorghe Purtătorul de Biruință. În această biserică se găsesc fresce realizate de Antonie, pictor din școala cretană. În secolul al XVIII-lea, mănăstirea a cunoscut o perioadă de prosperitate, în timpul căreia a fost construit un nou catholicon (care este până în prezent cea mai mare biserică de la Sfântul Munte), în partea de nord a incintei, care a fost restaurată între anii 1817 și 1837. În incinta mănăstirii se mai găsesc și opt capele. Două dintre acestea sunt alăturate de vechiul catholicon: capela Sf. Dimitrie și cea a Sf. Lazăr se găsesc înăuntrul bisericii. Celelalte șase, închinate Sf. Ioan Teologul, Sf. Eufimia, Sf. Cosma și Damian, Adormirii Maicii Domnului, Intrării Maicii Domnului în Biserică și Sf. Apostolul Ştefan (Întâiul-mucenic) se găsesc în afara ei. Mănăstirea mai are alte șase capele în afara incintei. Tot de mănăstirea Xenofont țin schiturile Bunei-Vestirii și Xenofont.

Biblioteca mănăstirii Xenofont adăpostește peste 4000 de cărți tipărite și circa 300 de manuscrise.

Legături externe

• en: Mount Athos
• en: Xenofontos
• en: The Monastery of Xenophontos
• en: Holy Monastery of Xenophontos