Istoria Bisericii – Perioada bizantină (451-843) (cronologie)

De la OrthodoxWiki
Salt la: navigare, căutare
Cronologie a Istoriei Bisericii
Perioade Istoria Bisericii Ortodoxe (cronologie) (Articol rezumativ)
Perioade Perioada Noului Testament | Perioada apostolică (33-100) | Perioada pre-niceeană (100-325) | Perioada niceeană (325-451) | Perioada bizantină (451-843) | Perioda bizantină târzie (843-1054) | Perioada de după marea schismă (1054-1453) | Istoria Bisericii – perioada post-imperială (1453-1821) | Perioada modernă (1821-1917) | Perioada comunistă (1917-1991) | Perioda post-comunistă (1991-prezent) |
(Articole principale)

Istoria Bisericii este o parte importantă a credinţei creştine ortodoxe. Creştinii ortodocşi se definesc în mod deosebit prin continuitatea lor cu cei care au trăit înaintea lor, aceia care au fost primii care au primit şi propovăduit adevărul lui Iisus Hristos lumii, cu aceia care au ajutat la formularea şi exprimarea formulelor şi cultului de credinţă, şi cu aceia care au continuat să urmeze neschimbata, dar totuşi tot timpul dinamică, Sfânta Tradiţie a Bisericii Ortodoxe.

Acest articol face parte din seria
Introducere în
Creștinismul Ortodox
Sfânta Tradiție
Sfânta Scriptură
Simbolul credinței
Sinoade ecumenice
Sfinții Părinți
Sfânta Liturghie
Drept canonic
Icoane
Sfânta Treime
Dumnezeu Tatăl
Iisus Hristos
Sfântul Duh
Biserica
Eclesiologie
Istoria Bisericii
Sfintele Taine
Viața Bisericii
Editează această cutie


Cuprins

Perioada bizantină (451-843)

  • 451 Al Patrulea Sinod Ecumenic, întrunit la Calcedon, condamnă eutihianismul şi monofizitismul, afirmând că Hristos are două naturi (a se vedea minunea Sfintei Eufimia din Calcedon, 11 noiembrie); în cele din urmă, aceasta a dus la o schismă, Biserica din Alexandria fiind împărţită în mai multe facțiuni: a calcedonienilor (ortodocșii de azi) și ale necalcedonienilor (orientalii ortodocși de azi); o ruptură similară apare și în Biserica Antiohiei în acelaşi timp; Biserica Ierusalimului este recunoscută ca patriarhie de Sinodul de la Calcedon.
  • 451 Are loc Bătălia de la Châlons, ultima operațiune militară de amploare a Imperiului Roman de Apus: forțele aliate, conduse de generalul roman Aetius ("ultimul roman") îl înfrâng pe Atila (cel supranumit "Biciul lui Dumnezeu") și oștile sale de huni, punând capăt campaniei lui Atila în Galia, ceea ce a permis civilizației occidentale să își continue înflorirea.
  • 452 Proterios al Alexandriei (înlocuitorul lui Dioscorus), convoacă un sinod în Alexandria pentru a-i împăca pe calcedonieni și ne-calcedonieni; a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul.
  • 452 Atila, regele hunilor, invadează nordul Italiei, dar este convins să se retragă din Ravenna de către Papa Leon I; conform legendei populare, Sfinții Apostoli Petru și Pavel i-au apărut într-o viziune regelui hunilor și l-au convins să plece; Veneția este fondată de fugari din armata lui Atila.
  • 455 Vandalii conduși de Gaiseric pradă Roma. Anglii și saxonii, triburi germanice, cuceresc Britania și pun bazele mai multor regate independente, între care Northumbria, Mercia, Anglia de Est, Essex, Sussex, Wessex și Kent.
  • 457 Victoriu al Aquitaniei calculează și alcătuiește noi tabele pentru stabilirea datei Paștilor.
  • 459 Moartea Sfântului Simeon Stâlpnicul.
  • 461 Moartea Sfântului Leon I, 'cel Mare', Papă al Romei; învățătura sa despre Hristos a fost recunoscută de către toți ortodocșii la Sinodul de la Calcedon.
  • 463 Din acest an, prima zi a noului an al Indictionului, după calendarul bizantin, se mută pe 1 septembrie; aceasta este până astăzi ziua începutului anului bisericesc.
  • 466 Biserica Antiohiei îl ridică pe episcopul de Mtskheta la rangul de Catholicos de Kartli, astfel Biserica Georgiei îşi dobândește autocefalia.
  • 473 Moartea Sfântului Eftimie cel Mare.
  • 475 Împăratul Basiliscus emite o scrisoare circulară (Enkyklikon) către episcopii din Imperiul său, susținând hristologia monofizită.
  • 476 Căderea Imperiului Roman de Apus, când Romulus Augustus, ultimul împărat din Apus, este detronat de căpetenia germanică Odoacru; într-un climat politic instabil, Biserica Romei îşi dezvoltă treptat o structură centralizată, concentrând atât autoritatea religioasă cât şi cea seculară în oficiul papal, al episcopului Romei.
  • 477 Timotei Aelurus din Alexandria, îi trimite în exil pe episcopii calcedonieni din Egipt; Sfinții 362 de Mucenici din Africa, uciși de arieni.
  • 482 Împăratul bizantin Zenon I emite edictul numit Henotikon (sau Actul de Unire), într-o încercare de a-i reconcilia pe ortodocși cu monofiziții.
  • 484 Schisma acachiană: Papa Felix al III-lea îi excomunică pe Petru Mongus, patriarh al Alexandriei şi pe Acachie, patriarh al Constantinopolului, provocând o schismă între creştinismul răsăritean şi cel apusean care a durat 35 de ani (până în anul 519).
  • 484 Fondarea Mănăstirii Sfântul Sava în pustia Iudeei; Sinodul din Beth Papat, în Persia declară nestorianismul ca poziție teologică oficială a Bisericii Asiriene a Răsăritului, cu centrul în Edessa.
  • 488 Moartea lui Petru Piuarul, patriarh necalcedonian al Antiohiei.
  • 489 Împăratul Zenon I închide academia nestoriană din Edessa, care apoi este transferată, sub auspiciile persanilor sasanieni, la Nisibe.
  • 490 Sfânta Brighida fondează mănăstirea din Kildare, în Irlanda.
  • 494 Papa Ghelasie I defineşte coordonatele relaţiei dintre Biserică şi stat în scrisoarea sa Duo sunt, trimisă împăratului Anastasie; în timpul schismei acachiene el afirmă primatul Romei peste toată Biserica, stabilind calea pentru pretenţiile ulterioare ale papilor privind supremaţia papală.
  • 496 Papa Ghelasie I stabileşte ziua de 14 februarie ca Ziua Sfântului Mc. Valentin, interzicând festivalul roman pre-creştin al Lupercaliilor (30 iulie) în Biserica Ortodoxă Răsăriteană.
  • ca. 500 Sfântul Dionisie Areopagitul scrie Teologia Mistică.
  • 502 Începutul Razboaielor bizantino-sasanide, care durează până în 562.
  • 512 Moartea Sfintei Genoveva a Parisului.
  • 518 Sever, Patriarh al Antiohiei (512-518) numit de împăratul Anastasie, este destituit de împăratul Justin I pentru monofizitismul său.
  • 519 Are loc împăcarea dintre Bisericile Răsăriteană şi Apuseană și ia sfârșit schisma acachiană.
  • 521 Se naşte Sfântul Columba din Iona.
  • 527 Dionisie Exiguul, lucrând la Calendarul Gregorian, calculează greşit data naşterii Mântuitorului.
  • cca.528 Moartea lui Procopie din Gaza, sofist și retor creștin, unul din cei mai importanți reprezentanți ai celebrei școli de retorică din Gaza.
  • 529 Universitatea păgână din Atena este închisă şi înlocuită cu Universitatea creştină din Constantinopol; Sfântul Benedict al Nursiei fondează mănăstirea din Monte Cassino şi pune bazele monahismului apusean; Sinodul din Orange condamnă pelagianismul; Biserica Naşterii Domnului este arsă în timpul revoltei samarinenilor din 529; moartea Sfântului Teodosie cel Mare Chinoviarhul, fondatorul vieții monahale de obște (cenobitic).
  • 529 Corpus Juris Civilis (Codul de Drept Civil) al lui Iustinian este emis în perioada 529-534; era o colecţie de opere fundamentale ale jurisprudenţei romane, în patru volume: Codex Justinianus, Digesta (sau Pandectele), Institutiones şi Novellae, în scopul revigorării legii romane; în final acesta avea să devină temelia tuturor legilor civile, de asemenea influenţând şi dreptul canonic.
  • 532 Iustinian ordonă construirea unei noi catedrale: era începutul construirii catedralei Aghia Sophia (532-537).
  • 533 Mercurie este ales Papă al Romei, sub numele de Ioan al II-lea, fiind primul papă care îşi schimba numele după alegere.
  • 533 Fondarea eparhiei Seleuciei, în Africa Centrală, de către împăratul Iustinian.
  • 534 Este publicată ediţia finală a lucrării Codex Justinianus (Codul lui Iustinian), incluzând numeroase dispoziţii care fixează statutul creştinismului ortodox ca religie de stat a Imperiului.
  • 534 Imperiul roman distruge regatul arian al vandalilor; Malta devine provincie bizantină (534-870).
  • 536 Patriarhul Mina al Constantinopolului (536-552) convoacă un sinod în mai-iunie 536 unde Sever este anatemizat; sentinţa este ratificată de împăratul Iustinian.
  • 537 Se termină construcţia Aghiei Sophia în Constantinopol, în timpul împăratului Iustinian cel Mare.
  • 539 Ravenna devine exarhat al Imperiului Bizantin (539-751).
  • 541 Iacov Baradeus, episcop de Edessa, organizează Biserica iacobită (necalcedoniană) în vestul Siriei, care apoi se extinde în Armenia şi Egipt.
  • 543 Doctrina apocatastazei este condamnată de Sinodul din Constantinopol.
  • 544 Iacov Baradeus îl hirotoneşte pe Serghie din Tella ca episcop de Antiohia, provocând schisma de durată dintre Biserica Siriacă necalcedoniană şi Biserica Ortodoxă; fondarea mănăstirii din Clonmacnoise, în Irlanda de către Sf. Ciaran.
  • 545 Sinodul din Brefi se ţine la Llandewi Brefi, în Ţara Galilor pentru condamnarea ereziei pelagiene.
  • 546 Sfânta Columba fondează mănăstirea din Derry în Irlanda.
  • 553 Al cincilea Sinod Ecumenic are loc la Constantinopol, în încercarea de a-i împăca pe calcedonieni cu ne-calcedonienii; Cele Trei Capitole ale lui Teodor din Mopsuestia, Teodoret al Cirului, şi Ibas din Edessa sunt condamnate pentru nestorianism; mai este condamnat și Origen, împreună cu scrierile sale.
  • 553 Episcopii de Aquileia, Milano, Veneția și din peninsula Istria, din Italia refuză să condamne cele Trei Capitole, provocând o schismă în Occident în acea zonă. Regatul Ostrogot este cucerit de bizantini în urma Bătăliei de la Mons Lactarius iar peninsula italiană este, pentru scurt timp, reintegrată în imperiu.
  • 556 Sfânta Columba fondează mănăstirea din Durrow, în Irlanda.
  • 563 Re-sfinţirea catedralei Aghia Sophia din Constantinopol, după reconstruirea cupolei; Sfânta Columba ajunge la Iona şi înfiinţează acolo o mănăstirea, începându-şi misiunea printre picţi.
  • 564 Moartea Sfântului Petroc.
  • 569 Ruptura finală dintre calcedonieni şi ne-calcedonieni în Egipt; Sfântul David conduce Sinodul din Victoria pentru reafirmarea decretelor anti-pelagiene de la Brefi.
  • 570 Moartea Sfântului Gildas; Naşterea lui Mohamed, fondatorul Islamului.
  • 580 Monte Cassino este prădat de lombarzi; refugierea monahilor de acolo la Roma; slavii încep să migreze către Balcani şi Grecia.
  • 587 Regele vizigot Reccared abandonează arianismul în favoarea Ortodoxiei.
  • 589 La Sinodul din Toledo în Spania, formula Filioque este adăugată la Crezul Niceo-Constantinopolitan în încercarea de a combate arianismul.
  • 590 Un misionarul irlandez, Sfântul Columban, fondează mănăstiri în Franţa (la Luxeuil, în Burgundia).
  • 593 Anastasie Sinaitul este reinstalat ca patriarh ortodox al [[Biserica Ortodoxă a Antiohiei|Antiohiei].
  • 596 Sfântul Grigorie Dialogul îl trimite pe Sfântul Augustin împreună cu alți patruzeci de călugări în sudul Britaniei pentru a-i converti pe păgâni.
  • ca. 600 Scara dumnezeiescului urcuş este scrisă de Sfântul Ioan Scăratul; Sfântul Grigorie Dialogul inspiră apariţia cântării gregoriene prin intermediul reformelor sale liturgice.
  • 601 Augustin din Canterbury îl converteşte pe Sfântul Rege Ethelbert din Kent şi înfiinţează scaunul episcopal din Canterbury.
  • 602 Are loc ultima serie de războaie dintre Imperiul Bizantin şi Imperiul sasanid (602-627); Sfântul Augustin din Canterbury se întâlneşte cu episcopii galezi, declarând că aceștia acţionaseră contrar învăţăturilor Bisericii, întrucât nu sărbătoreau Paştile stabilită de Biserica Romei şi nu respectau prescripțiile pentru administrarea Botezului în rit roman; în plus, el insistă ca aceștia să ajute la convertirea saxonilor şi să considere Canterbury ca fiind centrul lor spiritual.
  • 604 Mellitus devine primul episcop de Londra şi fondează prima Catedrala Sfântul Pavel.
  • 605 Moartea lui Augustin, primul episcop de Canterbury, înmormântat în Abaţia Sfântul Augustin, Canterbury.
  • 609 Pantheonul din Roma este transformat în biserică, cu hramul Fecioara Maria împreună cu toţi sfinţii (Santa Maria dei Martiri).
  • 610 Împăratul Heraclie schimbă limba oficială a imperiului din latină în greacă, care era deja lingua franca majorităţii populaţiei.
  • 612 Buretele Sfânt şi Sfânta Lance sunt aduse din Palestina la Constantinopol.
  • 614 Perşii, sub conducerea lui Chosroes al II-lea, cuceresc și jefuiesc Ierusalimul; Biserica Sfântului Mormânt este deteriorată într-un incendiu, Sfânta Cruce este capturată şi peste 65,000 de creştini din Ierusalim sunt masacraţi.
  • 615 Moartea Sfântului Columban în Italia.
  • 617 Armata persană cucereşte Calcedonul, după un lung asediu.
  • 618 Moartea Sfântului Kevin, Stareţ din Glendalough, Irlanda.
  • 620 Slavii atacă Tesalonicul.
  • 622 Începe anul întâi al calendarului islamic, în timpul căruia are loc hegira: Mohamed şi discipolii săi fug de la Mecca la Medina.
  • 626 Este scris Imnul Acatist către Maica Domnului, după eliberarea Constantinopolului de sub asediul a 80,000 de avari şi slavi şi al flotei persane.
  • 627 Sfântul Papă Grigorie Dialogul îl trimite pe Paulin să fondeze dieceza de York şi să-l convertească pe Regele Edwin al Northumbriei.
  • 627 Împăratul Heraclie îi înfrânge definitiv pe perşii sasanizi în Bătălia de la Ninive, încercuindu-le capitala, Ctesiphon, recuperând Sfânta Cruce, şi sfărâmând puterea dinastiei sasanide.
  • 630 A doua Înălţare a Sfinte Cruci: Împăratul Heraclie întră în Ierusalim în ziua de 21 martie, aducând Crucea Domnului Iisus Hristos cu mare solemnitate în Biserica Învierii împreună cu patriarhul Zaharia (609-633).
  • 635 Fondarea mănăstirii din Lindisfarne de către Sfântul Aidan, un călugăr din Iona; Cynegils, rege de Wessex, se converteşte la creştinism.
  • 636 Cucerirea Ierusalimulului de arabii musulmani după hotărâtoarea Bătălie de la Yarmouk.
  • 638 Arabii le permit evreilor să se întoarcă în Ierusalim.
  • 640 Cucerirea Siriei de către musulmani; Bătălia de la Heliopolis, din Egipt dintre armatele arabilor musulmani şi Bizanţ deschid calea cuceririi musulmane a Exarhatului bizantin al Africii.
  • 641 Cucerirea Alexandriei de către arabii musulmani.
  • 642 Musulmanii cuceresc Egiptul. Arabii invadează Nubia creștină pentru prima dată.
  • 646 Alexandria este recapturată de arabii musulmani după ce o încercare a Bizanţului de a recupera Egiptul eşuează, punând capăt la aproape zece secole de civilizaţie greco-romană]] în Egipt.
  • 648 Papa Teodor I îl excomunică pe Patriarhul Pavel al II-lea al Constantinopolului.
  • 649 Arabii invadează Ciprul.
  • 650 Înfrângerea finală a arianismului prin convertirea lombarzilor la creştinismul ortodox.
  • 651 Sfârșitul Imperiului Persan: ultimul șah al Persiei, Yezdegherd al III-lea, din dinastia sasanidă, este ucis la Merv.
  • 653 Papa Martin I este arestat din porunca împăratului bizantin Constans al II-lea Pogonatul.
  • 654 Arabii invadează insula Rhodos.
  • 655 Mucenicia Sfântului Martin Mărturisitorul, Papă al Romei.
  • 657 Înfiinţarea Abaţiei Whitby în Yorkshire, Anglia.
  • 662 Moartea Sfântului Maxim Mărturisitorul.
  • 663 Împăratul Constans al II-lea este ultimul împărat răsăritean care pune piciorul în Roma. El declară că orașul Ravenna nu intră în jurisdicția Papei de la Roma, întrucât scaunul acestei cetăți era cetatea de reședință a exarhului, reprezentantul său direct.
  • 664 Sinodul din Whitby, în nordul Angliei, armonizează practicile liturgice celtice cu cele romane din Anglia; Wilfrid, monah originar din insula Iona (arhipelagul Hebridelor), este numit Arhiepiscop de York.
  • 668 Sfântul Teodor din Tars este numit Arhiepiscop de Canterbury.
  • 669-78 Primul asediu arab al Constantinopolului; la bătălia de la Syllaeum, în anul 677, flota arabă este distrusă de bizantini cu ajutorul Focului Grecesc, punând capăt amenințării arabe iminente în Europa răsăriteană.
  • 670 Este compus Imnul lui Caedmon de către Sfântul Caedmon din Whitby.
  • 680-681 Al Şaselea Sinod Ecumenic, ţinut la Constantinopol, condamnă monotelismul şi stabilește ca învățătură a Ortodoxiei hristologia Sfântului Maxim Mărturisitorul, conform căreia Hristos are atât o fire naturală (umană), cât şi o fire dumnezeiască; Patriarhul Serghie al Constantinopolului şi Papa Onorie al Romei sunt amândoi în mod explicit anatemizaţipentru sprijinul acordat ereziei monotelite.
  • 680 Este fondat Primul Țarat Bulgar (680-1018 AD), după succesul unui război cu bizantinii, urmat de tratatul semnat de împăratul bizantin Constantin al IV-lea Pogonat.
  • 682 Fondarea mănăstirii din Jarrow, Anglia.
  • 685 Primii monahi se stabilesc la Muntele Athos; adormirea Cuviosului Anastasie, egumen al Muntelui Sinai.
  • 685 Ioan Maron, (care își luase numele după cel al Sfântului eremit sirian Maron Sirianul), este ales ca prim patriarh a ceea ce astăzi se numește Biserica Catolică Maronită, care îmbrățișase monotelismul, respingând învățăturile Sinodului al V-lea Ecumenic, separându-se de Biserica Ortodoxă.
  • 687 Distrugerea Abaţiei Whitby de o incursiune a danezilor; adormirea Sfântului Cuthbert de Lindisfarne.
  • 688 Împăratul Iustinian al II-lea şi Califul al-Malik semnează un tratat care stabilește neutralitatea Ciprului.
  • 692 Sinodul Quinisext (cunoscut şi sub numele de Sinodul Cinci-Șase sau Sinodul Trulan), ţinut la Constantinopol, emite o serie de canoane care sunt considerate ca venind în completarea activităţii Sinoadelor al V-lea şi al VI-lea Ecumenice, şi declară Biserica Ierusalimului patriarhie.
  • 694 Armata împăratului bizantin Iustinian al II-lea este înfrântă de maroniți, care ulterior devin complet independenți.
  • 697 Sinodul de la Birr, în care nordul Irlandei acceptă Pascalia romană; la acest sinod, Adamnan promulgă Cáin Adomáin ("Legea nevinovaților").
  • 698 Musulmanii cuceresc Cartagina de la Imperiul Bizantin; la Sinodul din Aquileia, episcopii eparhiei de Aquileia decid să pună capăt Schismei provocate de Controversa celor Trei Capitole și revin la comuniunea cu Roma (vezi 553) - această lungă perioadă de independență a contribuit la dezvoltarea autonomă a Patriarhiei de Veneția] din linia Patriarhilor de Aquileia.
  • ca.700 Adormirea Sfântului Isaac Sirul, episcop de Ninive, scriitor de opere ascetice.
  • 705 Începutul unei lungi perioade de războaie între Asia Mică între cetatea Trapezunt (Trebizonda) și arabi.
  • 706 Utilizarea limbii greceşti ca limbă administrativă în Egipt este abolită, iar edictele guvernamentale sunt redactate în arabă începând cu 706; limba vorbită rămâne copta până în secolul al X-lea, când araba o înlocuieşte, iar copta rămâne doar limbă liturgică.
  • 707 Bizantinii pierd Insulele Baleare în favoarea maurilor; moartea lui Ioan Maron, primul patriarh maronit.
  • 710 Papa Constantin face ultima vizită a unui papă la Constantinopol (până în 1967).
  • 711 Invazia musulmanilor ummayazi în Spania.
  • 712 Adormirea Sfântului Andrei, arhiepiscopul Cretei (712-726).
  • cca. 715 Evangheliile din Lindisfarne, realizate în Northumbria (în nordul Angliei).
  • 715 Marea Moschee din Damasc este construită peste Catedrala Sfântului Ioan Botezătorul; moscheea Al-Aqsa este construită deasupra locului unde se afla Biserica Sfânta Maria a lui Iustinian; regele picților, Nechtan invită clerul din Northumbria să propovăduiască picților creștinismul.
  • 716 Mănăstirea din insula Iona se aliniază tipicului liturgic roman.
  • 716 Prima călătorie misionară a Sfântului Bonifaciu în Frigia.
  • 717 Regele picţilor, Nechtan, îi exilează pe monahii din insula Iona.
  • 717-18 Al II-lea asediu arab al Constantinopolului.
  • 719 Biserica din Nubia se transferă de sub autoritatea Bisericii Ortodoxe de limbă greacă sub autoritatea Bisericii Copte, conform unei însemnări din cronica Patriarhului Ortodox grec al Alexandriei, Eutihie (932-940).
  • 723 Sfântul Bonifaciu doboară Stejarul lui Thor de lângă Fritzlar, moment decisiv în creștinarea triburilor germanice de nord.
  • 726 Împăratul Iconoclast Leon Isaurul începe campania împotriva icoanelor.
  • 731 Venerabilul Beda termină Istoria bisericească a poporului englez.
  • 732 Invazia musulmană a Europei este oprită de franci în Bătălia de la Tours.
  • 733 Împăratul bizantin Leon al III-lea Isaurul retrage Balcanii, Sicilia şi Calabria de sub jurisdicţia Papei ca răspuns la sprijinul acordat de Grigore al III-lea unei revolte din Italia împotriva iconoclasmului; ruptura dintre papalitate şi imperiu este aproape completă.
  • 734 Egbert devine episcop de York, apoi fondează o bibliotecă şi oraşul devine un centru universitar renumit.
  • 735 Moartea Venerabilului Beda; Scaunul de York devine arhiepiscopie.
  • 739 Împăratul Leon al III-lea (717-41) îşi publică lucrarea Ecloga, cod de legi destinat să introducă principiile creştine în legislaţie; Bătălia din Akroinon unde forţele bizantine înfrâng o armată umayyadă care invadase Asia Mică; moartea Sfântului Willibrord (658-739), Arhiepiscop de Utrecht şi Luminătorul Ţărilor de Jos.
  • 740 Khazarii, o naţiune din stepele Mării Negre, cu toate că nu erau etnici iudaici, se convertesc voluntar la iudaism.
  • 742 După o vacanță a tronului patriarhal care durase patruzeci de ani, Ștefan al IV-lea devine patriarh ortodox al Antiohiei, la sugestia califului ummayad Hisham ibn Abd al-Malik.
  • 746 Forţele bizantine recuceresc Ciprul de la arabi.
  • 749 Moartea Sfântului Ioan Damaschin.
  • 751 Regele lombard Aistulf cucerește Ravenna și regiunea Romagna, punând astfel capăt Exarhatului bizantin de Ravenna.
  • 752 Adormirea Sfântului Zaharia, Papă al Romei, grec de origine, ultimul sfânt ortodox din scaunul Romei; s-a opus iconiclasmului, a împodobit bisericile cu icoane și a contribuit mult la propovăduirea creștinismului și în favoarea păcii în toată Europa Occidentală.
  • 754 Donaţia lui Constantin este acceptată ca document valabil și este folosită de Papa Ştefan al III-lea pentru a justifica pretenţiile teritoriale şi jurisdicţionale ale episcopului Romei.
  • 754 Are loc la Constantinopol un sinod iconoclast, sub autoritatea împăratului Constantin al V-lea Copronimul, care condamnă icoanele şi se autodeclară al VII-lea Sinod Ecumenic; Constantin începe desfinţarea mănăstirilor.
  • 754 Moartea Sfântului Bonifaciu, apostolul Germaniei.
  • 756 Are loc Donația lui Pepin, prin care unele teritorii, inclusiv Ravenna, sunt cedate Papei, formând astfel baza pentru constituirea viitoarelor State Papale.
  • 768 Biserica Țării Galilor adoptă Pascalia ortodoxă, după învățătura lui Elbodug.
  • 769 Papa Ștefan al III-lea ține un sinod la care se schimbă procedura de alegere a Papei, stabilind totodată cinstirea icoanelor.
  • 772 Charlemagne își începe campaniile împotriva Frizilor și Saxonilor; Saxonia e cucerită și convertită la creștinism.
  • 781 Regele Carol cel Mare al francilor îl numeşte pe călugărul şi învăţătorul Alcuin din York la conducerea şcolii de la palatul său din Aachen (Aix-la-Chapelle).
  • 786 Beatus din Liébana, un călugăr spaniol, publică un Comentariu la Apocalipsă.
  • 787 Al Şaptelea Sinod Ecumenic are loc la Niceea; condamnă iconoclasmul şi stabilește cinstirea icoanelor: declară că adorarea (latreia) Îi este datorată doar lui Dumnezeu, iar cinstirea (doulia) acordată icoanelor trece la prototipul acestora; în Anglia au loc două Sinoade bisericești, unul în nord, la Pincanhale, celălalt în sud, la Chelsea, unde este reafirmată credința primelor șase Sinoade Ecumenice (cel de-al șaptelea nefiind încă recunoscut) și este creată o a treia arhiepiscopie, după Canterbury și York, și anume la Lichfield.
  • 793 Abaţia din Lindisfarne este prădată, începutul atacurilor vikingilor în Anglia.
  • 794 Charlemagne convoacă un sinod la Frankfurt-in-Main, la care participă clerici din Britania și trimiși ai Papei Adrian. Acest sinod marchează începuturile înstrăinării creștinismului franc de Predania apostolică și patristică a Ortodoxiei: hotărârile celui de-al șaptelea Sinod Ecumenic sunt respinse (în principal datorită traducerii latinești greșite), iar articolul Filioque este introdus în Simbolul credinței.
  • 796 Învățatul Alcuin din York este numit stareţ al mănăstirii Saint-Martin din Tours de către Regele Charlemagne al francilor.
  • 800 Charlemagne este încoronat ca Sfânt Împărat Roman de către Papa Leon al III-lea al Romei în ziua de Crăciun; Cartea Kell este realizată în Irlanda.
  • 800 Ambasadorii califului Harun al-Rashid predau cheile Bisericii Sfântului Mormânt regelui franc Charlemagne, acceptând astfel să-i acorde un anumit control asupra administrării intereselor creştinilor în Ierusalim.
  • 803 Sinodul de la Clovesho abolește arhiepiscopia de Lichfield, restabilind sistemul celor două arhiepiscopii și mitropolii de la Canterbury și York, acceptat până în 1787.
  • 814 Bulgarii asediază Constantinopolul; izbucnește un conflict între împăratul Leon al V-lea și patriarhul Nichifor pe tema iconoclasmului: împăratul îl depune pe patriarh, iar acesta la rândul său îl excomunică pe împărat.
  • 824 Insula Creta cade în mâinile arabilor insurgenţi care fug de emirul Al-Hakam I, înfiinţând un emirat pe insulă până la recucerirea bizantină din 960.
  • 826 Sfântul Ansgar ajunge în Danemarca şi își începe propovâduirea; Regele Harald Klak al Danemarcei se converteşte la creştinism.
  • ca. 829-842 Icoana Maicii Domnului "Portăriţa" (Portaitissa) apare în Muntele Athos, aproape de Mănăstirea Iviron.
  • 836 Moartea Sfântului Teodor Studitul.
  • 838 Califul Al-Mu'tasim cucerește și distruge Ammoria, cetate din Anatolia.
  • ca.839 Primul Război ruso-bizantin, când rușii atacă Propontida (probabil vizând Constantinopolul), după care se întorc spre Răsărit, jefuind Paflagonia.
  • 843 Triumful Orthodoxei începe să se ţină în prima Duminică a Postului Paştelui, spre pomenirea restabilirii cultului icoanelor din biserici.

Note

  • Unele dintre aceste date sunt în mod necesar un pic ambigue, deoarece informaţiile din anumite perioade sunt dificil de pus laolaltă cu acurateţe.
  • Împărţirea istoriei Bisericii în epoci separate aşa cum este făcută aici este puţin arbitrară, dar am încercat să grupăm evenimentele pe baza curentelor majore ale istoriei.
  • Această cronologie este, în mod necesar, părtinitoare față de istoria Bisericii Ortodoxe, cu toate că un anumit număr de evenimente neortodoxe sunt menţionate datorită importanţei lor în istorie pentru Ortodoxie.

A se vedea şi

Lucrări publicate

Următoarele lucrări (în limba engleză) oferă o privire de ansamblu asupra istoriei Bisericii:

Din perspectivă ortodoxă

Din perspectivă heterodoxă

  • Boer, Harry R. Scurtă istorie a Bisericii Primare. (ISBN 0802813399)
  • Cairns, Earle E. Creştinismul de.a lungul secolelor: O istorie a Bisericii Creştine. (ISBN 0310208122)
  • Chadwick, Henry. Biserica Primară. (ISBN 0140231994)
  • Collins, Michael, ed.; Price, Matthew Arlen. Povestea Creştinismului: Sărbătoarea celor 2000 de ani de credinţă. (ISBN 0789446057)
  • Eusebius Pamphilus; Cruse, C.F. (translator). Istoria bisericească a lui Eusebius. (ISBN 1565633717)
  • Gonzalez, Justo L. Istoria gândirii creştine, Volumul 1: De la începuturi la Sinodul de la Calcedon. (ISBN 0687171822)
  • Gonzalez, Justo L. Istoria gândirii creştine, Volumul 2: De la Augustin la epoca Reformei. (ISBN 0687171830)
  • Gonzalez, Justo L. Istoria gândirii creştine, Volumul 3: De la Reforma Protestantă până în secolul XX. (ISBN 0687171849)
  • Gonzalez, Justo L. Povestea Creştinismului, Volumul 1: De la Biserica Primară până la Reformă. (ISBN 0060633158)
  • Gonzalez, Justo L. Povestea Creştinismului, Volumul 2: De la Reformă până în zilele noastre. (ISBN 0060633166)
  • Hall, Stuart G. Doctrină şi practică în Biserica Primară. (ISBN 0802806295)
  • Hastings, Adrian, ed. O istorie mondială a Creştinismului. (ISBN 0802848753)
  • Hussey, J. M. Biserica Ortodoxă în Imperiul Bizantin: Istoria de la Oxford a Bisericii Creştine. (ISBN 0198264569)
  • Jones, Timothy P. Istoria creştină pe înţelesul tuturor. (ISBN 1890947105)
  • Noll, Mark A. Momente cruciale: Momente decisive în istoria creştinismului. (ISBN 080106211X)
  • Pelikan, Jaroslav. Tradiţia creştină: Istoria dezvoltării doctrinei, Volumul 1: Emergenţa tradiţiei catolice (100-600). (ISBN 0226653714)
  • Pelikan, Jaroslav. Tradiţia creştină: Istoria dezvoltării doctrinei, Volumul 2: Esenţa creştinătăţii răsăritene (600-1700). (ISBN 0226653730)
  • Pelikan, Jaroslav. Tradiţia creştină: Istoria dezvoltării doctrinei, Volumul 3: Dezvoltarea teologiei medievale (600-1300). (ISBN 0226653749)
  • Pelikan, Jaroslav. Tradiţia creştină: Istoria dezvoltării doctrinei, Volumul 4: Reformarea bisericii şi dogma (1300-1700). (ISBN 0226653773)
  • Pelikan, Jaroslav. Tradiţia creştină: Istoria dezvoltării doctrinei, Volumul 5: Doctrina creştină şi cultura modernă (începând cu 1700). (ISBN 0226653803)
  • Schaff, Philip. Istoria Bisericii Creştine. (ISBN 156563196X)
  • Wace, Henry; Piercy, William C., ed. Dicţionar de biografie creştină: Literatura la sfârşitul secolului al VI-lea. Cu o descriere a principalelor secte şi erezii. (ISBN 1565630572)
  • Walton, Robert C. Cronologie şi linii directoare ale istoriei Bisericii. (ISBN 0310362814)

Notă: Pentru titlurile cărților am oferit aici traducerea lor în limba română, deși toate edițiile la care se face referire sunt în limba engleză.

Sursa

Legături externe

  • en: Istoria creştinismului ortodox (QuickTime movies)
    • Partea I: Începuturi – Călătoria începe cu fondarea bisericii, răspândirea creştinismului de către Apostoli, Evangheliile şi instituirea Tainelor
    • Partea a II-a: Bizanţul – După consolidarea bisericii, călătoria continuă prin epoca crezului de la Niceea, Scrierile Patristice, Sfânta Liturghie şi icoane. În timpul aceleiaşi perioade, totuşi, este descrisă separarea dintre est şi vest care duce la o ruptură în creştere în domeniul dogmei, obiceiurilor bisericii, credinţei, politicii şi culturii
    • Partea a III-a: Un tezaur ascuns – Biserica devine singura instituţie percepută de greci ca păstrătoarea identităţii lor naţionale de-a lungul a 400 de ani de ocupaţie turcă. La sfârşitul secolului 19, se naşte o comunitate ortodoxă mondială şi Biserica îşi măreşte influenţa asupra unor aspecte sociale majore şi filantropice
Unelte personale
Spații de nume
Variante
Acțiuni
Navigare
Donate

Please consider supporting OrthodoxWiki. FAQs

Trusa de unelte
În alte limbi